Lansarea cărților Personalități și recenzii literare, Soare-n dar de Svetlana Vizitiu la Biblioteca Hasdeu

Miercuri, 20 Septembrie 2023, La Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu, a avut loc o dublă lansare de carte a distinsei doamne Svetlana Vizitiu Impresii. O sărbătoare de suflet, la care au participat oameni iubitori de frumos. Mulți ani Fericiți și plini de realizări frumoase, Draga noastră Svetlana Vizitiu/Impresii din viata si carti blog! Mulțumim mult, distinsă doamnă  Gutiera Prodan, pentru imortalizarea evenimentului… /  Natalia Mazilu-Miron 

          Svetlana Vizitiu – zi de naștere cu lansare dublă de carte

„Astăzi a fost o zi foarte importantă. Ziua de naștere a unui om pe care îl respect și admir mult, doamna Svetlana Vizitiu. A ajuns la frumoasa vârstă de șase decenii. A decis să-și sărbătorească aniversarea împreună cu publicul, la o lansare extraordinară de carte. A ,,dat naștere” la două cărți: ,,Personalități și recenzii literare” și ,,Soare-n dar” – povești și istorioare de viață.

Prima e o ,,bombă”, un material vast, complex, valoros colectat timp de 15 ani. E o cronică, un arhivariu, un documentar de preț, unde veți putea afla lucruri interesante despre sute de personalități ale lumii culturale, și nu numai, din Republica Moldova: Val Butnaru, Gheorghe Ciocoi, Vasilisc Donika, Paulina Zavtoni, Iurie Sadovnic, Mihai Volontir, Nicolae Dabija, Emil Loteanu, Grigore Grigoriu, Mihai

 Dina Ciocanu, Galina Codreanu, Alexandru Mihăilă, Maria Dimineț, Ion Madan, Mihai Volontir, Maria Drăgan, Nicolae Sulac, Lidia Kukikovski, Gutiera Prodan, Valeriu Jereghi, Vlad Mircos, Ana Onică, Victor Ciobanu, Iurie Brașoveanu și mulți alții. Unii au trecut în neființă, dar memoria lor va rămâne mereu vie, inclusiv datorită efortului depus de doamna Vizitiu prin realizarea acestei enciclopedii.

Cum a spus cineva din invitați, cea mai mare valoare a țării noastre este valoarea umană, oamenii pe care îi avem și cu care ne putem și trebuie să ne mândrim. Fiecare din noi este unic, are calități frumoase și lasă ceva în urma sa. Iar Dumneaei a ținut mereu să descopere aceste persoane, frumosul sufletesc din ele   și să o valorifice, să îl facă cunoscut lumii.

M-am uimit și bucurat să-mi găsesc și numele meu în cartea Dumneaei, deși nu consider că am careva merite sau succese pentru a fi parte din așa capodoperă literară.

Doamna Svetlana Vizitiu are o inimă în care încape o lume întreagă. A făcut mult bine oamenilor și, din păcate, unii au neglijat-o, au tratat-o cu indiferență, cu tăcere, cu răceală ori chiar cu răutate și totuși…ea a decis să includă și numele lor în această carte. Pentru că e obișnuită să vadă în orice om mai întâi partea bună, luminoasă, curată și să ierte.

-844 p. Atâtea pagini are această carte. La început erau 500. Apoi 600. Apoi 700. Apoi 800. De fiecare dată doamna Svetlana își mai amintea de cineva pe care dorea să fie prezent în carte și o ruga pe Veronica Pîrlea Conovali (cea care a ajutat-o să realizeze cartea și care azi a moderat evenimentul) să trimită la tipografie încă o parte din text. Doamna Veronica i-a sugerat: ,,Hai, să facem două volume. E prea groasă cartea”. Dar scriitoarea era de neînduplecat: ,,Nu, trebuie să fie toți într-o carte, ca într-o familie. Țin la fiecare”.

A doua – ,,Soare-n dar” – scrisă în amintirea părinților săi, Vasile și Teodora Vizitiu, pentru care poartă o dragoste imensă un respect profund și o recunoștință de admirat, o carte (364 pagini) care captează prin sinceritate și  curaj. Cred că în asta ne asemănăm cu doamna Svetlana – să spunem lucrurilor pe nume atunci când vorbim despre oameni, întâmplări, situații, caractere. Se simte în fiecare povestire spiritul ei de curiozitate și pe alocuri naivitate copilărească, dar și înțelepciune matură. Sunt sigură că fiecare va fi repede captivat de această colecție de istorii de viață (264 la număr), pe unde adevărate, pe unde completate cu presupuneri ori final ,,țesut” de imaginația bogată a autoarei. Experiența ei de viață a ajutat-o să observe bine și să descrie în detalii lucruri deseori neobservate de alții – o calitate de mare valoare.

Scriitoarea oferă sfaturi, îndemnuri, lecții înțelepte, căci a căpătat o capacitate de a filosofa datorită trăirilor personale, bucuriilor,  suferinței, durerilor purtate de-a lungul vieții: ,,Succesul înseamnă să ai relații bune cu toți pasagerii vieții, cu condiția să dăm tot ce este mai bun din noi. Nu știm la ce stație vom cobori…Să trăim fericiți, să iubim și să iertăm. Este important să facem asta, pentru că atunci când coboram din tren, trebuie să lăsăm doar amintiri plăcute celor care își continuă drumul…

Dragă protagonistă a evenimentului de azi, doamna Svetlana Vizitiu,  sincere felicitări cu ziua de naștere, cu ,,nașterea a doi copii literari”, cu cei 10 ani de când aveți blogul ,,Impresii de viață și cărți”, 10 de ani de când s-a deschis la inițiativa Dvs. ,,Clubul Impresii din viață și cărți” și cu aproape 40 de ani de când sunteți bibliotecară la Biblioteca ,,B.P. Hasdeu”. Mă simt o binecuvântată că drumurile noastre s-au intersectat în această viață. Cu siguranță, meritele Dvs.vor rămâne neuitate  pentru multe generații înainte. Să ne trăiți, cu sănătate, pace, armonie, bucurii și multă inspirație! / Eremia Carolina / Carolina Eremia

           La mulți ani fericiți, Svetlana Vizitiu Impresii ! Sănătate, bucurii, inspirație și împliniri! Sincere felicitări cu apariția acestor volume minunate,unde și-au găsit locul atâtea personalități, oameni frumoși la chip și suflet! / Veronica Pîrlea-Conovali

20 septembrie 2023. Lansare de carte la Biblioteca Hașdeu. Protagonista Svetlana Vizitiu Impresii , împreună cu nepoțelul și cu fiica Sanda,  intîmpinau cu drag oaspeții, care astăzi au împărtășit împreună bucuria acestui eveniment. Mă bucur, că am fost si eu printre oaspeții, care astăzi, de ziua ei, cînd rotunjește și niste ani, am venit s-o felicităm și să-i fim alături. Evenimentul a fost deschis de către Doamna Veronica Pirlea Conovali și binecuvîntat de către  părintele, care are și Dumnealui un loc printre mulțimea de personalități incluse în carte. Au vorbit despre aceste două mari volume  mai mulți invitați, printre care Gutiera Prodan, Tatiana Bejenari, Adrian Beldiman, oameni, pe care Svetlana Vizitiu i-a descoperit, iar Dumnealor i-au servit drept sursa de inspirație. Mare bucurie este să știi că cineva îți respectă capacitatile și mai mult ca atît: le imortalizează. Zeci și sute de oameni se vor regăsi în aceste două volume de proporții: „PERSONALITĂȚI ȘI RECENZII LITERARE”. Impresii din viața și cărți (844 pagini) și „SOARE-N DAR :Povesti și istorioare din viață” (364 pagini). Cronici ale multor oameni, personalități cunoscuți și trecuți prin sufletul mare al Svetlanei Vizitiu, cea care a știut să adune în jurul său atîta lume bună, lume de valoare. Mă bucur că sunt și eu (pag.16) printre lumea aceasta, care a lăsat și continuă să lase impresii si importantă:   Stepaniuc Victor, Gutiera Prodan  Olga Căpățînă, Radmila Popovici, Valentina Stratan, Adrian Beldiman, Viorica Nagacevschi, Iurie Brasoveanu și multă lume deosebită. M-a impresionat îndeosebi atitudinea  deosebită și dragostea Svetlanei față de părinții săi, ceea ce mai rar întilnim. Am primit în dar cartea tatălui său Vasile Vizitiu „Cu satul în suflet prin mari și oceane”, pe care am s-o citesc cu mare interes, dar și am procurat aceste două volume, pe care le recomand cel puțin celor, despre care s-a scris atît de frumos. Acesta este un dar, pe care îl prețuim și ne bucurăm, că suntem printre cei, care lasă urme frumoase în viață.

Mulțumim mult, draga Svetlana, pentru truda de ani de zile, pentru atitudine și pentru felul de a găsi în fiecare dintre noi acea sămînță sănătoasă, care încolțește și dă roade bune.

Felicitări și pentru tinară interpreta, laureată a multor concursuri naționale și internaționale Albina Bagrin, care ne-a cîntat atît de frumos în cadrul evenimentului. / Eugenia Ursu

       „Cele mai obișnuite leacuri pentru toate slăbiciunile au fost cărțile. Răscumpărate prin înțelepciune, lectura lor vine ca un tifon pentru toate rănile de peste veac.

„Svetlana Vizitiu, prin lucrarea „Personalități și recenzii literare” oblojește cu iarbă vindecătoare pe fi ecare, parte cu parte, pentru năzuințele și faptele ce ne-au făcut demni de a juca penița printre literele neamului nostru. Personalitățile de care se atinge, le șlefuiește ca pe niște perle, cu gânduri ce te răscolesc din adâncul inimii, vorbe care se aliază ca lamele care în loc să taie, ung suflete.

Să scrii despre Nicolae Dabija, e la fel cum ai atinge o stea ce-și lustruiește lumina pentru secole de ani. E o mare îndrăzneală. Oameni – personalități pe care autorul i-a cules de-a lungul anilor într-un blog cu dedicație, face cât o planetă albastră. Scriitori, juriști, economiști, doctori, profesori, jurnaliști, pictori, artiști, oameni dintr-o bucată sunt la fel ca treptele unor scări, pe care urcă cititorul, descoperind cu fi ecare pagină metafora existenței noastre. Vorba lui Octavian Paler „Am fost și am rămas de părerea că o viață e mai mult decât un drum între o naștere și o moarte”, (Autoportret într-o oglindă spartă). Colecționară de destine, autoarea, pășește fragil prin spații înguste, iar intervievații deschid cu rafale mici ușile, lăsând-o să-și ia de pe rafturile amintirilor, trecutul, prezentul și viitorul. Dacă ar putea întoarce timpul… și-ar lua părinții înapoi. Rădăcinile sunt visele care o țin în viață. Astfel spus, Svetlana Vizitiu, semnalează chitensențe trăite alături de cei dragi și… nu greșește. A fi e doar un sens, a trăi viața e mai mult decât un sens. Se răsucesc biografii în tot amal[1]gamul de povestiri. Adevăruri de care te legi, apoi le lași să-ți soarbă cafeaua. Prezentul mereu o leagă de cei pe care îi adoră și care dau cea mai veridică lecție de existență. Impresiile mereu dau impresii, iar oamenii trăiesc din experiențe. Atât de necesare, experi[1]ențe din care urcăm și creștem, răscolind albastrul de sus, cer sub care nu vom obosi niciodată.

Vinovată de zbor, Svetlana Vizitiu, ne îmbracă aripi pentru a călători și a ne îndrăgosti de oameniii de lângă noi, oameni care fac Universul să ne vadă planete.” /Viorica Nagacevschi, poetă

                     Omul Svetlana VIZITIU nu există, pur și simplu, în SPAȚIU și în TIMP, și nu este o personalitate catalogată cu califi cativul doar de „consumător”. Dumneaei se plasează cu adevărat în tagma FĂURITORILOR, trăind în sensul deplin al cuvântului, analizând, cre[1]ând… Creează prin prisma criticii portrete literare și istorii adevărate despre viață, dragoste, părinți, copilărie, alte persoane, cum ar fi , de exemplu, chiar cele peste 500 personalități din prezentă lucrare. Toate acestea sunt expuse de Svetlana VIZITIU cu mare măiestrie în blogul „Impresii din viață și cărți” și expuse pe paginile acestui volum cu Personalități, actualmente analizate, sistematizate și lăsate moștenire generațiilor viitoare. De remarcat că dumneaei mai are cărți editate, printre care și „Versete tomnatice” la care profesorul Lucian STROCHI face o postfață în care scrie: „Svetlana Vizitiu este o personalitate complexă, ce și-a construit un stil personal, lesne recognoscibil. Nu trebuie judecată pentru un vers sau altul, ci pentru ansamblul operei sale, care așa cum am încercat să sugerăm, este incitant, tăios, ironic și autoironic, modern direct, invitând cititorul la un dialog euristic. De aici și o eleganță a stilului, simplu, dar cu atât mai convingător”.

Cu Svetlana VIZITIU m-am cunoscut îndeaproape acum vreo patru ani, întâlnindu-ne deseori la diferite manifestări culturale. Dar nu odată ne-am și lovit poate umăr-în-umăr prin coridoarele, aulele sau cantină USM, fi ind studenți: dumneaei la bibloteconomie/bibliografie, eu – la facultatea de biologie și pedologie a aceleiași Universități. O perioadă am fost și vecini cu căminele, locuind în orășelul studențesc de pe strada Ismail (Malinovski, pe timpuri) vizavi de Memorialul Eternitate. Încă mi s-a mai păstrat în memorie chipul protagonistei așa cum o văzusem în perioada adolescenței: o domnișoară veșnic zâmbitoare, vioaie, cu ochii și privirea pătrunzătoare și iscoditoare. Iată că acum, în după-amiaza vieților noastre drumurile s-au încrucișat repetat, de astă dată la un alt nivel, mai înalt, după cum spune un postulat fi losofic despre „dezvoltarea în spirală”. Mare mi-a fost mirarea, când într-o bună zi de la sfârșitul anului trecut, Svetlana (pardon: stimata doamnă VIZITIU) mi-a făcut pe neprins de veste o splendidă recenzie literară a unei plachete de poezii „Iubire împletită-n vers”. Deși trăim vieți și avem sorți diferite dumneaei a înțeles perfect gândurile autorului și cunoaște din profunzime sublimul sentiment. Dragostea este aceeași pentru toate vârstele și generațiile din toate timpurile. Anume aceasta, dar și despre frumusețea sentimentului a ținut să accentueze autoarea recenziei. „Dragostea nepresărată cu un strop de tristețe pare plictisitoare. Cât de strâns legați sunt acești doi iubiți eterni ai vieții – iubirea și singurătatea. Și cât de subtil este legată în versuri Sensibilitatea. Ea este jenantă tot timpul, de ea se tem… Chiar e ascunsă într-un buzunar lateral. Și o scot seara în singurătate, în pernă. Ca să vedem cum se zbârcește într-o zi – tandrețea noastră, ale căror dialoguri sincere și chiar puțin ciudate țintesc cumva direct la inimă într-un mod uimitor și sunt amintite atât de puternic chiar și atunci când te trezești în miezul nopții” – scrie autoarea referitor la poezia „Sărut fermecător”. Cu referință la altă poezie, dumneaei numește sentimentul de dragoste un fel de „biblioterapie pentru suflet” (extras din analiza poeziei „Iubește-mă”, aceeași plachetă de poezii). În același mod, prin lucrul de analiză și sinteză a creațiilor literare, dna VIZITIU s-a afirmat ca un veritabil critic literar, analizând din creația scriitorilor, poeților și chiar a personalităților din domeniul altor arte frumoase, inclusiv cel al muzicii. Despre tânărul compozitor Adrian BELDIMAN dna VIZITIU scrie următoarele: „Dacă veți urmări cum comunică, concertul, muzica lui, atunci veți înțelege că Adrian Beldiman trăiește într-un univers puțin diferit. Un chip tânăr, dar piesele lui conțin o spontaneitate matură, care realizează muzica și filosofia fericirii de moment, prin aceasta se descoperă secretul succesului Adrian Beldiman. Orice muzică creată îl face fericit, și dacă piesele lui mai iau și premii naționale, e dublu fericit…” Ce pot să spui la cele afi rmate, decât să fii de acord? Îl cunosc personal pe Adrian și confirm că acest tânăr are toate șansele să devină o mare personalitate a neamului, poate chiar o celebritate.

Analizând din creația scriitorului Mircea V. CIOBANU (cartea „Biblioteca”) S. VIZITIU face concluzia că „scriitorul, prin trăirile sale nu face, decât să reîndrepte atenția cititorului spre importanța cărților și cât de frumos ar fi să ai o bibliotecă proprie în casa sufletului tău. Realizezi că adevărații privilegiați nu sunt milionarii care își permit sejururi călătoriilor exclu[1]sive, ci pământenii care pariază pe o călătorie în memoria scrierilor clasice…”

Cu o deosebită dragoste și plăcere autoarea abordează tematica despre părinți, copilă[1]rie, educație. Pentru ea, părinții au fost și sunt icoana vieții, după cum ar fi bine să fi e pentru toată lumea, iar ceia ce așterne pe hârtie, poartă un caracter educativ. Să nu „ne construim viețile la fel ca un maistru înainte de plecare la pensie. Nu depunem mare efort, considerând, că rezultatele acestei construcții concrete nu sunt atât de importante. Pentru ce eforturi inutile? Dar, apoi ne dăm seama că locuim într-o casă pe care noi înșine am construit-o. la urma urmei, tot ceea ce facem astăzi, contează! Deja astăzi vom construi o casă în care ne vom muta mâine!” (citat după S. VIZITIU).

Cineva, cândva mi-a sugerat, că la scrierea unei recenzii pentru o lucrare științifi că sau a unei critici literare, de rând cu toate cele pozitive, este necesar să indici și părțile negative, să-ți expui părerea, pentru a corecta s-au înlătura lacunele. Și acum, drag cititor, eu cum să procedez dacă, pur și simplu, eu nu le-am observat? A căuta nod în papură nu este stilul meu. Pot doar să-i urez, stimatei doamne a Cuvântului, multă sănătate, inspirație continuă și cât mai mult spirit de observație pentru a continua ani înainte cele începute. / Cu drag, Victor CIOBANU, coleg de condei și de viață.

Încă din frageda copilărie Svetlana Vizitiu a făcut cunoștință cu Măria sa Cartea, a în[1]drăgit-o, iar în timp i-a devenit cea mai bună și loială prietenă de care nu s-a despărțit niciodată. O bună parte din viață dumneaei a petrecut-o în Lăcașul Cărților, Biblioteca devenindu-i a doua casă.

Nobila profesie pe care a îmbrățișat-o, probabil după îndemnul inimii, și căreia i s-a dedicat trup și sufl et, i-a dăruit oportunitatea nu doar de a străbate imaginar diferite colțuri ale lumii, dar și de a cunoaște nenumărate personalități marcante din societatea noastră – oameni înzestrați cu har de la Dumnezeu: poeți, scriitori, compozitori, muzicieni, actori, artiști plastici etc.

Ca un adevărat Duhovnic, cu multă dragoste, dăruire și răbdare Svetlana Vizitiu a fost cea care le-a ascultat mărturiile acelor oameni care pe parcursul vieții s-au străduit să lase în urma lor doar amprente frumoase.

Poveștile de viață și istoriile de succes pe care le-a descoperit, au impresionat-o profund pe autoare dându-i un motiv în plus de inspirație și anume de a crea în 2013 un blog pe care l-a botezat ,,Impresii din viață și cărți’’, și peste jumătate de an – un club, fiind totodată și Președinta Clubului cu acelaș nume la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

Neobosita Svetlana Vizitiu prin intermediul Clubului care îl conduce, se străduie din răsputeri să promoveze oamenii de cultură organizând diferite întâlniri, evenimente literare, expoziții de carte și pictură, recitaluri și multe alte activități culturale. Toate acestea le aduce în vizorul publicului larg, publicând periodic articole online despre diferite personalități basarabene.

Ca răsplată pentru munca asiduă, Svetlana Vizitiu a fost desemnată Bloggerița Anului 2016-2017 de către Compania Teleradio-Moldova. Până în prezent se clasează pe primele locuri în topul celor mai populare bloguri din țară.Probabil că părinții Teodora și Vasile Vizitiu nu au numit-o în zadar pe fiica dumnealor SVETLANA – originea acestui nume înseamnă ,,lumină’’ și o caracterizează în totalitate pe autoarea noastră. Această Doamnă frumoasă, cu chip angelic, la fel ca un soare în amiezi strălucește și emană în jurul ei doar căldură și lumină. Iar cu gingășia, bunătatea sufl etului și cu măiestria cuvântului a reușit să încălzească inimile tuturor celor care au cunoscut-o, pentru unii dintre ei fi ind chiar luminița din capătul tunelului. Pășind cu demnitate spre a șaizecea toamnă,

Svetlana Vizitiu decide că a sosit momentul să culeagă roadele muncii și anume să scoată la lumina zilei o carte, dar mai degrabă e o enciclopedie în care a inclus Impresii din Viață și Cărți pe care le-a adunat în perioada anilor 2008-2023. Autoarea găsește de cuviință ca aceste istorii de succes merită să fi e cunoscute de lumea întreagă, fi indcă cu siguranță fi ecare protagonist poate fi un model de inspirație și pentru generațiile următoare. Cum spunea marele Dostoievski ,,Frumusețea va salva lumea’”. Sper eu, că această frumoasă bijuterie literară care a fost șlefuită de-a lungul timpului cu multă dragoste și migală de un adevărat giuvaiergiu al cuvântului, care este distinsa doamnă Svetlana Vizitiu, va dăinui și va străluci o veșnicie încununând istoria literaturii noastre. Doamne Ajută și lectură plăcută! Doamna Svetlana,

Bunul Dumnezeu să vă binecuvânteze în toate și să vă dăruiască inspirație pentru o nouă carte!/ Natalia Mazîlu-Miron, poetă.

                SOARE-N DAR – UN TRIBUT DE BUNĂTATE ADUS PĂRINȚILOR

Dragă cititorule! Despre cartea care o recomand și te îndemn s-o citești, proleptic, pot spune că e una trăită . Autoarea volumului „Soare-n dar”, Svetlana Vizitiu, este cunoscută în lumea culturală și nu numai; o fire harnică, sensibilă, prietenoasă, talentată, afl ată într-o permanentă căutare a formulei artistice și pasionată de tot ce este frumos. Dumneaei a adunat în palmares mai multe cărți și antologii de poezie, proză, eseuri și publicistică. În calitate de poetă, Svetlana Vizitiu știe să utilizeze puterea metaforelor și a imaginilor plastice pentru a transmite emoții și idei profunde. Poemele ei trezesc imagini vii în mintea cititorului și pot captura momente și trăiri într-un mod unic. Ca prozatoare, Svetlana Vizitiu creează personaje complexe și povestiri captivante, inclusiv fantezy, mistică. Pasiunea pentru scriere îi permite să exploreze diferite genuri aplicând universuri literare pline de suspans, intrigă și emoție.Ca publicistă, își spune opinia și abordează subiecte importante din societate. Unele teme, prin sinceritatea lor, sunt demne de aplauze și admirație. Ea știe să folosească puterea cuvântului, trezind emoție și sensibilitate, la fel scrie pentru a informa, a încuraja dialogul.

Ca blogger, Svetlana Vizitiu știe să împărtășească gândurile, experiențele și poveștile reale publicului larg. Blogul „Impresii din viață și cărți”, pe care îl gestionează, este un spațiu virtual în care periodic își exprimăcreațiile pentru dezvoltarea personală a cititorului. În același timp, este un instrument prin care interacționează direct cu oamenii, fi ind într-un pas cu lumea în permanentă schimbare a lectorului. Volumul „Soare-n dar” are 364 de pagini. Fiecare pagină citită te lasă adânc impresionat de profunzimea mesajelor; autoarea ne poartă prin tărâmurile visului, dezvăluindu-ne universul ei interior și capacitatea de a înțelege lucrurile în esență, calitate, de altfel, rar întâlnită azi. Scriu toate acestea, pentru că o cunosc, îi știu bucuriile, durerile, sinceritatea zâmbetului și lacrima; suferințele ei sunt tot atât de mari precum este distanța dintre cer și pământ. Am înțeles cât îi este de mare dragostea față de părinți, casă, baștina unde a copilărit, țară și tot ce o înconjoară. Cu emoție și recunoștință deosebită, autoarea vă întâmpină în paginile acestei cărți, dedicată amintirii părinților ei, Vasile și Teodora Vizitiu.

Cu dragoste și respect, Svetlana vă întâmpină cu diferite istorioare și povești, în care subiectele principale includ omul, credința și obiceiurile, tradițiile, viața de familie, speranțele și primăvara împlinirilor de Paști la părinți, bunici, alte exemple din viață despre dragoste și ură. Scrie despre importanța acestor sărbători petrecute în sânul familiei, valoarea omului în sine și dorința lui de a fi fericit, iubit într-o lume cu permanentă schimbare.Autoarea subliniază importanța credinței în Dumnezeu: „Doamne, iartă-mă! Niciodată nu m-am rugat pentru fericirea mea, mereu pentru binecuvântarea și sănătatea tuturor celorlalți, nu și pentru mine! Te rog, Doamne, dă-mi și mie fericire!”. În fiecare rând se evidențiază destinul și rolul bumerangului. Pentru a fi fericit, scriitoarea spune că trebuie să iubești toată lumea și Universul în schimb te răsplătește cu ceea ce dăruiești. Povestirile din cartea „Soare-n dar” sunt reale, însoțite de înțelepciunea și lecțiile prețioase, pe care viața le-a strecurat în calea autoarei. La fel, îndeamnă să trăim în dragoste, compasiune, sacrificiu, iertare, să învățăm a iubi și a ceda precum a dărui; ne demonstrează însemnătatea frumuseții dintr-un cuplu prin exemple concrete, avându-i ca figuri și ideal pe părinții ei, Vasile și Teodora Vizitiu, care au trăit împreună până la capătul vieții, iar când unul a plecat, celălalt n-a putut supraviețui, așa cum pasărea nu poate zbura fără aripi, iar peștii trăi fără apă. Din carte veți afla ce înseamnă omenia, cât de important este să știi a te stăpâni, cine este „măgarul” din noi, însemnătatea tradițiilor de revelion, alte experiențe reușite și nereușite, lupta cu mentalul și tainele lumii de dincolo. Vă veți convinge prin cuvintele ei „inima simte și știe totul”, că puterea e în bunătate, că fericirea se află în lucruri mărunte, că durerea nu poate fi ascunsă, plecând, mergem mai departe, că lucrurile bune vin la cei care le așteaptă și că magia e reală. Svetlana Vizitiu susține că niciodată nu este târziu să iei viața de la început, că un om bun este un om puternic, iar „tăcerea poate fi mai tare ca strigătul”. Sunt memorabile și m-au impresionat poveștile „Bătrâna și dragostea”, „Perlele Lorinei”. „Tăticule, îți mulțumesc pentru dragostea Ta!”, „Testul singurătății” etc.

Cu fiecare rând citit, descopăr că volumul „Soare-n dar” este mult mai mult decât o simplă carte. Este o comoară care ne deschide ochii către frumusețea vieții și către puterea de a iubi și a înțelege. Este un tribut adus părinților și, în același timp, o mărturie a trăirilor și a viselor autoarei. Când întâlnești oameni care strălucesc prin simpla lor prezență, te simți privilegiat. Povestirile de dragoste, pe care le veți descoperi în această carte, vă vor transporta în lumea lor magică, unde raționamentul și pasiunea se împletesc într-o simfonie a inimilor. Vei fi martorul unei iubiri care a înfruntat provocările timpului și a rezistat încercărilor vieții.

În aceste pagini, veți găsi cuvinte de iubire și devotament, care vor trezi în voi emoții adânci și vă vor aminti de frumusețea și puterea iubirii adevărate. Pe lângă poveștile romantice, veți descoperi și aspecte mistice ale vieții lor. Aceste experiențe neobișnuite vă vor deschide porțile către o lume în care limitele convenționale nu mai există și în care puterea spirituală și intuiția se întrepătrund în mod misterios. Așadar, drag cititor, te invit să lecturezi paginile acestei creații emoționale, să te lași purtat de cuvinte și să descoperi talentul Svetlanei Vizitiu ca scriitoare. Te asigur că vei fi captivat de fiecare rând, simțind că această carte este atât un dar prețios, cât și o incursiune pentru a te dezvolta personal.Cu sufletul plin de emoție și admirație pentru Svetlana Vizitiu, în memoria părinților ei, Vasile și Teodora Vizitiu, vă urez o lectură minunată și o călătorie de neuitat prin paginile cărții „Soare-n dar”, o lumină călăuzitoare de la inimă la inimi… / Veronica Pîrlea-Conovali, scriitoare, istoric, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și a USLR

      „Svetlana Vizitiu este Sufletul-Lumină, care, încă, mai poartă și astăzi în inimă, speranța la o lume mai bună și mai tolerantă, o lume pe care ar putea-o, într-o bună zi, nu doar înțelege, dar și auzi perfect. O greșeală medicală a făcut-o, de mică, să ajungă hipoacuză. Dar asta n-a împiedicat-o nici odată să se bucure din plin de viață, să fi e activă și la școală și la facultate, uneori bătăușă și insistentă, alteori tăcută și retrasă, dar întotdeauna pozitivă, caldă, harismatică, cu drag de oameni și de neam. Este talentată și optimistă, are ea cu simțul umorului, al dreptății și al responsabilității în sânge. Și pentru asta este apreciată de prieteni și de temut pentru neprieteni.

Și, fiindcă n-a putut niciodată auzi firesc nici cântecul mamei, nici susurul izvoarelor, ea a ales să comunice cu lumea înconjurătoare prin Cuvânt, prin vers și proză, prin cântec și picturi, prin promovarea originală a personalităților neamului.

Este o bibliotecară și blogheriță apreciată, o activistă civică cunoscută, – scrie mult și scrie bine, editează, pictează, redactează, promovează… Este Blogherița Anului și Femeia-model pentru mii de băieți și fete, care găsesc în hărnicia și energia ei, în verticalitatea și înăltimea ei de suflet, – un motiv în plus pentru inspirație și motivație de a lua viața în piept, a munci frumos, a crește în carieră și a se afi rma în profesie, Acasă, în ciuda tuturor piedicilor.

Este o perfectionistă, cu o sete de cunoaștere proverbială, cu o poftă de viață molipsitoare, cu capacitate analitice de excepție și un potențial de muncă de invidiat. Svetlana Vizitiu este autentică. Scrie tăcând, scrie convingător și reușește, de fi ecare dată, să ne bucure și să trezească spiritul din noi. Mesajul ei ne face să medităm, să refl ectăm asupra valorilor, să nu ne grăbim să trăim, să iubim, să creăm… Și o face într-o manieră aparte, uneori filozofic, alteori prietenește, alteori strengărește, dar întotdeauna sincer și firesc.Viața ei este Scrisul. În scris și în pictură își împletește ofurile și își așterne visurile. Indiscutabil, Svetlana Vizitiu este un exemplu frumos de Femeie puternică și talentată, de mamă iubitoare, care încă are atâta răbdare și iubire pentru familia ei și pentru toți prietenii și cititorii ei! /Galina Codreanu, jurnalistă, realizatoare emisiuni TeleCompania Radio-Moldova

         Fiecare om intră în viaţa noastră cu un anumit scop. Unii întră pentru o zi, pentru câteva luni, pentru câţiva ani sau pentru întreaga viaţă. Fiecare cu propriul rol. Niciodată nu putem şti ce influenţă vor avea asupra noastră, dar suntem mereu curioşi să cunoaştem astfel de persoane, cu destinele, dramele, istoriile lor, chiar cu ceva amuzant din vieţile acelora. Uneori cele mai neaşteptate persoane ajung să fie cele care ne marchează cel mai mult. Nu putem decide cine întră în viaţa noastră, dar putem decide cine rămâne în sufl etul nostru, în inima noastră.

Să nu regretăm că am cunoscut pe cineva, rămâne să ne bucurăm că am primit o lecţie şi o experienţă, indiferent de a fost bună sau mai dură. Astfel de persoane vin la noi în inima bibliotecii. Vin să ne împărtăşească şi să ne uimească cu destinele, experienţele, impresiile lor de viaţă. Credeţi-mă, chiar şi unui orator bun sau profesionist în domeniu îi este greu să-şi deschidă sufletul în faţa publicului.

Să ne bucurăm în continuare că sunt deschişi cu noi şi vreau să le mulţumesc din toată inima pentru că ştiu să ne surprindă… În continuare vă aștept să discutăm, să ne bucurăm, să regretăm și să reparăm! Întotdeauna se găsește o soluție, și săreușesc să vă împărtășesc pe aceste fi le – impresiile voastre alături de ale mele… –

• Voie bună și Doamne ajută! Vă mulțumesc din suflet, dragi prieteni și cititorii mei!
• Svetlana Vizitiu, 2023

video film de la eveniment – Bravooo, Doamna Lidia Kulikovski, va multumesc!!!

Onoare și amintire binecuvântată, tată!

Tata spunea că familia oferă totul. Cu siguranță, e adevărat. Dar mai era ceva în el. Caracterul. Tata era creat din acel material, din care sunt făcuți mareșalii. A făcut marina la Sevastopol, dar avea un caracter de amiral! Un caracter absolut invincibil, de neînduplecat. Credincios, și convingător, niciodată nu se îndoia de sine, și nu se poclonea în fața nimănui. Nu se adapta, și nu a căutat beneficii trecătoare… Era un Lider, a avut distincții de la stat, premii onorabile și aprecieri, era o autoritate, era persoana pe care o respectau multă lume, chiar și concurenții. Nu agrea pupincuriștii, dar nu gândea de rău la oameni. Acesta-i micul secret. La toate sărbătorile sau adunările la care participau uneori sute de invitați, protagonistul principal devenea tata. Și era ades invitat, și abordat nu doar de funcționarii de stat, ci și de oamenii obișnuiți, sau de la țară, iar tata discuta la același nivel cu fiecare…  În aceste încercări m-a făcut să cunosc oameni minunați, cu suflet bun, acolo unde, poate, eu nu aveam speranță. Nu vorbesc de profesionalism, vorbesc de ceva mult dincolo: să pui suflet, să ai o inimă bună.

Mare nedreptate este însăși această moarte de Covid, într-o secție de terapie intensivă la Urgență. Fără să poți să-i mai vorbești, fără să-l susții și să-l îmbrățișezi… Fără să poată să te mai audă. În singurătate și tristețe și durere și (de multe ori) înțelegând că ceva nu merge. Că plămânii nu mai au puteri, iar sângele te trădează… O moarte pe care nu o merită nimeni… Că “mai mor oamenii”, spun unii… Tăticu la sigur ar mai fi trăit. Aștepta cu nerăbdare să se întremeze, să reia munca lui la Muncești, să ne întâlnim cu familia la o masă de jubileul lui ce venea peste o lună în ianuarie 2021… Să mai discute cu strănepotul drag, la fel cu nepoții… Să mai îngrijească de mama, care acum e sleită de puteri și de dorul după tata cu care au trait împreună 60 de ani… Dar noi niciodată nu avem grijă la timp de oameni. De ce???

/30 ianuarie 1936-11 decembrie 2020/

La Clubul IVC, Biblioteca Hasdeu (2019)

Cu nepotii #Vasile_Vizitiu

Tatăl meu. Vasile Vizitiu… Taticule! Să ne ierți că nu te-am putut salva…
Se pregătea să sărbătorească cei 85 de ani de la naștere și începu pregătirile. Voia să ne adune pe toți, neamurile și prietenii – la o masă cu bucate și vin bun, cu mare tam-tam. Aștepta să treacă pandemia…Atunci când ne aduna de sărbători, și de Sf. Vasile, și de ziua lui, la fel, în ianuarie, de obicei, se realiza un plin concert, cu recitaluri de urări și poezii; cântau și colindau toți, și el, și cei din jurul lui… La un coniac sau vin veritabil moldovenesc, care era preparat cândva de dânsul în „polobocul” beciului de acasă din Florești… Colecționa coniac de 25 și de 50 de ani tărie, și sticle de vin bun, fabricate în butoaiele celebrilor fabrici ca Barza albă, Divin, Cricovo, etc.

Dar, din păcate, boala și-a făcut ajustările proprii la toate planurile tatălui meu. Pe 11 decembrie, la circa ora 12 ziua, Vasile Vizitiu, a decedat… A murit în spitalul de Urgență, un stop cardiac după 30 de minute intubare, după două zile de tratament pentru coronavirus. Medicii spun că pacientul în covid nu simte apropierea morții, nici durere… Dar cred că tata a realizat-o fiind surprins de ea cu câteva clipe înainte, cine știe, de bucurie că l-a văzut pe Domnul, sau de tristețe pentru noi, familia lui îndurerată… Fratele meu l-a găsit cu ochii larg deschiși, atunci când i-a luat trupul din spital… Mă bucur doar că în acele momente, aveam luminările aprinse pentru tata, pentru că în spital nu cred că avea cine s-o facă, nici permis nu avea nimeni cu vizite… Îmi vine greu să realizez că atunci tata avea nevoie de noi, să fim alături de el, să-l ajutăm cumva, cum o făceam, de obicei, acasă… De câte ori sora mea sau mama, l-au salvat de infarct sau alte crize, acasă, dar la spital nu a reușit nimeni s-o facă…

Cu fratele Sergei Vizitiu /Minsc si sotii A. si A. Lupu

Încă, nu pot gândi la tata în timpul trecut… Lacrimile mă podidesc incontinuu… Vreau să-i văd permanent chipul, să vorbesc la el, și o fac rugându-mă, privind imaginile cu tata…
Până la adâncă bătrânețe, tata a rămas un bărbat frumos și cu spiritul tânăr. Ce bine că a trăit, el a fost norocul nostru, a fost un tată de milioane, ne-a încântat pe fiecare cu firea lui omenească. A fost tatăl nostru și fiul poporului său, din părinții țărani de la Varvareuca / Florești, – era și el foarte simplu, sau obișnuit prin modul de a trăi. Un om cu coloană, corect și de suflet. Dar și mereu vesel, zâmbitor… Om de omenie, deloc indiferent pentru soarta și situația din țară, pentru istorie și pământul basarabean, și aceste lucruri se simțeau în fiecare cuvânt, prin fiecare faptă a lui…

Tăticu cu mama (Teodora Vizitiu,2017)

Realizez că și-a dat seama, că poporul nostru a fost mai puternic în trecut, și mă doare acest lucru. În prezent, oamenii și-au pierdut valorile, milioane au emigrat și… au devenit indiferenți față de ceilalți… Nu mai are nimeni nevoie de sfaturile celor bătrâni și înțelepți…
Iar trecutul este ceea ce oferă putere prezentului. Astfel ar trebui să fie… Prin ceea ce a fost, un om de aur, o legendă, o amintire eternă, mândria epocii noastre, și au spus-o oamenii de valoare care deja au decedat, înaintea lui tata. – O personalitate ce a adus lumină, prin caritate și amabilitate – în orice casă a pășit… Mereu cu griji, a semănat bunătate și mândrie pentru țara lui, respect pentru generații de la mic la mare… Marinarul cu satul în suflet. A scris și cartea Lui cu același titlu: „Cu satul în suflet prin mări și oceane”.
Există în viața noastră momente care par că ne dezvăluie esența. Momentele pe care ni le amintim mereu. Și cel mai important, că dragostea și înțelegerea reciprocă domnesc în suflet. Dar, uneori în viață te înșeli atât de mult și nu vrei să te urnești din cărăruța pe care te-ai rostogolit cândva! Și-apoi, deja e foarte târziu, și anii au plecat, și cine ne plăcea mult, nu mai este în viață. Ne facem concluzii în sinea sa. Iubiți și fiți iubiți…
Dragă, dragă Tată! Onoare și amintire binecuvântată! Suntem orfani fără tine, tăticule!

Nu căuta avut, sărac, Prieten să-ți fie!-tata-Vasile Vizitiu în memoriam

Vasile Vizitiu, Tatiana Badan, Maia Banarescu (BM Hasdeu)

Cu Mariana Harjevschi, Dina Ciocanu si Vasile Vizitiu, 2016

Cu parintii la aniversarea mea jubiliara 2008

Vasile Vizitiu cu fratii Elena Savciuc si Ilie Vizitiu

Vasile Vizitiu, Andrei Covrig, 2015

Vasile Vizitiu, caritate la Varvareuca, Floresti 2018 de Pasti

Cartea/ autor Vasile Vizitiu si familia lui in imagini

Prietenii la aniversarea de 80 de ani / Vasile Vizitiu

Parintii mei dragi Teodora si Vasile Vizitiu

Parintii mei dragi in 1970, Teodora si Vasile Vizitiiu, Floresti

Vasile Vizitiu cu prietenul din Floresti – Ion Plesca (dec. in iulie, 2019)

Vasile Vizitiu cu Octavian Ticu, la BM B.P.Hasdeu, 2017

Unicul fiu al tatalui sau, Victor, 2013. La botezul stranepotului Timur.

Taticu meu, eu si copiii mei Iulian si Alexandra 2017

Vasile Vizitiu la Clubul Impresii din viata si carti, protagonistul Iulian Ciocan

La Clubul Impresii din viata si carti. Vasile Vizitiu doneaza cartea lui poetei Dorina Codreanu.

Eu cu tatal meu #Vasile_Vizitiu, la Clubul Impresii din Viata si Carti…

#Svetlana_Vizitiu, 11 aprilie, 2021, – Deja patru luni fără tine, tată… Doare… ❤

In Memoriam Vasile VIZITIU (30 ianuarie 1936 – 11 decembrie 2020)

#Republica_Moldova_Chisinau

Anatol Croitoru la Clubul Impresii din viata si carti

A fost un prilej de reîntâlnire cu protagoniștii și personalităţi de valoare la Clubul ”Impresii din viata si carti” . La eveniment au fost prezenți oficialii, personalități istorico-culturale, politicieni, militari, dar și publicul obișnuit pentru care prezintă interes Omul promovat în cadrul ședințelor la Biblioteca Municipală ”B.P.Hasdeu”. Aceștia au apreciat profesionalismul și dăruirea protagonistului Anatol CROITORU în lupta pentru integritatea Moldovei și în promovarea valorilor istorice. O ședința deosebită care s-a produs sub bagheta inteligentă a moderatoarei Mariana S. Ţăranu, Doctor conf. în stiinţe istorice, pentru a cunoaște mai mult istoria de pe Nistru:”Dnul Anatol Croitoru este un exemplu de demnitate și verticalitate, prieten devotat și om curajos. În moment de grea cumpănă pentru țară s-a ridicat cu arma in mâină pentru a apăra integritatea și independența R.Moldova. Pentru mine este un model.”

”Anatol Croitoru este angajat al Administrației Palatului Republicii din Chisinau. Anatol Croitoru ar trebui sa fie deputat in Parlament. Asta numesc eu schimbarea clasei politice. Nu schimbare de stafeta la treuca. Sa ne traiesti, Anatol. Numai oameni ca tine pot face Unirea”, spune jurnalistul Doru Dendiu. Puteți urmări imaginile din album și filmele evenimentului mai jos:

Albumul Anatol Croitoru protagonist la Clubul Impresii din viata si carti

Prin astfel de evenimente nu facem decât să stimulăm oamenii să cunoască istoria adevărată, și, în mod deosebit, pentru a dezvolta gândirea critică, liberă, pentru sursa de informare. Exemplele eroice trebuie promovate pentru că avem cu ce ne mândri. Este absolut necesar să deschidem ghilimelile, să spunem adevărul pe timpul vieţii și nu în enciclopedii, să înțeleagă în continuare și urmașii ce valoare au predecesorii… Mariana S. Ţăranu, Boris Ceban, Vasile Zgardan, Valentina Ciobanu, Andrei Covrig, Doru Dendiu, Constantin Lapusneanu, Victor Patrascu, Vasile Vizitiu sunt participanţii care ne-au surprins cu cuvinte şi gânduri frumoase la adresa protagonistului… (SV)

Al 88-lea protagonist în cadrul ședințelor tradiționale ale Clubului ”Impresii din viata si carti”   – Anatol CROITORU, erou în lupta pentru Integritatea Moldovei, participant la evenimentele de la Nistru din 1992, deținatorul Ordinului „Ștefan cel Mare” și „Credinta Patriei”, clasa I. Născut în satul Coșnița, raionul Dubăsari pe data de 10 ianuarie 1955. A absolvit Universitatea Tehnică din Odesa, facultatea de metrologie. A profesat în mai multe instituții din Republica Moldova. În perioada de renaştere națională s-a încadrat plenar în promovarea valorilor strămoșești în partea stângă a Nistrului. În timpul războiului ruso-moldovenesc de la Nistru a fost voluntar alături de alți consăteni. Decorat cu ordinul „Ştefan cel Mare”. Fost președinte-executiv al Asociației de cultură și drept „Transnistria”. ‘‘Pentru mine și familia mea războiul nu s-a terminat. Îmi amintesc că într-o zi mergeam cu nepoțica de la Coșnița spre Chișinău. Când am ajuns la postul de menținere a păcii de la Vadul lui Vodă nepoțica Paula a văzut una din cele două mașini blindate și câțiva ostași cu armele în spate. Văzând această priveliște nepoțica m-a întrebat nedumerită: „Bunelul, dar nenea nu o să ne împuște?!” Uite așa trăim noi, cei din partea stângă a Nistrului. Interesant, dacă i-ar fi întrebat pe guvernanții noștri nepoțeii lor ce le-ar răspunde?! Sau poate ar înghiți în sec așa cum am făcut-o eu la acel moment.” – spune Anatol Croitoru.

Alte expresii și opinii de la protagonist:

”Într-o țară care se declară că tinde spre familia mare europeană sperăm că populația se va trezi astfel încât cel puțin să nu întârzie periodic la serviciu, medic sau în alte locații. Este un stress pe care îl trăim zilnic…”; ”Consider că este o datorie și o obligație să intervin atunci când apar diferite probleme, aceasta în situația în care autoritățile consitiționale ale statului au lăsat în voia sorții populația din stânga Nistrului, ignorând-o tatalmente.” (Anatol Croitoru)

”In opinia mea, pe parcursul acestor 16 ani nu s-a intreprins si nu se intreprinde nimic eficient si adecvat pentru solutionarea conflictului transnistrean. O dovada incontestabila este faptul ca suntem si la ora actuala intr-un conflict inghetat. Consider ca R. Moldova va putea obtine rezultate concrete in solutionarea conflictului transnistrean, doar atunci cand autoritatile vor renunta la statutul de stat-membru al Comunitatii Statelor Independente (CSI) si la principiul de neutralitate. O alta conditie ar fi aderarea la Organizatia Atlanticului de Nord (NATO) si ls Uniunea Europeana, pentru ca populatia de pe ambele maluri ale Nistrului isi doreste acest lucru. De asemenea, prin indeplinirea acestor deziderate s-ar crea mai multe locuri de munca si vor aparea noi investitori din tarile europene.’‘(Anatol Codru in 4 iulie 2008, Civic.md)

Despre Anatol Croitoru. Date biografice. Informatie pentru lectură:

Născut în satul Coșnița, raionul Dubăsari pe data de 10 ianuarie 1955. A absolvit Universitatea Tehnică din Odesa, facultatea de metrologie. A profesat în mai multe instituții din Republica Moldova. În perioada de renaştere națională s-a încadrat plenar în promovarea valorilor strămoșești în partea stângă a Nistrului. În timpul războiului ruso-moldovenesc de la Nistru a fost voluntar alături de alți consăteni. Decorat cu ordinul „Ştefan cel Mare”. Fost președinte-execuviv al Asociației de cultură și drept „Transnistria”. Anatol Croitoru, din satul Coşniţa, r. Dubăsari, este legat de Transnistria prin Tricolor.In 1991, a arborat Tricolorul pe Comitetul executiv de la Dubăsari, exprimându-şi astfel, împreună cu un grup de cetăţeni, crezul de independenţă şi unitate teritorială a R.Moldova. A urmat cu Tricolorul în gând la răsboiul ruso-moldovenesc din 1992 şi în toate acţiunile ulterioare de apărare a integrităţii R.Moldova şi a românismului din Transnistria.Din cauza curajului său rectiliniu, s-a simţit deseori în pericol, aducând zile grele şi pentru familia sa. Anatol Croitoru a fost refugiat în Franţa, în Germania, în România, dar a revenit de fiecare dată la Coşniţa natală, pentru a susţine combatanţii invalizi, rămaşi fără sprijin moral şi material în satele româneşti din Transnistria, pentru a susţine şcolile româneşti din această zonă şi pentru a susţine unitatea sub Tricolor.

Impresii de la participanţii evenimentului:

https://www.facebook.com/events/1786929758196037/

https://www.facebook.com/pg/clubelitaimpresiisicarti/photos/?tab=album&album_id=2401878306704646

Andrei Burac ”Între chirurgie şi piramidele din Egipt” la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

Fiecare om care întră în viaţa noastră cu un anumit scop. Unii întră pentru o zi, luni, câteva ani sau întreagă viaţă… Fiecare îşi are rolul lui. Niciodată nu putem şti ce influenţă vor avea asupra noastră. Dar suntem mereu intrigaţi şi curioşi să cunoaştem, să aflăm astfel de persoane, destinele, dramele, istorii, fie şi ceva amuzant din vieţile lor… Uneori cele mai neaşteptate persoane ajung să fie cele care ne marchează cel mai mult. Nu putem decide cine întră în viaţa noastră, dar putem decide cine ramâne în sufletul nostru. În inima noastră. Să nu regretăm că am cunoscut pe cineva, ramâne să ne bucuram că am primit o lectie şi o experienţă, indiferent, ca a fost bună, fie una dură… Astfel de persoane vin la noi la club. Vin să ne împărtăşească şi să ne uimească cu destinele, experienţele, impresiile lor de viaţă. Credeţi-mă, chiar şi unui orator bun sau profesionist în domeniu este greu să-şi deschidă sufletul, în faţa publicului… Să ne bucurăm în continuare, că sunt deschişi cu noi, şi vreau să le mulţumesc din toată inima, că ştiu să ne surprindă! – Astăzi, în incinta Bibliotecii Centrale BM ”B.P.Hasdeu”, Clubul ”Impresii din viata si carti” ne-a bucurat cu cel al 48-lea protagonist sub genericul «Andrei Burac Între chirurgie şi piramide egiptene!» propus de moderatorul şi scriitorul Dumitru Crudu.

Este Andrei Burac, un scriitor, un povestitor, într-un fel sau altul, de excepţie. Gesticulând mereu ce redă şi o fire emotivă şi sentimentală,  ce ţine de firea universală a oamenilor, împreună cu capacităţile noastre lingvistice, cu conştiinţa de sine şi cu memoria autobiografică. Scrisul îi oferă o plăcere, o bucurie, mai presus de oricare alta. Indiferent de subiect, naraţiunea lui te transportă într-un alt loc, – unde eşti complet absorbit şi uiţi de gândurile care ar putea distrage, de griji, de preocupări şi chiar de trecerea timpului. În aceste stări sufleteşti deosebite, divine, pot să te simţi fără oprire până când nu mai vezi textul. Abia atunci observi că s-a făcut noapte şi că ai uitat că eşti totuşi la servici şi trebuie să mergi acasă la grijle tale proprii… Mai jos, transcriu maxime, gândurile, relatările protagonistului nostru de azi la club, şi sunt mai mult decât convinsă, că nici unul din voi nu doar va rămâne impresionat, dar nici indiferent… (Svetlana Vizitiu)

• ”…Tot ce am aşternut pe hârtie, mai reuşit sau mai puţin reuşit, neapărat a avut o aripă adânc implantată în abisurile sufletului meu, în inima mea, în durerile şi  bucuriile, în izbânzile şi eşecurile mele sau în ale celor din prajmă, pe care m-am străduit să-i înţeleg atât, pe cât am fost în stare” –
• ”Am ferma convingere că orice autor care scrie despre contemporanii săi nu poate să nu fie discutat, fiindcă modurile noastre de viaţă, în acest secol zbuciumat, sunt foarte variate şi destul de discutabile în ceea ce priveşte idealurile, etica şi chiar estetica vieţii fiecărui om în parte”.
•  ”Pentru un om de creaţie, cel mai greu şi mai important lucru este să te impui printre ”ai tăi’, să găseşti recunoaşterea şi aprecierea colegilor de breaslă. În cazul unui scriitor, poţi să zăpăceşti o mie,  o sută de mii de scriitori, dar dacă nu ai consideraţia colegilor, n-ai câştigat lupta…”
•  ”Putem supravieţui ca popor, nu prin dezbateri sterile ori manifestări de cruzime, ci prin talentul şi inteligenţa acelor care se vor opune exponenţilor noii barbarii postcomuniste”
•  ” Nimic nu poate împrospăta simţurile omului ca o carte interesantă şi bine scrisă. O carte care se lipeşte bine de suflet poate schimba până şi cursul vieţii unui om. Ş-apoi, precum bine se ştie, din când în când simţim o necesitate imperioasă de a citi nu numai ziarele, ci şi o întâmplare, o istorie, o poveste scrisă cândva, de cineva, de un scriitor.”
•  ” Pentru mine nu există zile de muncă şi zile de odihnă. Mă străduiesc să umnplu orice minut, în afară de timpul rezervat somnului, cu fapte la masa de scris, cu lecturi, meditaţii, studii, comunicări cu cei dragi, călătorii, opunându-mă permanent ”balaurilor şi viperelor neputinţei”. Altfel zis, încerc să menţin o viaţă spirituală intensă, în cei 25 de ani de studii la medicină şi muncă printre suferinzi şi muribunzi am înţeles că viaţa este un dar foarte preţios, o licărire, care în orice clipă se poate stinge, indiferent de vârstă, de poziţie socială, de locul unde îţi trăieşti zilele – în palat ori în colibă.”
• Orice tânăr, care nutreşte un gând de a pleca pe alte meleagur-ţări în căutarea unui trai mai bun, a unui câştig mai mare, a unei bunăstări ori chiar a norocului şi poate a fericirii de a pleca acolo unde totul şi toate sunt zidite, construite, aranjate cu sudoare şi sângele altui neam, a generaţii şi generaţii de alţti oameni, trebuie să-şi pună şi să-şi răspundă sieşi la mai multe întrebări. fiindcă viaţa, până la urmă, rămâne aceeaşi ca oriunde pe pământ. De când e lumea lume, fiecare om e unic şi are o cale unică şi greu de parcurs.”
• ”Încă din vechime, prietenia era considerată drept cea mai înaltă virtute umană. Până şi eroismul era considerat inferior acesteia. Fără prieteni viaţa fiecăruia dintre noi poate deveni mai săracă. E greu să mistui în singurătate atât eşecurile, suferinţele, cât şi bucuriile. Împărtăşite unui prieten, aceste sentimente capătă alte dimensiuni, alte faţete, altă respiraţie… Din păcate, însă, anume prietenii,  mai ales prietenii, devin adesea duşmanii noştri cei mai înverşunaţi.
• ”… poezia foloseşte sufletului. Precum şi rugăciunea inimii, bucurie cuvintelor, gustul visării…”
• ”… Trăim cu adevărat numai câteva ceasuri din viaţa noastră. Restul e preocupare pentru ceea ce se întâmplă în jurul nostru: prietenii noştri, duşmanii noştri, problemele noastre, necazurile noastre, suferinţele noastre, viitorul nostru incert, amintirile noastre – toate sunt trăiri mai puţin adevărate. Cu adevărat omul trăieşte doar câteva ore, în felul lui de a fi sincer cu sine însuşi.”

Andrei Covrig: Am avut plăcerea să îl invit la gimnaziul din satul meu natal Gordineşti, Rezina. – O erupţie de sentimente, vorbe povăţuitoare pt vîrstnici şi, de ce nu? – copii… O viaţă cu atîtea încîlcituri… Merită un respect absolut… O fire deosebită! Un basarabean romîn… Cu crucea sa… Îmi pare bine că aţi fost în satul natal… În casa părintească, Dle Andrei! Mulţi ani, Dle Andrei Burac….

Victor Cobzac: O întâlnile cu scriitorul Andrei Burac la Clubul „Impresii din viaţă şi cărţi” a fost binevenită după o pauză în care am simţit nevoia de a discuta cu Protagoniştii care mi-au devenit prieteni, a căror sfaturi, experienţe din viaţă, sclipire de ochi, strângere de mână îşi au efectul tonizant pentru suflet. A.Burac este un Magistru în arta vorbirii, te captivează cu vocea, cu jesticularea continuă a mâinilor, cu generozitatea şi cumsecădenia la rang de Jos pălăria. Rămâne să-i studiez Opera mai aprofundat, ca să-i înţeleg mesajul, mulţumindu-i din start pentru acele două ore care au trecut ca o clipă. O mână caldă şi urări de bine în Noul An 2016, noi creaţii şi să ne mai întâlnim la un pahar de vorbă cu tâlc. Un mare mersi Gazdei primitoare şi inimii acestui club… Svetlanei Vizitiu. Pe curând. Vă pup. VicCo

Radmila Popovici: M-a privit îndelung, ceea ce nu m-a mirat și mi-a zis că are o vorbă cu mine, dar numai între patru ochi. Și-am acceptat, pentru că… — un chirurg scriitor?, un scriitor chirurg?, scrie cu bisturiul?, taie în corpul de litere — o, da, e tema mea! Mai ales, că am vrut cândva (ai mei mai mult) să mă fac(ă) doctoriță. 1938? Și să crezi în stelele zodiilor? Să vorbești despre sex ca despre ceva sublim? Să dai sfaturi incomode, fără să-ți pese de reacție? Să-mi spui pe șleau că-mi irosesc talentul cu textele pentru cântece și că pot mai mult? Totodată, să nu mă faci să mă simt prost doar pentru faptul că sunt femeie, tânără încă, spre deosebire de mulți alții? Să mă iei în serios? Se poate, oare, așa ceva? Iată că da, numai că pentru aceasta trebuie să fii Andrei Burac. Chirurgul scriitor sau scriitorul chirurg, bucuros că trăiește și că trăiește din scris, ceea ce nu oricine își poate permite într-un spațiu în care scrisul valorează prea des mai puțin decât a vinde vin sau borș acru. Recunosc, mă irită cei care trec pragul aurei mele fără ezitare, dar Andrei Burac este doctorul care vine cu verbul vindecător și-i deschid ușa cu inimă senină, cum și cărțile. Dar ce poezie știe, să scrie…

Iulian Ciocan: ”…Andrei Burac e preocupat mai mult de felul de a fi al omului decât de mecanismul strusturii sociale. Şi chiar şi atunci când îşi aţinţeşte un ochi asupra socialului, autorul întrezăreşte îndărătul lui reflexele unor indivizi. La fel e şi cu poezia autorului, poezie reflexivă, cerebrală, lipsită de sentimentul patriotic şi ancorată în lucrurile eterne, general-umane: naşterea, moartea, iubirea, ura, trădarea…’‘

Emilia Plugaru: Ce frumos spus… Gânduri atat de adevărate… Doar trecând prin viață cu ochii deschiși, poți să atingi asemenea gânduri. În cazul unui scriitor, ”poţi să zăpăceşti o mie, o sută de mii de scriitori, dar dacă nu ai consideraţia colegilor, n-ai câştigat lupta…”

Andrei BURAC s-a născut la 17 august 1938, în comuna Cârnăţeni, jud. Tighina. Poet, prozator, dramaturg. A absolvit Institutul de medicină din Chişinău (1964) şi Cursurile Superioare de Literatură de pe lângă Institutul de Literatură ”M. Gorki” din Moscova (1977). A activat ca medic chirurg la Căuşeni şi Chişinău (1964-1975). Debut în presă – 1965. Debut editorial cu placheta de versuri Ispita înfloririi (1970), urmată de Culegătorii din amurg (1976), Cu toată fiinţa spre altundeva (1998), Flacăra din vechile oglinzi (2005) şi Există ore (2006). Volumele Perpetuele bucurii (1977) şi Asediaţi de cuvinte (2005) îl prezintă şi ca publicist. Cunoscut autor de piese dramatice de teatru, TV, radiofonice şi scenarii de filme, unele dintre care au fost publicate în volumele Primăvara în doi (1988) şi Arena (2008). Piesele lui Andrei Burac au fost au fost montate de teatrele  din Moldova şi din alte ţări, adaptate la radio şi televiziunea naţională. Autor şi a două volume de proză: Întoarcerea lui Traian (1990) şi Între somn şi veghe (2005). Poeziile, prozele şi piesele sale sunt traduse în mai multe limbi, unele şi în limbi de largă circulaţie. A tradus versuri alese din poezia universală veche şi contemporană (Ishikawa Takuboku, Sumako, Fukao, Zbignew Herbert, Veaceslav Kuprianov şi alţi autori). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi România (filiala Chişinău); membru al World Academy of Art Culture; World Congress of Poets din California, SUA. Fondator şi preşedinte al PEN-Club-ului din R. Moldova. Deşine Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1998), Premiul UNESCO pentru dramaturgie (2000) – pentru propagarea ideilor Binelui şi Culturii în lume. Medalia ”Mihai Eminescu” (1998). A întreprins numeroase călătorii de studii şi promovare a valorilor literare contemporane în rusia, Ungaria, Bulgaria, Turcia, Grecia, Egipt, Spania, Cehia, Slovenia, Suedia, Finlanda, India, China etc. Participă la conferinţe, congrese, simpozioane naţionale şi internaţionale.

În 1970 a debutat editorial cu placheta de versuri ”Ispita înfloririi”, urmată de cartea ”Culegători în amurg” (1976). În 1977, a editat volumul de publicistică ”Perpetuele bucurii”, care cuprinde dialoguri cu diverse personalități din R. Moldova. În 2005, i-au apărut concomitent câteva volume: ”Flacăra din vechile oglinzi” (poezie) la București, ”Între somn și veghe” (proză) la Chișinău și ”Asediați de cuvinte” (publicistică) la Timișoara, iar în 2006 – volumul antologic ”Există ore”. În 2013, a editat în România cărţile „Suflete la plimbare” (dramaturgie), „Între somn şi veghe” (proză) şi „Ghilotina de aur” (poezie).

A semnat piesele dramatice ”Primăvara în doi”, ”Spovedania”, ”Iulia”, ”Câteva zile și nopți cu vedere la mare”, ”Iuda” ș.a. Piesele sale au fost montate la teatrele din R. Moldova și din alte țări, adaptate la radio și televiziunea națională. Poeziile sale au fost traduse în limbile rusă, belarusă, ucraineană, armeană, suedeză, greacă, engleză ș.a. Este autorul scenariului de film „Fii fericită, Iulia”, regizat de regretatul Iacob Burghiu, peliculă care a fost cumpărată în 29 de ţări.

În 1975 devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A fost membru inițiator, iar din 1998 președinte al PEN Club Moldova. În 1993 devine membru al Academiei Mondiale de Arte și Cultură (California, SUA), apoi al Congresului Mondial al Poeților din California, SUA. A activat în calitate de Consul Onorific al Republicii Cehia în R. Moldova.

Andrei Burac a fost distins cu medalia ”Mihai Eminescu” (1998), cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998), Premiul UNESCO ”Pentru propagarea Binelui și a Culturii” (pentru dramaturgie, 2002), cu Premiul de Excelență pentru contribuția la dezvoltarea dramaturgiei naționale, acordat de Teatrul Național ”Satiricus-I. L. Caragiale” din Chișinău (2004) și cu alte premii.

Mai multe imagini aici: «Andrei Burac Între chirurgie şi piramide egiptene!

Scriitorul Andrei Burac s-a stins din viață 30.06.2020
Chişinău,  Poetul, prozatorul și dramaturgul Andrei Burac, laureat al mai multor premii literare, s-a stins din viață, marți, 30 iunie, la vârsta de 81 de ani. Pe 17 august, el ar fi împlinit 82 de ani, informează MOLDPRES.

”Mutarea lui la cele veșnice este o pierdere pentru cultura noastră și pentru toți cei care l-au cunoscut. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, se menționează în necrologul semnat de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Retrospectiva Clubului de elită ”Impresii din viață și cărți”: anul 2015

În 2014 au fost desemnaţi cei 25 de protagonişti al Clubului ”Impresii din viata si carti” în incinta Sediului Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: La finele articolului sunt indicate sursele tuturor eroilor ședințelor clubului. Urmează retrospectiva anului 2015 cu varia personalități, diferite caractere, oportunități, opinii și meserii… S-a meritat și în acest an, multe impresii și bucurii ne-au oferit la club, personaliăți cu vieți excepționale, cu istorii de suflet, care doar la noi, la club le puteți auzi: – Veniți, oameni buni! Deschideți-vă inimile în continuare! ❤

26. Diana-Susana Zlatan-Ciugureanu (protagonista Clubului ”Impresii din viata si carti” din 27 ianuarie 2015): Doamnă responsabilă, întrucât invitații vin cu careva așteptări: unii-pentru a se regasi pe sine într-un moment anume, iar alții-fiind în cautare de sine, de modele de viata de la care sa poata să se inspire. Diana le-a adus celor prezenți momente de meditație, dar și de bucurie prin versurie citite și prin melodia interpretată cu multă sensibilitate. ”Inima ne-scrum!/Ai pus lumină pentru mine, frate,/Rugându-te doar tu și Dumnezeu,/Acolo, unde cântă voci curate,/Ca tu smerit, să te înalți mereu…” (Diana Zlatan-Ciugureanu, 25.01.2015)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/01/27/diana-zlatan-ciugureanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

27. Mariana Harjevschi, (15 februarie 2015): O prezență frumoasă, deșteaptă, radiantă, cu o privire plină de noblețe, – doamnă înzestrată cu toate calitățile umane, inclusiv cele profesionale. Inteligentă până la măduva osului! Surprinde cu răbdarea, toleranța sa. Mereu ocupată, nu se abate de la problemele și grijile care-i preocupă pe cei ce o înconjoară, –  persoane apropiate, fie, colegi. Reușește să dovedească că prin perseverență, ambiție și multă muncă se poate ajunge undeva sus fară a face prea multe compromisuri! – ”O tânără suavă/Ce zboară spre cer/Odată cu noi/Corpul ei străveziu,/Oasele libere/știu să danseze cu grație,/lin fluturându-și brațele/și pașii./Vedeți, într-o noapte albastră/A durut-o umerii,/Apoi inima/A gândit că e pasăre/și pe rând/a început să zboare!/Nimeni nu putea săi vadă/aripile,/ea zbura simplu/ziua și noaptea./Noi niciodată nu vom afla/adevărul,/și această poveste frumoasă/va fie ternă… (Vitalie Răileanu)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/02/10/mariana-harjevschi-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

28-29. Teodor Leahu, Elvira Leahu, (24 februarie 2015): Tatăl și fiică! – Eveniment în cadrul clubului organizat cu genericul “Nasc si la Moldova oameni”, avându-l protagonist pe medicul-stomatolog Teodor Leahu, a lasat publicul profund emoționat: mărturisiri, impresii, reflecții, mulțumiri aduse unui OM cu suflet mare. Asemenea evenimente ne fac să descoperim bogăția sufletului conaționalilor noștri. A fost o surpriză specială pentru tatăl drag de la fiica Elvira, – cel care în acea zi a rotungit 65 de ani! Și deoarece, toată familia a evoluat foarte activ în cadrul evenimentului, protagoniști au devenit întreaga dinastie Leahu! Impresii plăcute, o atmosferă frumoasă și surprinzătoare, cu…multă, multă dragoste pentru oameni! Frumos,senzațional și emoționant!!! Ecoul în continuare răsună… ”Grație celor mai buni mentori ai mei PARINTII, care m-au ajutat sa-mi definesc sensul propriei valori. Activitatea eficientă dublată de o atitudine pozitivă aduce împlinire, îți dă un scop în viață, o oportunitate aparte de a fi de folos altora și îți oferă siguranță și armonie familială…’‘- a menționat fiica Elvira.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/02/24/elvira-leahu-perseverenta-si-rabdarea-cheia-performantei-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

30. Lorena Mednicov, (10 martie 2015): Medic, oncolog-chirurg, doctor în ştiinţe; îşi iubeşte cu pasiune meseria și se dedică cu multă dăruire de sine. Se implică cu toată inima, redându-le speranţa şi liniştea sufletească, cu spirit şi atitudine, reuşind să se simtă utilă, oricum, în caz de nu e cu putinţă, va fi măcinată de gândul cu disconfort în suflet… Arta de a trata oamenii, e la fel ca şi arta de a crea o poezie sau pictură. Poţi fi un bun medic-teoretician, dar în termeni practici cu pacienţii să fii de neconceput… ”Dragostea – spune Lorena, – este unicul răspuns la toate problemele noastre!” ”…Avem în Moldova noastră femei deştepte, perseverente, încrezute în sine, cu obiective bătute în cuie şi simpatice… Am găsit multe lucruri povăţuitoare… Dă, Doamne, asemenea învăţăminte să le însuşească şi cei mai tineri… Dna Lorena este un ghem de profesionalism, modestie, caracter, frumuseţe, înţelepciune şi cumsecădenie… Şi pentru mine, un tip nu prea tînăr, a fost o lecţie! O viaţă modelată de doamnă în toate aspectele: profesie, personalul, moralul, familie şi altele. Exemplu demn!”Andrei Covrig, colonel)  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/03/10/lorena-mednicov-la-clubul-impresii-din-viata-ti-carti/

Lorena Mednicov. Arta de a trata oamenii.

31.Luminița Suveică, (24 martie 2015): o personalitate eminentă și a culturii noastre medicale și a vieții noastre sociale, remarcabilă în societatea medicală din Moldova prin activitatea sa distinctivă în domeniul cel mai important – protecţia sănătăţii noastre. Dumneaei are o pregătire profesională excelentă, se distinge prin inteligenţă, perseverenţă, corectitudine, este înzestrată cu un spirit energic creativ, reuşeşte să realizeze proiecte de importanţă vitală.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/03/24/luminita-suveica-la-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti/

32. Anette – Ana Badiu, (2 aprilie 2015): Creatoare de moda, un model de muncă cu daruire, un caracter puternic conturat, cu înălțime de suflet, care cucerește prin simplitate, inspiră și încântă deopotrivă. Crede în forțele proprii, în potențialul echipei cu care lucreaza și în sprijinul necondiționat al familiei. De altfel, anume acolo, acasă, în sânul familiei, se simte împlinită și fericită. Protagonista Clubului ”Impresii din viata si carti”, la o sedință specială și diferită de celelalte parcurse în istoria Clubului IVC… Momente impresionante, cu modele și defilari, în modele create de Ana Badiu, iar protagoniste şi membrele clubului au prezentat Colecţia de Primăvară Anette pe podiumul Sediului Central al Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/02/ana-badiu-si-creatiile-anette-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

33. Iulian Ciocan, (14 aprilie 2015): Scriitorul și publicistul de la ”Europa Liberă”, unde este prezent cu ciclul „Realitatea cu amănuntul”. Cartea, din care nu incetam să ne inspirăm, dar și să căutam adevarul despre atâtea și atâtea lucruri care ne frământă… – ‘‘Recunosc, am avut o oarecare preconcepție legată de activitatea Clubului pentru că oamenii pe care îi abordați păreau foarte departe de interesele mele… M-am bucurat însă să descopar oameni senini, neîncrâncenați, abordabili… Iulian Ciocan este scriitorul pe care chiar îl CITESC si publicistul căruia mă bucur că …îi pasă! ( Consuela Tamazlicaru)  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/14/iulian-ciocan-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

34. Dumitru Crudu, (28 aprilie 2015): poet, prozator, jurnalist, bibliotecar, director, scriitor pentru copii. Scrie cu multă pasiune, cu o pulsiune de a reda un sens narativ haosului interior. Este şi un observator atent, obişnuieşte să psihanalizeze anumite acţiuni, visele, realizările persoanelor de diferită vârstă. De fapt, autorul redă toată viaţa noastră moldovenească, stăpânind atent imaginea… Realitatea în opera lui Crudu, – e un magnet care te atrage. Scepticii spun, că viaţa încă nu e perfectă, adică ar fi ea minunată, – dar existenţa ei adesea este insuportabilă. Pe bună dreptate, acest lucru actual și în prezent, la fiecare se măsoară cu precizie după standardele sale proprii. Autorul Dumitru Crudu, astfel, încearcă să ne dea de înţeles, că nimeni şi niciodată nu este bătut atât de tare precum zdrobit de propriile argumente! https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/28/dumitru-crudu-un-bibliotecar-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

35. Vitalie Răileanu, (12 mai 2015): protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti”, care a avut loc in sediul Bibliotecii Publice ”Onisifor Ghibu”! – https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/12/vitalie-raileanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/
”La 12 mai am fost prezentă la o nouă întâlnire la „Clubul Impresii din viață și cărți”, de data aceasta cu Dl Vitalie Răileanu, Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chișinău. Am cunoscut o persoană cu verticalitate, rebelă și în acelasi timp, optimistă. Un profesionist veritabil, care își face meseria cu multă dedicație și creativitate. O persoană care își trăieste viața, cu toate întâmplările ei, fără regrete, și care știe să se bucure și să învingă. Nu părea jenat de aprecierile generoase aduse în adresa Dumisale de către Dna Kulikovski, moderatorul întâlnirii, ceia ce denotă că Dlui își cunoaște valoarea, or aceasta îl face puternic, încrezător și creator. ÎI doresc mult succes!” (Ala Pînzari )

36. Constantin Lapusneanu, (16 mai 2015):  întrunirea Clubului IVC a avut loc în frumoasă și primitoare locație Casa Armatei din centrul capitalei – Chișinău. Surpriza a fost – o excursie ghidată prin muzeul Casei Armatei, ulterior, grătar plus un concert solo cu chitară al eroului ședinței! Un eveniment excepțional: cu moderatorul colonel Andrei Covrig, cu imagini, filme și reacțiile invitaților la repertoriul protagonistului cu genericul: «Constantin Lăpușneanu: ”Cred că e timpul pentru acţiune”»  Om de omenie, care face lucruri frumoase si nobile cu o modestie nemaipomenită!

 https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/17/constantin-lapusneanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

37. Tatiana Lujanskaya, (26 mai 2015): Președinte Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile; Președintele Clubului Rotary Chișinău Cosmopolitan, -”frumoasă, rafinată, inteligentă, băiețoasă, capabilă mereu să uimească plăcut…”, ”o Doamna cu personalitate, care a reusit sa ne sensibilizeze strunele inimii, aducindu-ne aminte de unde am pornit toti” – spun prietenele despre Tatiana, protagonista ședinței din luna Mai, – cea care a organizat un show, unul din cele mai făimoase și de splendoare până în prezent în istoria Clubului ”Impresii din viață și cărți” în incinta Sediului Central al Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/26/tanya-daniel-lujanskaya-la-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti/

38. Valeriu Jereghi, al 38-lea protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti” invitat impreună cu soția si colega Ana Barduc.(23 iunie 2015)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/06/23/valeriu-jereghi-si-ana-barduc-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/ „Cinematografia moldovenească are nevoie de școală, de relații cu Europa. Mai bine să rămîi nerealizat decât să realizezi un proiect prost. Cinematografia este o artă complexă, pentru care ai nevoie de o experiență ca să știi totul” (Valeriu Jereghi)
Cunoscut ca regizor de film și scenarist moldovean, membru al Academiei Eruoasiatice de Televiziune și Radio, laureat al multor festivaluri internaționale și unionale de film. Articolul integral și mai detaliat aici – Valeriu Jereghi – Ultimul-din mohicani https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/06/08/valeriu-jereghi-ultimul-din-mohicani/

39.Lilia Manole, protagonistă la a 38 sedință a Clubului ”Impresii din viata si carti”, (9 iulie 2015) Am descoperit, că printr-o eroină a unei ședințe se redau calități ale mai multor persoane ce întrunesc relații, evenimente, peripeții sau întâmplări de zi cu zi… Oamenii se bucură, sensibilizează, se emoționează, se privesc, cântă, recită, vorbesc, discută exact la fel ca și cum s-ar contopi unul în altul, și o fac cu plăcere pentru că sunt înțelepți. Și pentru că este momentul când poți uita de grijile cotidiene, și… pentru că mereu susțin că te iubesc, – da, pe tine, omule drag, care citești aceste buchii… Iar Lilia Manole, frumoasă doamnă de la Bălți, ne declara iubire în fiece clipă, – prin poeziile sale, prin amintiri, prin repertoriul variat de cântece… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/07/09/lilia-manole-poeta-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

40. Natalia Moloșag, protagonistă la sedința 39 a Clubului ”Impresii din viata si carti”. Pe langă faptul că exercitarea activitaţii de avocat, reprezintă o profesie nobilă, în fapt, avocatura pentru ea este un mod de viaţă. M-a sensibilizat până la lacrimi confesiunea Nataliei: foarte sinceră, în special, în momentele cu amintiri despre părinţii ei, despre societatea noastră vulnerabilă… ”In breasla de avocat, sunt doua categorii de profesioniști: prima – cea care se plasează pe partea integritații, dreptații și respectării drepturilor omului, și alta – care e gata să apere raul, nedreptatea, să sfideze legea, urmărind scopuri meschine, de imbogațire.”  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/09/15/natalia-molosag-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

41. Gheorghe Grâu, (29 septembrie 2015)protagonistul nr 41: Vedetă a cinematografiei sovietice, sex-simbolul anilor ’80,  este cel care a făcut moldovenii să se mândrească cu pământeanul lor, fiind considerat şi cel mai frumos actor moldovean. ”Viața e frumoasă dacă îi dai voie să fie” –  este convins protagonistul. Lansarea de carte cu versurile lui Gheorghe Grâu  ”Iluzia tăcerii”  în cadrul Clubului ”Impresii din viata si carti”  la biblioteca Municipala ”B.P.HAŞDEU”,  nu ne-a surprins. Am fost mereu în așteptare a evoluției continue ale talentului și succesului multașteptat și dorit de fanii actorului.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/09/29/gheorghe-grau-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

42. Victor Cobzac: ”Prologul Marilor iubiri”… (15 octombrie 2015) Al 42-a protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti”. O personalitate deosebită, originală, care prin talentul său impletit armonios cu munca, lasă o amprentă impresionantă pe diferite tărâmuri: cel al picturii, pedagogiei, poeziei si… al omeniei. Poet și artist plastic, – este creștinul smerit și neobosit care, zi de zi și prin tot ce realizează în ambele demersuri – liric și pictural, construiește o biserică, Lui DUMNEZEU”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/10/15/victor-cobzac-prologul-marilor-iubiri-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

43. Ala Pinzari,(27 octombrie 2015) ”Viaţa nu constă doar din alb şi negru. Există atâtea alte culori, în care putem să ne îmbracam frumos destinul” – cu acest generic vine distinsa protagonistă la a 44 şedinţa a clubului. O persoană cu verticalitate, deosebită, inteligentă, o enciclopedie de carte în general, om de înaltă cultură şi educaţie, şi nu numai. Director de proiect, scriitoare, autor de volume cu versuri. O personalitate de calibru naţional. Om de rară modestie, un model al profesionalismului în educaţie şi cultură.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/10/27/ala-pinzari-viata-nu-consta-doar-din-alb-si-negru-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

44. Gutiera Prodan – (10 noiembrie 2015) Jurnalistă si artist plastic! La a ei jumătate de secol, a invitat prietenii la o întâlnire de suflet, cu amintiri, pasiuni şi interese, vise şi aspiraţii împlinite şi neîmplinite, cântece şi versuri… Cu Bunăvoinţă, Pace şi Linişte interioară: ”Am învățat că frumusețe nu înseamnă exces… Am învățat că eleganța şi inteligenţa nu le poți învăța din cărți şi că facultatea nu ţi le oferă pe tavă… Am învățat că primul pas către succes este autostima… Am învățat că fiecare greșeală reprezintă o lecție… Am învățat să iert, chiar şi pe cei care nu merită iertarea… Am învățat să uit oameni care nu au ce căuta în viaţa mea… Am învățat să mă accept așa cum sunt…’‘ «Gutiera Prodan: Jubileul vietii mele»

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/11/10/gutiera-prodan-jubileul-vietii-mele-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

45.  Ecaterina Moga – (24 noiembrie 2015) Pedagog, director la Liceul Teoretic „Elimul Nou”, doctor in psihologie. O fire energică, un bun mobilizator. ”Plină de idei, de fel în detrimentul capacității de a-i auzi pe alții care au ce spune; cu exces de personalitate, de fel autoritară și dominantă…e un director cu calități de lider, un director care crede în ceea ce face, un director care lasă întotdeauna ușa întredeschisă pentru adepți, parteneri, colegi și chiar și neprieteni (de idei!)…un director pentru care tot ce face trebuie să aibă perspectivă, sens și impact…un director căruia modestia patologică-i e străină, iar firescul înseamnă modestie…e un prieten căruia ai ce-i răspunde la bună ziua, chiar dacă ziua nu e una perfectă…un director care are mereu întrebări, care caută răspunsuri, soluții, care extinde orizontul pentru a depăși alte și alte limite…un director care caută perfecțiunea, mergînd de la bun la excelent…alături de care vrei să fii…” (T.Curtescu despre E. Moga)

Ecaterina Moga: De la bun la excelent: Clubul ”Impresii din viata si carti”

46. Radmila Popovici – (8 decembrie 2015) Poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, autoare de texte și traduceri din rusă în română a unor texte pentru spectacole, musical-uri şi operete.Este Adevărată. Fără falsitate, cu o culoare aparte a Poeziei sale, și, din punct de vedere sentimental, este o persoană uimitoare… Intuiesc o fire poetică, nu doar emoțională, vulnerabilă, cu o durere strigătoare, dar și foarte tolerantă, optimistă, cu mare Credință în Dumnezeu. O luptătoare în suflet. Prezintă calități și valori umane benefice pentru generația tânără, spre maturitate și înțelepciune. Prezintă Speranță și Patriotism. Un caracter dur, un model de viață, demnă de urmat! https:

Radmila Popovici – o carte cu nervii deschiși. Clubul ”Impresii din viata si carti”

Mai jos sunt indicate sursele clubului IVC din 2014, pentru memorie și comparație cu cei 25 protagoniști: Gutiera Prodan, Violeta Gaşiţoi, Ludmila Popovici, Veaceslav Balacci, Victor Stepaniuc, Andrei Covrig, Tamara Curtescu, Iulia Pancu, Elvira Cemortan-Voloşin, Vlad Mircos, Ludmila Steţco, Inga Albu, Elena Vorotneac, Vasile Costiuc, Vasile Vizitiu, Mihai Doloton, Alina Matei, Ludmila Sandu, Anatol Lupu, Emilia Plugaru, Liubov’ Cal’ciscova, Galina Codreanu, Tamara Potîng, Lucia Argint!

Gala Protagonistilor Clubul de Elite ”Impresii din viata si carti” 2013’14

Clubul de Elite ”Impresii din viaţă şi cărţi’, retrospectiva unui an (2013’14)

Ala Pînzari: ”Viaţa nu constă doar din alb şi negru”. La Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

Viaţa-ntreagă e o frumuseţe, Departe gândul e de bătrâneţe, Viaţa e o scumpă primăvară, Care vine cu-a ei floare rară! / Viaţa-ntreagă e o simfonie, Ce naşte-n vers şi armonie. Viaţa noastră e-un romantic zbor Pe-aripe de cântec şi de dor. / Orice nouă zi e-un tainic dar, Scump ca lacrima de chihlimbar, Teiu-nmiresmat de lângă geam, Pasărea măiastră de pe ram. / În orice zi ne naştem să trăim, Să ne bucurăm şi să-ndrăgim Răsărit de soare dimineaţa, Tot frumosul ce-l oferă viaţa! (Ala Pînzari, ”Odă Vieţii”)

Dragii mei prieteni, Va multumesc din suflet pentru prezenta Dvoastra la intalnirea de astazi a Clubului „Impresii din vita si carti” organizata la Biblioteca Hasdeu. Ramane ca Dvs sa dati apreciere evenimentului, iar din partea-mi as vrea sa va marturisesc, ca ati adus multa lumina si seninatate astazi, in acest lacas de cultura si spiritualitate. Multumiri speciale Dlui compozitor Marian Starcea si minunatei sale discipole Marilena, care a interpretat in premiera o piesa de mare sensibilitate, despre mama. Multumiri moderatorului, Dlui Victor Cobzac, care a pus mult suflet si artistism in prezentarea Dsale, dar si tuturor vorbitorilor. A mai ramas in urma o zi, de care, sper, ne vom aminti cu placere, o zi… fericita. Noapte buna, prieteni! (Ala Pinzari)

O persoană deosebită​, inteligentă, o enciclopedie de carte în general, om de înaltă cultură şi educaţie, şi nu numai. O personalitate de calibru naţional. Ce mă uimeşte, Ala Pînzari este Omul de o rară modestie şi cu un umor bine conturat. Un model al profesionalismului în educaţie şi cultură. Am avut plăcerea s-o cunosc la o lansare de carte al ”Jurnalului Săptămânal” (Europa Liberă, 2013) şi imediat am intuit că vom găsi limbă comună… Este simplă şi prietenoasă, interesantă şi atât de harnică în domeniu, reuşeşte să modereze practic toate şedinţele profesionale, şi la cele în care este invitată, – involuntar mă intreb, când se odihneşte? Director de proiect, scriitoare, autor de volume cu versuri. Originară din satul Mihăileni, raionul Râşcani, Ala Pînzari a studiat limbile străine la Universitatea de Stat din Republica Moldova şi masteratul la Institutul Internaţional de Management. Lector universitar la USM, ASEM (1979-1994) şi coordonator de Program Educaţie la Reprezentanţa Băncii Mondiale din Moldova (1994-2012), actualmente activează la Fundaţiapentru dezvoltarea Educaţiei şi Ştiinţei. Pachete de versuri şi proză publicate: ”Stări de suflet”, 2009; ”Stări de Suflet2, 2011; ”Dansul norilor, 2013.  „Viaţa nu constă doar din alb şi negru. Există atâtea alte culori, în care putem să ne îmbracam frumos destinul” – cu acest generic vine distinsa protagonistă Ala Pinzari la şedinţa de astăzi a Clubului ”Impresii din viata si carti”  în cadrul Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu. Să urmărim în continuare activitatea protagonistei Ala Pînzari, moderatorul – scriitorul şi Maestru în Arte Victor Cobzac la eveniment în filmele de mai jos, acceptând referinţele sincere ale participanţilor despre protagonista noastră, pentru că ele vin din suflet! (Svetlana Vizitiu)

Ala Pânzari – o prezenţă autentică şi profund spirituală. Marturisirile ei ne-au convins pe deplin, că a absolvit cu brio Universitatea celor şapte ani de acasă. Mai mulţi oameni ca dânsa, ne face viaţa frumoasâ şi suportabilâ. Mihâilenii – Vechi are cu ce se mândri – inclusiv cu poetul şi non – poetul (după aprecierea sa) Ala Pânzari./ … DOAMNE, fă să se-mplinească ruga celor neauziţi !.. / – doar un vers din creaţia Alei Pânzari,care nu necesită comentarii … Să ne fii sănătoasă!!! (Gheorghe Grau, actor)

O zi absolut împlinită! Ala Pinzari ! O adevarată DOAMNĂ! O PROFESIONISTĂ! Ala Pinzari, are o carieră – exemplu. Am cunoscut-o acum 20 ani și pe parcursul acestui timp În care post ar fi fost, lucrează pe nota 10! E perseverentă, cu multă dedicație pentru ce face. Amabilă , corectă și cu verticalitate. Mai scrie și versuri..profunde…te copleșesc. Multe le citești în versurile ei, chiar și ce nu este scris. Sunt o fericită că ești în viața mea, că drumurile noastre se intersectează din când în când. (Silvia Saca )

O cunosc pe Dna Ala Pinzari in calitate de persoana onesta, bun specialist in problematica social- educationala, un promotor consecvent a intereselor tarii noastre, indeosebi in perioada cind a lucrat la Oficiul Bancii Mondiale in Moldova. Mi-am dorit, ca structurile administratiei de stat sa recruteze anume asemenea persoane competente si integre. (Stepaniuc Victor, politician, istoric)

Ma simt fericita atunci cind intilnesc oameni apropiati sufletului meu! CHIAR MA INDRAGOSTESC DE EI!!! Ceva timp in urma, am cunoscut-o pe aceasta frumoasa, nobila, inteleapta, de o cultura rara, desteapta si rafinata – DOAMNA Ala Pinzari! O iubitoare de parinti si bunei, familie, tara si tot ce e valoare!!! Pe linga toate abilitatile sale, profesionistm, mai scrie si versuri care vrei sa le recitesti, sa patrunzi in acea filosofie a poetei Ala PInzari….. Ma bucur ca avem OAMENI frumosi si adevarati in tara noastra mica, OAMENI care sunt si ramin OAMENI!!! = Cu mult drag si respect, Lorena Mednicov, chirurg-oncolog)

Întîlnirea de la club din 27 octombrie este o dovadă că avem personalităţi. Protagonista e o persoană romantică. Pe de altă parte, e constantă în verticalitate şi omenie. Altfel, nu apărea această minunată culegere de poezii „Dansul norilor”. Am notat cîteva din cele auzite cu Dna Ala Pînzari. Vorbea de cumsecădenie şi integritatea personală. M-am întrebat: de ce aceste calităţi lipsesc? De politicieni nu e vorba. Pe aceştea nici scîndurile sicriului nu îi fac drepţi. Multă lume una o spune, se gîndeşte altceva şi procedează aiurea. Vorbea Dna Ala Pinzari că trebuie să preţuim clipele date de Dumnezeu. Timpul este nemilos. Acest lucru îl simţim cu timpul. Timpul care, de, nu ne ajunge. Ieri, a fost şi lectură şi viaţă… (Andrei Covrig, colonel)

O superbă serată la Clubul ”Impresii din viata si carti”. Protagonista, D Ala Pinzari, a emanat lumină, căldură și iubire. Moderatorul,D. Cobzac Victor, prin înțelepciunea sa, a pus în valoare, personalitatea complexă a invitatei speciale. Felicitări pentru avalanșa de succese timp de ani de zile, dragă creatoare a Clubului, D Svetlana Vizitiu! Așteptăm noi surprize, la care să savurăm atmosfera mirifică! (Diana Zlatan-Ciugureanu, jurnalist)

Date biografice:

M-am nascut intr-o zi de iarna, in satul Mihailenii Vechi, r-l Rascani, in familia lui Alexandru si Elena Carazanu. (Eu am 35+cativa ani de experienta). Tata era agronom in sat, iar mama-invatatoare la clasele primare. Satul nostru etse renumit prin oamenii sai. Lingvistul cu renume mondial, Eugen Coseriu este de bastina din Mihailenii Vechi.

COPILARIA, desi, „scurt eveniment”, a fost foarte frumoasa, in primul rand datorita faptului ca familia noastra a fost una traditionala, or noi locuiam intr-o curte cu buneii de pe linia mamei, bunelul Gheorghe si bunica Gafita. „VORBA DULCE MULT ADUCE”. Buneii de pe linia tatalui, bunelul Dumitru si bunica Daruta, locuiau in mahala, nu departe. Buneii erau oameni gospodari, cumpatati, cu multa intelepciune. „VORBA DULCE MULT ADUCE”.
Bunelul Gheorghe si bunica Gafita erau cat pe ce sa fie ridicati de catre regimul bolsevic, or aveau trasura, cai, faieton, pamant, insa au scapat gratie unor oameni detreaba care i-au alertat la timp, astfel ca ei au stat ascunsi in camp pana nu a trecut valul de deportari. De ei sunt legate amintirile cele mai luminoase. La ei alergam si ne ascundeam cu fratele mai mic de pedeapsa cand facem nazbatii; in bratele lor adormeam incolaciti cand ne speriam de un caine sau de un cocos mai naravas; de la bunica din dulap luam pe furis cate o hrinca de paine si fugeam sa o mancam in lanul de canepa, avand si laptisor de canepa la desert. Cu bunica, de exemplu, mi se asociaza si acum propaganda sovietica. Afara, pe peretele casei, era un difuzor, care , cat era ziua de lunga, nu-i tacea gura: muzica-stiri, stiri-muzica si asa toata ziua. Era perioada razboiului rece, si, La fiecare stire, se vrbea despre „arma rece”, despre pericolul care venea de la americani, despre goana inarmarilor, etc. Intr-o zi am vazut-o pe bunica amarata si o intrebai, ce are. Ea zise: „Uite, Alusca, nici nu stiu sa mai dau cu lut prispa casei, sa mai fac oleaca de reparatie sau sa nu mai fac nimic, ca tot una americanul asta vine maine poimane peste noi cu arma lui rece!”
Seara, la cuptoras, bunica facea o mamaliga mare cat roata carutei, cu jumere si scrob, cu smatana de casa, si astepta sa ne strangem cu totii la cina. La masa fiecare isi avea locul sau, cu bunelul si tata in capul mesei, iar ceilalti pe de laturi. Erau cele mai frumoase momente din copilaria noastra.
Buneii ne dadeau cate o lectie de viata in fiecare zi. De exemplu, cand aveau o problema sau o neplacere, ei nu se certau nici odata in prezenta noastra, ci se retrageau ambii in capatul gradinii, unde clarificau situatia, apoi se intorceau in casa de parca nu avusese nimic.
Bunica Daruta, de pelinia tatalui, era o femeie harnica si foarte deosebita. Odata in toiul ernii am mers la ea in vizita. Casa ei consta din doua odai: casa mare si camera de locuit, despartite de un antreu, care se numea tinda. Cand am intrat in camera de locuit, bunica facea focul in soba cu tizici si se jeluia ca, uite, tizicii astea fac mult praf si murdarie in casa si, ba mai scot si un miros neplacut, si ca, probabil, o sa trebuiasca sa scoata gura sobei in tinda, ca sa se pastreze curat in casa. Eu i-am zis ca e iarna, si ca ar trebui sa astepte primavara, dar cand am venit la ea peste vre-o doua saptamani, ea deja prefacuse soba astfel ca gura sobei sa iasa in tinda. Am gasit-o sezand pe scaunel si facand focul. Era imbracata intr-o fufaica, fiindca in antreu era foarte frig. „Ei, – zise ea-, cam greu e cu gura sobei in antreu, e mare frig. Probabil, va trebui sa prefac soba la loc, cu gura in casa”. Inca peste doua saptamani, soba era la loc, cu gura in casa, si toate aceste remanieri in toiul iernii le facea singura! Pe bunelul de pe linia tatei nu l-am vazut decat pe fotografie, a decedat prea devreme.
PARINTII: Tata, de specialitate agronom, a activat tot timpul in colhoz, in diferite functii de conducere, iar mama a lucrat timp de 43 de ani invatatoare la clasele primare. Vocatia de pedagog o am de la mama. Ea aducea acasa munti de caiete sa le controleze , si eu ii ajutam: o intrebam ce nota sa pun si puneam in caiet nota. Mama a fost foarte dedicata profesiei sale, a iubit mult discipolii sai, se bucura pentru succesele lor si se intrista cand ceva nu mergea cum isi dorea. Nu voi uita cum odata, mama a inceput sa planga controland un caiet. „ „si tot cu greseli face.
De la parinti am invatat sa stimam oamenii, indiferent de statutul lor, sa muncim cinstit si sa ne facem cinstit datoria oriunde ne-am afla.
FRATELE LIVIU, mai mic cu 4 ani, nascut tot in februarie, cu o saptamana mai tarziu.
Solidaritate de mici; ghire de antrenament, faceam muschi, care, de la o vreme, trebuiau pusi in aplicare. Ne bateam crunt, iar apoi mai primeam papara si de la parinti pentru ce faceam. Nu ne-am fi parat nici sub ghiliotina. Fratele a fost o personalitate dificila in scoala. Mai avea necaz pe mine fiindca toti profesorii ii reprosau, ca nu semana cu mine la purtare. Se revolta zicand ca nici nu doreste sa fie „ca Ala”. Dar aceasta solidaritate frateasca s-a pastrat pentru toata viata. Eu nici acum nu-i voi spune mamei ceva care s-o amarasca.
SCOALA: am mers in cl.I la alta scoala decat aceia unde lucra mama ca sa evitam orice conflict de interese. Invatatorii erau foarte buni, iar mie imi paceau cel mai mult limbile romana, rusa, si in special engleza. In clasa IX am ocupat Locul I la olimpiada republicana de l.romana, si am fost premiata cu un tranzistor si o diploma. In acelasi an la olimpiada raionala de engleza am luat tot locul I. Scoala am absolvit-o cu medalie de aur si urma sa decid unde imi voi continua studiile. Mama isi dorea foarte mult sa devin medic, chiar ma si pregateam suplimentar la fizica si chimie pentru a sustine examenele la facultatea de medicina. Mie,insa, imi placea foarte mult limba engleza si imi doream sa fiu profesoara. Ne-am pornit cu tata la capitala sa depunem dosarul, dar in drum spre Chisinau eu ii spun tatalui: „mie nu-mi place deloc medicina, eu nu pot sa vad o rana sangeranda, ce fel de medic voi fi eu? Bine, atunci unde? Hai sa o sunam pe mama. Mama: „Doar la filologia moldoveneasca”. Garlea: Haideti la engleza-EU: Da! Mama s-a conformat abia cand fratele a intrat la medicina, si m-a iertat definitiv cand m-am si casatorit dupa sotul meu medic!
UNIVERSITATEA: Anii de studentie au fost cei mai interesanti ani! Am avut parte de un torent puternic, dar si de profesori extraordinari. Gratie obiectului literatura universala, dar si cea rusa, engleza, trebuia sa citim , conform programului, un numar impresionant de opere, astfel l-am cunoscut pe Geote, Emil Zola, Erich Maria Remarc, Shakepseare, Byron, Anri Barbius, etc, etc. Si acum, cand citesc sau vizionez stiri despre razboaie, imi amintesc de descriereile din romanul „Focul” de A, Barbius. La facultate era si Clubul de Limba engleza „English Club”, care organiza diferite concursuri, cum ar fi concurs pentru cel mai bun rol jucat in fragmente din piesele renumite ale lui Shakespeare. Eu am avut fericirea sa joc rolul Juliettei in piesa „Romeo si Julietta” de Shakespeare, cu partenerul meu Alexandru Panzari in rolul lui Romeo. Colegii ma cunsteau timida, insa dupa prezentare se apropiau, ma imbratisau, ma felicitau si nu le venea sa creada ca am putut sa intru atat de bine in rol. Am ocupat locul doi, locul I fiind al lui Iurie Bacanov in rolul lui Hamlet, dar si acum cred ca s-a facut o mica nedreptate. Iata si „diploma” de la Club pentru acest rol. Ce-i drept, bucuria avea sa cada mai tarziu in scarba, din cauza unui atribut al costumatiei mele. In rol de Julietta, eu purtam o rochie lunga, iar la gat – o cruciulita, pe care o luasem de la buneii mei. Pai, iata despre aceasta cruciulita mi s-a amintit dupa controlul efectuat in camin de Dl Puhaliskii-comunismul stiintific si Dna Uskova, limba franceza, care, probabil in urma unui denunt, au venit in camera in care locuiam la camin si a scos de pe perete o ilustrata pe care o decupasem dintr-o revista si care o infatisa pe maica Domnului in brate cu Iisus Hristos. A doua zi toata facultatea vorbea despre mine, or Dl Puhalski le-a povestit la lectii despre o komsomolista din grupa X care poarta cruce si care nu e destoinica sa poarte numele de komsomolista! Era vorba sa ma exmatriculeze si doar gratie decanului nostru, care era un om foarte cumsecade, s-a terminat cu bine, astfel incat am absolvit Universitatea cu diploma rosie si a inceput o noua etapa in viata mea, cea de lector universitar. La scut timp l-am intalnit pe viitorul meu sot si ne-am intemeiat o familie. Unica invidie in viata e pe sotul meu: ca bine i-a mai mers cu nevasta! In aceasta calitate am activat la USM, apoi la ASEM, la catedra de limbi straine. Predarea- vocatia mea. Cu studentii ma adresam doar la Dvs, dar aveam o relatie frumoasa , colegiala cu ei. La fiecare lectie veneam ca la un eveniment important. Ma pregateam serios de fiecare lectie, lucram cu materiale suplimentare, inventam cai de a –i motiva si a le mentine interesul si dorinta de a invata, organizam la lectie concursuri, cum ar fi: cea mai reusita traducere poetica in rusa a poeziei lui Byron. Invingatorului ii daruiam apoi o carte in engleza pe care toti colegii isi puneau semnatura. Cartile le aduceam de acasa, din bibioteca personala. Cea mai mare rasplata o aveam atunci cand studenti din alte grupe veneau si ma rugau sa-i iau in grupa mea, care si asa erau numeroase.
Am activat la ASEM pe timpul cand rector era renumitul, acu regretatul Paul Bran. Cred ca a fost vremea de aur a ASEM. Democratie – acolo. Dictionare- usa deschisa- vino si ea. Era o placere sa treci pe la Rectorat, de unde eseai cu un dictionar, cu o carte sau cu o vorba buna.
FMI si BM: incepeau primele vizite ale FMI. Nu erau translatori pregatiti si chiar daca erau, majoritatea lucrau la Sputnic, cu turistii. Aici, insa, se cerea sa cunosti terminologia bancara, economica, agricola, educationala, etc, etc, dar si sa intelegi nuantele discutiei. Tin minte ca Banca Nationala si Ministerul Finantelor s-au adresat la Dl Paul Bran sa recomande profesori de la facultatile economico-bancare care ar putea traduce la negocierile cu FMI. Dlui m-a recomandat pe mine, de rand cu alti profesori, ca mai apoi sa fiu nelipsita la discutiile si negocierile cu FMi, dar si cu Banca Mondiala care venise intre timp in Moldova. Aici incepe marea epopeie a vietii mele, cu deplasari peste hotare, cu participare la negocieri de varf la Washington, Paris, Chisinau. (EX. la Paris Grupul Consultativ pentru tarile FSU-Sangheli-romanca nu putea sa-l traduca.) Lucram noptile cu disctionarul asupra terminologiei tot mai complicate, dar si cu manualele de economie ca sa pot face fata cerintelor. In 1992 au venit pentru prima data in Moldova reprezentantii Bancii Mondiale, cu care am lucrat pe post de traducator, iar peste doi ani m-au angajat ca Ofiter de legatura incredintandu-mi stabilirea oficiului Bancii Mondiale in Moldova. Incepuse o activitate intensa, pe alocuri stresanta, dar foarte interesanta. Am activat la Banca Mondiala timp de 18 ani, in care am avut mai multe responsablitati. Pe parcursul anilor am fost Director Interimar, Coordonator de Proiecte educationale, responsabila pentru relatiile cu Donatorii si cu Guvernul. Cea mai lunga perioada in care am activat ca Director Interimar a fost de 3 luni si tot in aceasta perioada am fost imputernicita sa semnez din numele Bancii Mondiale Acordul de Imprumut de 13 mln$ pentru sectorul ocrotirii sanatatii. A fost cel mai insemnat moment din viata mea. Semnatura mea sta alaturi de cea a Ministrului Finatelor de atunci, Mihil Pop. La sfarsitul interimatului intr-o sedinta solemna am primit multumiri din partea Directorului de Tara Luca Barbone dar si din partea primului Ministru Tarlev pentru ca am facut fata problemelor, dar si unor provocari care aparusera in unele proiecte ale Bancii.
Despre perioada de activitate la Banca as putea scrie memuare, insa unele momente s-au cristalizat indeosebi in memoria mea: comunicarea cu persoane de rang inalt foarte deosebite: inteligente, profesioniste, foarte prietenoase. Primul Director Reional responsabil de Moldova, Dl Wafic Grace: what do you want in life, next step??? You need to see the end in mind. Cartea care m-a marcat, trimisa prin posta de Wafic Grace: DENUMIREA???
Discutia lui Parks cu Directorul de la Mezon- marxism Leninismul versus Teoria Economica -4 ore!!!
Proiectele de asistenta a scolilor si gradinitelor din Moldova, inceputul reformei educationale, tiparirea de manuale cu grafie latina, etc, etc. Am lucrat cu 7 Ministri ai Educatiei.

In 2012 am plecat de la Banca si , la scurt timp, m-am angajat la Fundatia pentru Dezvoltarea Educatiei, unde am avut sarcina sa reanimez Fundatia si am reusit sa facem lucruri frumoase: un proiect pe educatia civica, finantat de Ambasada SUA, am lucrat cu 10 scoli din republica, dar si un proiect pentru copiii nevazatori de la Gr.135 municipala, finantat de Clubul International al Femeilor (VIDEO). Din banii Clubului am procurat echipament pentru dotarea unei camere senzoriale.

In acelasi timp am inceput sa colaboram cu AO „S>O>S Autism” si am scris un proiect impreuna, care a fost castigat si finantat de MINTA, ONG din Canada. Gratie acestui frumos inceput de colaborare, am facut cunostinta cu Dna Alina Dumitras, ca mai apoi, dupa 3 ani de activitate la Fundatie, sa plec ca sa conduc un proiect la Asociatia Copiilor cu autism, si sa incercam sa facem o schimbare si pentru acesti copiii. La solicitarea Dnei Dumitras, am scris si Imnul Copiilor cu Autism, ca mai apoi Dna Dumitras sa apeleze la compozitorul Marian Starcea sa scrie muzica, dupa care a fost facut si un video. Va rugam sa ascultati aceasta piesa care a fost virala pe Internet si a cules foarte multe reactii. Piesa se numeste „Planeta Albastra” si este interpretata de Andreea Braga, eleva din or. Balti. (VIDEO).
OCUPATIILE MELE: scriu poezii si, mai recent, colaborez cu Dl Marian Stircea pentru a crea noi piese pe versurile mele.
Una dintre ele avem placerea sa o propunem atentiei Dvs, in prima auditie. Practic, facem astazi lansarea acestei piese care se numeste „Povata mamei”, in interpretarea …..
Am editat 3 carti: in 2009 – Stari de suflet; in 2011- Stari de suflet 2, si in 2013-culegerea „Dansul Norilor” („Picaturi de dragoste”)-dragoste facta de oameni, fata de cei apropiati, fata de tara, fata de prieteni, fata de natura, fata de viata! „Imn Vietii”
Prima lansarea a culegerii „D.N” a avut loc intr-un cerc restrans de oameni apropiati si prieteni, imbinata cu un act caritabil. Pe banii colectati i-am cumparat un calculator unui baietel la carucior, Ilies, din Nisporeni. L-ati vazut in poze si avem si un mic video de la scoala unde invata Ilies. Vreau sa-l ascultati, in special, pe Ilies.

Cea de-a doua lansare am facut-o cu fostii colegi de la oficiul Bancii Mondiale, intr-o atmosfera foarte calda. Vedeti pozele. Eu nu am pretentii de poet, iar versurile mele imi sunt atat de dragi fiindca fac parte din sufletul meu. Ele vin de acolo, din vibratiile acestui suflet la diferite nuante ale vietii, placute sau mai putin placute. Ultima carte citita a fost a filosofului german Martin Heidegger, care spunea despe limba urmatoarele: (El mai spune ceva foarte interesant despre esenta divina a vinului).

Language, always a major concern of Martin Heidegger (1889-1976), became almost an obsession in his later work. In his view, language was not an arbitrary construct; nor was was it invented merely to correspond to, or describe, the outside world. For Heidegger, vocabulary (a sell as metaphors, idioms and the whole construction of language), actively names things into being, and can have a powerful and proactive effect on the world. For him, then, it was the poets, not the philosophers, priests or scientists, who were the vanguard of humanity and its hope for future development.
Martin Heidegger (1889 – 1976) was a 20th Century German philosopher. He was one of the most original and important philosophers of the 20th Century, but also one of the most controversial. His best known book, „Being and Time”, although notoriously difficult, is generally considered to be one of the most important philosophical works of the 20th Century.
Random Quote of the Day: “We are too weak to discover the truth by reason alone” – St. Augustine. (Ala Pinzari)

Valeriu Jereghi şi Ana Barduc la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

Valeriu Jereghi a fost următorul protagonist invitat împreună cu soția lui Ana Barduc la Clubul ”Impresii din viata si carti” care s-a desfăşurat în incinta Sediului Central BM ”B.P.Hasdeu”. S-a discutat despre toate referitor la personalitate, creație și cinematografie moldovenească. ”Viața bate filmul” genericul evenimentului, – ne-a surprins cu sincere amintiri și proiecte pe viitor. „Cinematografia moldovenească are nevoie de școală, de relații cu Europa. Mai bine să rămîi nerealizat decât să realizezi un proiect prost. Cinematografia este o artă complexă, pentru care ai nevoie de o experiență ca să știi totul” (Valeriu Jereghi)  Cunoscut ca regizor de film și scenarist moldovean, membru al Academiei Eruoasiatice de Televiziune și Radio, laureat al multor festivaluri internaționale și unionale de film. Articolul integral și mai detaliat aici  – Valeriu Jereghi – Ultimul-din mohicani 

   Valeriu Jereghi este o personalitate neordinară… Un om fără asemeni, inclusiv în lumea cinematografiei… Ceea ce a făcut cu filmul „Arrivederci” este ceva ieşit din comun… Alții ar fi întrodus banii într-un proiect „Jerghe”, de astfel nici nu putea fi realizat aşa cum a fost produs pe malul Prutului… Acesta şi este Talent… – Lasă alţii să comenteze şi să tot discute, altceva e că în Republica Moldova, în condiţii precare – nimeni altul nu a reușit să creeze un film de expresie, cu o enormă durere sufletească… Sperăm, că nu e ultima realizare de suflet. – La mai mulți și la mai mare, Maestre! (Andrei Covrig, colonel)

Astăzi, cu mare drag am mers la ședința Clubului de elită ”Impresii din viata si carti”. Am cunoscut multi oameni, cu care cu placere ne întâlnim și avem despre ce comunica! A fost o Idee genială a Svetlanei Vizitiu,  fondând acest club, atât de important pentru mulți oameni intelegenți din țara noastră! Iar azi, protagonistul clubului Valeriu Jereghi – regizorul, datorită căruia Țara noastră a fost cunoscută de politicienii, dar și oameni de rând din alte tări europene! Regizorul care a abordat una din cele mai dureroase teme, – cea a copiilor care cresc fără căldură părintească!.. O personalitate, un Om, o fire… Aștept cu nerăbdare urmatoarea premieră a marelui regizor, care este pătruns de intelepciune sufleteasca! (Lorena Mednicov, chirurg-oncolog)

Fimul, fără îndoială bate viaţa. Însă, şi viaţa bate filmul. – Cine îşi închipuia că un copil al anilor patruzeci al secolului XX va bate filmul? Pe timpuri, Valeriu Jereghi, fiind copil, cu ochii buimăciţi şi plin de respect, se uita la filmele demonstrate din sat de acest aparat „KIno” cu lampe „Ucraina”, şi se visa producător de filme. I-a reuşit, Doamne! – E un om care e laureat la mai multe concusuri cinematografice. Un lucru rar pentru Moldova… Ce ne rămîne? Să-i dorim succese, mulţi ani! Şi realizări! Ceea ce face, o face bine! Mai bine decît alţii din ţară! Mulţi ani pentru cei dragi din preajma Maestrului!  (Constantin Lăpușneanu)

Cu D-nul Jereghi noi ne-am cunoscut în 2013, de-atunci practic am devenit prieteni de familie. În primul rînd, sînt oameni deschiși, transparenți și binevoitori. Sunt oameni foarte creativi. Mie îmi face o deosebită plăcere să fiu în compania lor și aș putea să stau zile întregi la un pahar de vorbă cu d-ul Jereghi și soția sa Ana. Cine a cunoscut această familie cu certitudine poate spune că sunt cei care te primesc cu ușile deschise mereu. Pe lîngă faptul că sunt artiștii acestui popor, sunt competenți în activitatea sa, d-nul Jereghi este un regizor renumit, ei, în primul rînd, sunt oameni, care emană multă căldură sufletească. Și cu această ocazie le mulțumesc pentru că i-am cunoscut și foarte des suntem împreună. (Violeta Gașițoi, avocat)

Constantin Lăpușneanu la Clubul ”Impresii din viață și cărți”

A devenit o tradiție să fie organizată astfel de reuniuni ale Clubului ”Impresii din viață și cărți”, în care să putem socializa, să putem schimba puncte de vedere, să putem lua plusul opiniei celor învitați despre Personalitați, și astfel mișcăm cultura înainte! Cu fiecare zi suntem cu toții mai în vârstă, cu o zi mai aproape de veșnicie. Pentru o categorie de semeni ai nostri, vârstnicii, această unitate de masură a vremelniciei este mai gravă, pentru ca este mai grea. Mai încărcată de suflet, de amintiri, de războiul din Afganistan sau Transnistria, de neputințe, de boli, de insingurare, de gândul la marea trecere, viitor și urmași. Dar, așa cum primăvara nu este încheierea viselor, ci răstimpul speranțelor, tot astfel, vârsta senectuții nu socotește doar ce-a risipit, ce-a mai ramas, ci și ce a creat și adunat, dar și planuri pentru noi proiecte. De această dată, întrunirea Clubului IVC a avut loc în frumoasă și primitoare locație Casa Armatei din centrul capitalei – Chișinău. Protagonistul – Constantin Lăpușneanu: ”Cred că e timpul pentru acţiune”», și moderatorul – Andrei Covrig! Surpriza organizatorlor – o excursie ghidată prin muzeul Casei Armatei, ulterior, grătar plus un concert solo cu chitară al eroului ședinței!

Adresez sincere mulțumiri tuturor participanților pentru acest eveniment excepțional! Imaginile, filmele și reacțiile invitaților le urmăriţi aici si în pagina facebook, deschizând genericul: «Constantin Lăpușneanu: ”Cred că e timpul pentru acţiune”». (S.Vizitiu)

”Mărturisesc, că din primele zile de cunoştinţă am simţit în Constantin Lăpuşneanu o persoană deschisă, cu o permanentă gătinţă de a fi bine-venit celor apropiaţi. Este o persoană extrem de modestă şi simplă în comunicare, iar timpul, precum şi şedinţa Clubului ”Impresii din viață” a demonstrat că e tocmai aşa. Paradoxal, e că spre deosedire de alţii care se dau mari şi tari, Constantin are ce pune în punga vieţii. A absolvit renumitul Institut de cinematografie de la Moscova, specialitatea „Efecte pirotexnice”. În anii 1977-1990 a activat la studioul „Moldova – Film”. În aceşti ani studioul chişinăuian era unul din cele mai distinse din fosta URSS, Constantin Lăpuşneanu contribuind la realizarea a paisprezece filme cu aşa regizori ca Vasile Pascaru, Vlad Ioviţă, Vasile Brîscanu, Valeriu Jereghi şi Valeriu Gajiu. Cca doi ani (1990-1992) a fost Director la Teatrul Municipal „Satiricus”.  În 1993 apare ca producător al filmului documentar „Voluntarul” dedicat memoriei eroului războiului ruso-moldav de la Nistru din 1991-1992 Filip Lupaşcu. Scenariul şi regia aparţin lui Vlad Plămădeală. Filip Lupașcu este unul dintre eroii acelui razboi. „Dârz si curajos. Spaima dușmanilor. Neînfricat, gata să rupă pietrele cu dinții, pentru a distruge dușmanii”, – astfel își amintesc despre el colegii de luptă. Ei spun că, în acel război, a existat „o strategie” oficială care presupunea lichidarea celor mai curajosi lideri și înlocuirea lor cu persoane slabe de caracter, care ar răspândi panica printre luptători. Filip Lupașcu a căzut la 19 mai 1992 pe platoul Coșnița. El este decorat, post–mortem, cu Ordinul „Stefan cel Mare”. Filmul „Voluntarul” poate fi vizionat accesând sursa – https://www.youtube.com/watch?v=YA_7sRIZugs.  Acest film, mai mulţi ani a fost dat uitări, dar a fost regăsit, iar anul trecut a fost demonstrat pentru tinerii din liceele chişinăuiene şi studenţii militari de la Academia Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. La activitate a participat şi doamna Maria Lupaşcu, soţia eroului.  Referitor la Constantin: Acesta se mândrește că poartă numele domnitorului moldovean Alexandru Lăpuşneanu şi consideră că e demn de memoria părinţilor săi, – mândru cu cei doi copii Anatol şi Nelea, precum şi cu cei cinci nepoţei ai săi, şi rămîne o persoană neobişnuită care se regăseşte printre camarazi ca un adevărat patriot al neamului. (Colonelul Andrei Covrig)

”Frumoasă întâlnire cu Constantin Lăpușneanu și prietenii lui. Personal îl cunosc pe Constantin mai bine de un sfert de veac, este un om al bunului simț, al unui prieten devotat și un mare patriot al neamului românesc. Am fost împreună în primele rânduri ale Mișcării de eliberare națională, suntem împreună și astăzi în lupta cu dezmățul hoților și corupției în Basarabia noastră dragă. Este convins,că doar unirea cu Patria-mamă ne poate da șansa de a avea un viitor european. Pe lângă aceste calități mai este un bun petrecâreț, un bun organizator al întâlnirilor de suflet pentru prietenii săi. Îl prețuim mult pentru ceea ce este și ceea ce transmite și nouă, adică să fim la fel de buni.” – (Vasile Zgardan)

””IDEI, DISCUŢII, AMINTIRI, OAMENI FRUMOŞI!!! Prietenia şi respectul au marea putere de a uni oameni. De aceea suntem fericiţi, că am avut ocazia şă ne convingem de profunzimea acestui adevăr. Am fost prezenţi la o întâlnire de suflet: Constantin Lăpuşneanu ”Cred că e timpul pentru acţiune” . 16 MAI este o zi memorabilă şi tristă din istoria şi soarta multor generaţii ale poporului nostru. Constantin Lăpuşneanu urmaş a unui neam frumos şi creştin, un om puternic, optimist cu inima deschisă, un patriot adevărat. Mulţumiri Dnei Svetlana Vizitiu şi Dnului colonel Andrei Covrig pentru străduinţa de a organiza aşa evenimente emoţionante!!!” – (Valentina Ciobanu)

Lorena Mednicov: Şedinţa clubului de elită ,,Impresii din viata si carti,, cu protagonistul Constantin Lăpuşneanu a avut loc diferit de pînă acum, în incinta Casei Armatei. Protagonistul cu numele său istoric, pe care îl poartă cu grija si mîndrie! Si încinta muzeului Casei Armatei cu istoria de la geto-daci pînă la razboiul de pe Nistru. Constantin Lăpuşneanu de la străbunei și prin persoana proprie are un loc, o atributie destoinică în istoria frumoasei noastre tari! A fost o zi frumoasa cu soare ieri, iar eu după această intilnire am ramas cu soare în suflet pentru ca am intilnit un Om frumos, pentru ca în Moldova mea sunt multi Oameni care fac lucruri frumoase si nobile cu o modestie nemaipomenită, asa cum este si Constantin Lăpuşneanu!!!

#Clubul_Impresii_viata_carti, organizatoare Svetlana VIzitiu

                                  Veste tristă, a plecat la ceruri protagonistul nostru…

Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca pe Constantin Lapusneanu in dreapta sa,- a decedat la 21 septembrie 2022 (n. 1956)

„De nouă zile nu mai e printre noi Costică – Constantin Lapușneanu. A plecat pe neașteptate, așa fără să-și ia rămas bun… De, fără îndoială așa vom pleca și noi într-o altă lume. Toti suntem sub Dumnezeu…. – Andrei Covrig, colonel  /2022, 30 septembrie/

https://www.facebook.com/photo/?fbid=10160228691289630&set=pcb.10160228698574630

Andrei Covrig :De patruzeci de zile nu mai e printre noi Costică – Constantin Lapușneanu. A plecat pe neașteptate, așa, fără să-și ia rămas bun… De, fără îndoială așa vom pleca și noi într-o altă lume. Toti suntem sub Dumnezeu….

Constantin a lucrat ca cameraman la ”MoldovaFilm”, a contribuit la apariția mai filme celebre în care vioara principală era pămînteanul nostru regizorul Vasile Pascaru, batalist, autor a multor filme de lungă durată. La vremea ceea erau prezentate în multe cinematografele. După prăbușirea URSS-ului Constantin a mai activat de sinestătător reușind să realizeze documentarul „Voluntarul”, un film despre Filip Lupașcu, un erou al războiului de la Nistru, care și-a pierdut viața în luptă la Coșnița pe 19 mai 1992.

Prima întîlnire s-a produs în anii nouăzeci ai secolului trecut. Pe atunci Constantin era administratorul Teatrului ”Satyricus”, plasat fie în sala festivă, fie în clubul unuia dintre liceele de la Botanica. Duminica, zi de odihnă, când eram responsabil în marea unitate (BRA) organizam plecarea ostașilor la spectacole. Sandu Grecu abiea ridica în picioare proiectul teatral și initial spectatori nenumeroși, publicitate puțină și plasare hăt-departe de centru. Desigur, nu plăteam biletele, Constantin ne întâmpina mereu cu căldură și ne așeza pe locurile goale. Spectacole bune pentru mine, dar atractive pentru ostași, majoritatea din ei din sate și în premieră la teatru.

Apoi nu s-au văzut de mulți ani. Ne-am reîntîlnit la Mișcarea Acțiunea Europeană, un proiect politic bun, dar nefinalizat realizat. O poveste aparte, sper să revin la acest subiect…Mulți oameni valoroși erau acolo, iar cu unii ne-m împrietenit și cu care păstrăm legătura.

Ce va rămâne în memoria mea și prietenilor?

Era calm, nu l-a văzut niciodată nervos sau clocotind. Chiar dacă nu i-a plăcut ceva, întotdeauna ceea ce s-a întâmplat sau conversația le trecea într-o glumă, o glumă bună, nu otrăvitoare. Iubea prietenii și copiii, în special pe a lui Doru Dendiu, un cunoscut și prieten comun. Patriot, un bun roman, dintotdeauna a iubit neamul, limba, tradiția și cultura. Foarte cultivat și bine citit. Aproape întotdeauna, indiferent cînd îl suni: Costică, ce mai faci? Răspunsul de fiecare data același: Dau hrană creierului, citesc…

Iubea chitara… Piesa lui pe cuvintele nemuritoare a lui Mihai Eminescu (”de la Nistru păn la Tisa”) era una deosebită, nu puteam să displacă, deoarece și-a pus ceva din sufletul său în ea. Voi încerca să găsesc un video cu această melodie, sunt sigur că e undeva mai există și o postez…

Ei, bine, Costică… Ne amintim de tine și Vei rîmîne în memoria noastră…

Așa cum ai fost, cum ești și așa vei rămâne în memoria noastră!

Ne Vei lipsi…  Dumnezeu să vă țină în preajmă!

Vitalie Răileanu la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

Este Bărbatul puternic cu coloană. Merge pe cinste și claritate, probează totul înainte să ia decizii, e precaut, atent la detalii și de neîntors din drum, atunci când vine vorba de carte şi serviciul lui. Nu știe să mintă, nu tolerează critici la adresa bibliotecii. A crescut pe stil “vechi” (ăla cu prea multe slăbiciuni și prea puține orgolii), dar nu le divulgă, – este cel care zice, că până și leul urlă când se înțeapă în talpă, iar atunci când nu are coama înfoiată e, cu adevărat, un Director-rege! Frumos și cu talente! Un cărturar veritabil, scrie orice de soi literar! – am fost surprinsă să aflu că e un culinar iscusit preparând și delicii cu găluşte proprii, încă și crează ekibana excelente… Nu se știe, dacă duce lipsă de alte talente… Ce bărbat!!! 🙂 Este Vitalie Raileanu, scriitorul și directorul Bibliotecii Publice ”O. Ghibu”… Avem mulţi oameni onesti în toate domeniile de activitate, care sunt perlele societăţii, valoarea ei, şi cărora le datorăm mult… Dar Răileanu le depășește pe toate…  (Svetlana Vizitiu)

”Multe nu pot spune de Dl Vitalie Răileanu. Am avut cîteva discuţii din care am înţeles, că este un specialist de calitate şi manager puternic în domeniu, dar şi o persoană disciplinată. Disciplină mai la multe capitole, inclusiv, ce e important, la capitolul disciplina timpului. Aveam planificată din timp o activitate la biblioteca ”Onisifor Ghibu”, însă în iureşul grijilor, activitatea planificată nu mai avea sens să fie desfăşurată şi, uimitor lucru, cu cîteva zile de data preconizată, am fost telefonat de Dl Vitalie cu întrebarea ”ce facem”… Mi-am cerut scuze, însă, – mai puţini aşa oameni… Nu mai vorbesc de activităţile desfăşurate la biblioteca „Onisifor Ghibu”… Calitate, tîlc şi învăţăminte…Chiar şi discursul dlui director la club, excelent moderat de dna Lidia Kulikovscki a fost de povaţă, inclusiv şi pentru mine… Recunosc, am descoperit şi o fire poetică de o deosebită profunzime. Nu e o exagerare.” (Andrei Covrig)

„La 12 mai am fost prezenta la o noua intalnire la „Clubul Impresii din viata si carti”, de data aceasta cu Dl Vitalie Raileanu, Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chisinau. Am cunoscut o persoana cu verticalitate, rebela si in acelasi timp, optimista. Un profesionist veritabil, care isi face meseria cu multa dedicatie si creativitate. O persoana care isi traieste viata, cu toate intamplarile ei, fara regrete, si care stie sa se bucure si sa invinga. Nu parea jenat de aprecierile generoase aduse in adresa Dumisale de catre Dna Kulikovski, moderatorul intalnirii, ceia ce denota ca Dlui isi cunoaste valoarea, or aceasta il face puternic, increzator si creator. II doresc mult succes!” (Ala Pinzari )

”D-ul Vitalie Răileanu, critic și istoric literar, protagonistul acestui eveniment, prin marturisirele sale despre creatie și viața de toate zilele, încă odată ne-a convins ca este un om extraordinar, care știe să-și mânuiască condeiul și inima pentru a scrie și a face lucruri frumoase.” (Tatiana Afanas-Creciun)

Mai multe imagini aici: «Vitalie Raileanu – criticul si istoricul literar»

Date biografice: Vitalie Raileanu, actual Director Centrul Academic ”O.Ghibu”. Născut la 25 martie 1959, în satul Soloneţ, Soroca, într-o familie de intelectuali. A absolvit Facultatea de Litere a USM, promoţia 1986; doctorand, Catedra de literatura română contemporană (1992-1995). Cercetător la Institutul de Filologie al AŞM, Sectorul literatură contemporană, profesor la alma mater. Critic literar, semnează eseuri, recenzii şi prezentări literare în mai multe publicaţii de la noi. Este prezent cu noi metode de cercetare şi interpretare a textului literar-artistic în mai multe volume colective, antologii, dicţionare etc. În 2009, la Salonul Internaţional de carte din Chişinău, ediţia a XVIII-a in memoriam Grigore Vieru, i se acordă Premiul pentru debut (volumul „Chei pentru labirint”, Editura „Magna Princeps”, 2009). În 2010 cu cartea de recenzii şi prezentări literare „…totul la prezent” ia Premiul special pentru critică de întâmpinare la Salonul Internaţional de Carte, ediţia a XIX-a. În acelaşi an, la aceeaşi editură, lansează cartea „Ludic şi/sau ironic în poezia contemporană” (puncte de vedere), urmată de „Cer în labirint” (idei şi tendinţe literare”, 2011). In 2011, la Editura „Profesional Service” editeaza volumul „Nicolae Esinencu. Spectacolul operei literare” (studii, articole, eseuri, analize literare critice). Apar: manuscrisul voluminos de exegeze literare „Anatol Ciocanu – sunt cel mai tânăr voievod”; „Poeme şi epistole din zbucium” despre scriitorul Petru Dudnic etc.

Lorena Mednicov la Clubul de Elită ”Impresii din viaţă ţi cărţi”

Toată lumea ar trebui să-și considere propriul corp ca fiind un cadou de neprețuit primit de la cineva pe care-l iubește mai presus de toate… O lucrare minunată de artă, de o frumusețe de nedescris și un mister dincolo de concepția umană și atât de delicată încât un cuvant, o respirație, o privire, ba chiar și un cuvânt îl poate răni. – Lorena Mednicov Arta de a trata oamenii... – (aici, textul intergal despre Lorena Mednicov)  ”Astazi, 10 martie, in incinta Bibliotecii Municipale BPH a avut loc o intalnire impresionanta cu protagonista Lorena Mednicov, chirurg-oncolog, doctor in medicina. Intr-o ambianta placuta, cei prezenti au avut oportunitatea sa cunoasca un Om deosebit, o Doamna care imbina perfect feminitatea si artistismul, eleganta si rafinamentul cu meseria de medic-chirurg. Dna Lorena Mednicov nu e doar un medic desavarsit, cu harul dat de la Dumnezeu, dar e si o perfectionista si o luptatoare. De-a dreptul a impresionat atitudinea Dnei fata de pacientii sai. Chiar si atunci cand pacientii se adreseaza tarziu si se afla in starea cea mai critica medicul Lorena Mednicov lupta pana la epuizarea tuturor cailor posibile pentru a le salva viata si a le usura suferinta. Nu cedeaza, nu-i abandoneaza ci lupta pentru salvarea lor! Dnei gaseste frumosul chiar si in munca sa complicata, iar din cele povestite de Dnei mi s-a creat impresia ca atunci cand opereaza, foloseste bisturiul ca pe un instrument destinat pentru a crea cu maiestrie si pasiune, cu devotament si dedicatie cea mai mareata opera de arta: cea de salvare a unei vieti, de renastere a unui om! In conditiile zilei de azi, cand se erodeaza valorile, cand oamenii pierd increderea in politicieni, in promisiuni si in ajutorul din partea semenilor, inclusiv cel al medicilor, Dna Lorena Mednicov vine sa ne aduca o raza de lumina, o incurajare si o speranta, ca nu e totul pierdut, ca mai sunt in Moldova persoane altruiste pentru care profesia nu este doar meseria care le aduce existenta ordinara. Acestea sunt persoane pentru care cunostintele capatate pe parcursul unor ani seriosi de studii s-au impletit cu sufletul lor intr-un sacrificiu continuu pentru sanatatea semenilor lor. Am fost onorata sa moderez intalnirea de astazi cu Doamna Lorena Mednicov, dar si privilegiata sa o cunosc mai bine si sa inteleg ce oameni valorosi are aceasta mica tara! Sa ne invatam sa-i pretuim, sa-i incurajam, sa le fim recunoscatori pentru munca pe care o fac si sa-i tinem la noi, acasa! Avem mare nevoie de oameni ca minunatul medic chirurg, Doamna Lorena Mednicov! Multa sanatate Dvoastra si familiei Dvoastra, stimata Doamna doctor!!! Va multumim pentru sinceritate!” (Ala Pinzari)

„Medicul este cel în mîinile căruia ne încredinţăm sănătatea, viaţa şi uneori tainele sufletului. Un medic remarcabil este doamna Lorena Mednicov, care activează în domeniul celei mai importante discipline a medicinii, şi anume chirurgia. Este cea mai mare provocare să devii chirurg, iar doamna Lorena Mednicov are acel dar, acea chemare sau talent, care este dat de la Dumnezeu…Doamna Lorena Mednicov este o personalitate erudită, cu o pregătire de specialitate excelentă, cu un spirit energic deosebit, este responsabilă, onestă, de o bunătate sufletească cum mai rar întîlnim în zilele de azi. Dumneaei acordă ajutor pacienţilor săi la orice oră din zi şi din noapte. Şi prietenii sau rudele, de asemenea, îi solicită sfatul şi Dumneaei îi ajută cu multă dăruire. O caracterizează pe doamna Lorena Mednicov încă o calitate deosebită şi anume deschiderea faţă de oameni, plăcerea de a vorbi cu ei, de a-i asculta şi îi reuşeşte să-i facă pe oameni să-şi recapete încrederea că vor învinge orice maladie. Chiar şi vocea doamnei Lorena Mednicov are un farmec distinctiv, vorbeşte cu blândeţe, cu multă tandreţe, este o plăcere să o asculţi, căci este o alinare pentru suflet.
Am rămas încîntată de întîlnirea în cercul prietenilor de la Clubul „Impresii din viață și cărți” al Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”, îi doresc doamnei Lorena Mednicov mulţi ani, sănătate, multe bucurii, fericire, optimism, realizări frumoase”. (Tatiana Isacova)

”Respest pt Dna Mednicov! Avem în Moldova noastră femei deştepte, perseverente, încrezute în sine, cu obiective bătute în cuie şi simpatice… Am găsit multe lucruri povăţuitoare… Dă, Doamne, asemenea învăţăminte să le însuşească şi cei mai tineri… Dna Lorena este un ghem de profesionalism, modestie, caracter, frumuseţe, înţelepciune şi cumsecădenie… Şi pentru mine, un tip nu prea tînăr, a fost o lecţie! O viaţă modelată de doamnă în toate aspectele: profesie, personalul, moralul, familie şi altele. Exemplu demn! Îmi aduc aminte, că pe timpuri la TV erau organizate emisiuni cu protagonişti pe scenă în faţă de zeci de spectatori. Bănuiesc, că evenimentul de marţi la Biblioteca B.P.Hasdeu ar umbri o bună pare din aceste emisiuni. Un nivel al prezentării extraordinar, discuţii pe măsură, concluzii şi recomandări nu doar pentru un om, un profesionist, dar şi pentru politicul autohton…Mulţi ani, Stimată Doamna Lorena!” (Andrei Covrig, colonel)

Gala Protagonistilor Clubul de Elite ”Impresii din viata si carti” 2013’14

O realizare reuşită şi frumoasă a echipei de la BM B.P. Hasdeu. Clubul a dat posibilitate de a face cunoştinţă cu oameni frumoşi şi cu verticalitate pe parcursul vieţii şi, desigur, cu realizări. Clubul conceptual este o îmbinare reuşită a parcursului protagonistului şi a faptului cum acest parcurs a fost influenţat de carte. Gala a fost ff drăguţă şi plăcută, cei prezenţi s-au simţit confortabil şi în mod firesc. Un sfîrţit de ani cît se poate de reuşit graţie echipei de la BM ”B.P. Hasdeu” şi, desigur, „motoraşului” acestei suite de realizări superbebe – Dna Svetlana Vizitiu. La mulţi ani le doresc colegilor şi noilor prieteni! Sărbători fericite! Un an reuşit să aveţi! (Andrei Covrig)

Clubul de Elite ”Impresii din viaţă şi cărţi’, retrospectiva unui an (2013’14)

Felicitări Svetlana Vizitiu pentru acest proiect care s-a dovedit a fi unul de succes. Felicitări directoarelor Mariana Harjevschi și Lidia Kulikovski! La mulți ani protagoniștilor! (Tatiana Potîng)

Un eveniment frumos, ca toate evenimentele care se petrec in localul acestei minunate Biblioteci! Craciun fericit tuturor! Felicitari Dnei Svetlana Vizitiu pentru ca a unit atata lume buna intr-un singur gand! (Ala Pinzari)

Recunosc, am fost placut surprinsa. Tocmai inainte de acest eveniment am avut altul la care am inmanat diplome.. E placut sa oferi, dar e cu totul altceva cand primesti. Multumesc Mariana Harjevschi, Svetlana Vizitiu, Lidia Kulikovski si intregii echipe de la Biblioteca Hasdeu! (Elena Vorotneac)

A fost o seara Magica, frumoasa si plina de surprize!!! Sunt fericita ca am avut ocazia sa fiu a 13-a protagonista a Clubului de Elita si sa primesc in dar atitea persoane de valoare alaturi pe care doar aici, la acest club am putut sa le intilnesc. Am fost uimita, sa fiu intimpinata cu diploma de recunostinta si o apreciere deosebita din partea fiecaruia. Multumesc din suflet Svetlana Vizitiu si Gazdei Biblioteca Hasdeu pentru momentele de neuitat. La final doresc sa transmit tuturor Sarbatori Fericite si la multi Ani!!! (Inga Albu)

Ultima sedinta a Clubului a fost una mai deosebita – si festiva, si distractiva. Realizarile noastre – a societatii si a fiecaruia in parte in anul 2014 au fost diferite, Membrii Clubului,protagonistii sedintelor interesante din anul acesta insa, indiscutabil, au o realizare comuna. Ei au avut meritul de a veni in salile a celei mai bune biblioteci din Chisinau pentru a vorbi despre carti, proiecte, idei, idealuri… despre trecut si viitor. Au creat cu toti un Club. Si acesta – sedinta cu sedinta a prins vigoare si importanta ori aici au venit oameni cu demnitate, cultura, realizari si cel mai important-idei bune, interesante pentru multe din domeniile vietii noaste sociale si chiar politice. O realizare extraordinara a Clubului este, ca desi in sedintile acestuia au vorbit si mai multi politicieni cu viziuni adverse, nimeni nu a facut propaganda ostila si scindatoare. Desigur, merita deosebit respect si felicitari conducerea BM B.P. Hasdeu, Dnele M.Harjevschi si Sv.Vizitiu pentru efortul si sprijinul organizatoric, pentru frumoasa serata din 23 decembrie 2014! Succese frumoase tuturor in anul 2015! Sanatate si belsug in familiile Dstra, dragi prieteni! Pace, Noroc, Prosperare si Intelepciune in Tara Moldovei! (Victor Stepaniuc)

Acest minunat Club ne unește sufletele, astfel devenind un puternic semnal de consoolidare a tuturor, într-un Templu al Cărții, al Civilizației Umane!(Diana Zlatan-Ciugureanu)

Vă mulțumesc mult, ultima sedinta a Clubului a fost superba… Fie ca sarbatorile de iarna sa va aduca bucuria Craciunului prin speranta, spiritul Craciunului prin pace, emotia Craciunului prin dragoste.(Elvira Cemortan-Voloşin)

Получился чудесный праздник, потому что все пришли с желанием дарить радость и радоваться жизни и друг другу! Мы оставили за порогом библиотеки им. Б.П. Хаждеy все проблемы, кризисы и вопросы, которые нас разделяют, а взяли с собой внутрь только то, что нас объединяет – книги, доброжелательность и желание находить общий язык. Спасибо нашей Светлане Визитиу, руководству библиотеки и всем членам клуба за чудесный вечер! Всех с наступающим Новым 2015-м годом! (Liubov Caliciscova-Tataru)

Clubul de Elite ”Impresii din viaţă şi cărţi’, retrospectiva unui an (2013’14)

Clubul de Elite ”Impresii din viaţă şi cărţi’, retrospectiva unui an (2013’14)

 Am creat Clubul ”Impresii din viata si carti”, o comunitate nonguvernamentală, reală care cuprinde diverse personalităţi din Republica Moldova, fiindcă ţin la oameni, fiindcă ei sunt frumoși, şi fragili în singurătatea lor! Este greu în prezent să aduni oameni la o discuţie fără să apară complexe sau dificultăţi în comunicare. Doar comunicând, doar stând împreună la o trapeză, poți înfrunta vulnerabilitatea, poți deveni puternic. Nu contează funcţia, vârsta sau studiile… Fiecare are experienţa şi impresiile lui de viaţă, pasiuni sau cărţile care l-au marcat… Singura cale productivă e să vezi, să descoperi bunătatea, – şi trebuie să te agăţi de ea… O persoană poate face multe lucruri greşite, dar şi neapărat ceva bun. Iată, de acest fir şi este necesar să tragem, iar alte chestii să le ignorăm. Ca de exemplu, apartenenţa politică. Nu împărţim oamenii pe criterii de rudenie sau de partid: contează valorile moral-culturale, cele educative şi tradiţionale… Nici de partide nu avem nevoie, – avem nevoie de oameni uniţi, scopul cărora ar deveni BINELE! Binele pentru sine, binele pentru semenii tăi… Oportunităţile ar trebui să ne adune mereu împreună, să nu ne dezbine. Iubirea nu este doar un sentiment, ea este o acţiune. Şi nu contează cu ce viteză mergi spre scopul tau, important e să nu te opreşti!

Vă propun să urmăriţi o retrospectivă a Clubului de Elită ”Impresii din viaţă şi cărţi”  cu sediul la Biblioteca Municipală ”B.P.Hasdeu” (din 6 septembrie 2013- 2 decembrie 2014) cu cei 25 de protagonişti. Pentru 23 decembrie 2014 se preconizează Gala Protagoniştilor care va derula începuturile şi continuarea experienţei de viaţă şi carieră a eroilor noştri în prezent, cu o eventuală postare cu imagini despre evenimentul surpriză! Vă mulţumesc din tot sufletul pentru sprijinul şi înţelegerea voastră! La Mulţi ani şi prosperitate, sănătate şi binecuvântare! – Vă doresc din toată inima! ❤

1. Gutiera Prodan – O Doamnă fermecătoare, mereu optimistă şi energică, se implică în tot ce este frumos cu idei inovătoare de cultură generală pentru a schimba mentalitatea în Moldova! Ca o Bună dimineaţă pe care o conduce în continuare cu succes la TVM 1. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/09/06/secretul-unei-dimineti-perfecte-cronica-unui-inceput-de-club-cu-gutiera-prodan-la-bm-b-p-hasdeu/

2. Violeta Gasitoi – o luptătoare si deschisă pentru tot ce este adevăr! Remarcabilă prin profesionalism, competenţă şi echidistanţă în domeniul său de activitate. Este o femeie puternică, care cu mult curaj reuşeşte să depăşească orice obstacol şi întotdeauna luptă pentru dreptate! Punctuală, pozitivă şi cel mai important, sufletistă! Mereu la înălţime, cu forţe noi pentru a lupta în continuare. Deţinătoare a Premiului ONU pentru Drepturile Omului 2014. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/09/25/cu-violeta-gasitoi-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti-bm-b-p-hasdeu/

3. Ludmila Popovici – emană atîta energie, cat este dispusă să ajute toată lumea. Ori – de cîte ori vine cîte o victimă la ea, – niciodată nu l-a refuzat, și a întins o mînă de ajutor la toți, care i-au cerut ajutorul. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/10/15/clubul-de-elita-cu-ludmila-popovici/

4. Lidia Kulikovski – se remarcă prin realizări profesionale ce le-a obţinut prin muncă, curaj şi o gîndire pozitivă. Graţie calităţilor sale distincte, precum sunt optimismul, tenacitatea şi spiritul de iniţiativă, mereu depăşeşte orice obstacol şi crează adevăratele valori impresionează prin imensitatea bogăţiei sale spirituale, pe care o dăruieşte cu generozitate şi cu multă bucurie tuturor îndrăgostiţilor de CARTE. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/11/08/lidia-kulikovski-esti-ceea-ce-faci-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

5. Veaceslav Balacci – confirmă veridicitatea teoriei lui Einştein, care spune că orice acţiune naşte o reacţiune egală ca forţa. Bloggerismul lui este ca reacţie la unele elemente din viaţa socială pe care un grup de oameni îl consideră nedrept. Ştie foarte bine să-şi expună gândurile şi îşi cere scuze în public (excepţie pentru barbaţi şi, mai ales, cei cu studii juridice) https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/11/13/veaceslav-balacci-societatea-civila-provocari-asteptari-viitor/  

6. Victor Stepaniuc – a fost prima întrunire a Clubului având protagonist un politician. De fapt, este mai mult un intelectual decât un politician, concluzie pe care o trec la impresia principală evenimentului. Un istoric şi un profesor de calitate. Un intelectual de marcă, care încearcă să demonstreze de douăzeci de ani prin modul său de a gândi şi de a fi, că se poate de făcut şi politică onestă, corectă şi cultă… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/11/26/clubul-impresii-din-viata-si-carti-cu-victor-stepaniuc/

7. Andrei Covrig – Multiple întrebări adresate domnului Covrig şi răspunsurile sale ne-au convins pe toţi că adevăraţii ofiţeri sunt nu numai profesionişti şi oameni integri, dar şi sunt patrioţi, care muncesc şi se gîndesc la ţara noastră, la viitorul ei democratic şi european, la oamenii simpli, la poporul acestei ţări. Anume aşa o persoană este domnul Andrei Covrig… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/12/17/andrei-covrig-colonelul-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

8. Tamara Curtescu-Marinciuc – o personalitate care a primit  de la Dumnezeu darul de a fi demnă şi înţelegătoare şi totodată o  personalitate modelată  şi înfrumuseţată de prinosul  culturii un extraordinar echilibru între simţul datoriei profesionale şi cel de soţie şi mamă, între profesoară pasionată de matematică şi omul avid de cultură, între delicateţea feminină şi fermitatea specialistului corect şi devotat muncii sale, între sensibilitatea celui care-şi iubeşte semenii şi incapacitatea de a face compromisuri… ”Nu e uşor sa trăieşti… Uşor e să mori. – Dar să trăieşti mereu într-o luptă continuă, păstrând acea înţelepciune firească, moştenită de la bunici, ,,furata” din cărţi şi de la alți oameni înţelepţi… e ceva!” https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/01/14/tamara-curtescu-la-cubul-impresii-din-viata-si-carti/

Viața și valorile ei cu Tamara Curtescu Marinciuc

9. Iulia Pancu – o femeie puternică cu o carieră splendidă! Este un model pentru noi, toate femeile! Reprezintă multiple calitati intelectuale şi volitive, o capacitate fenomenală de muncă şi astfel poate fără să vrea şi-a făurit o biografie, un nume… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/02/18/iulia-pancu-sa-las-in-urma-mea-o-lume-mai-buna-astfel-cu-ei-si-eu-sa-devin-la-fel/

10. Elvira Cemortan-Voloşin – face parte din generaţia artiştilor plastici care s-a aprofundat în curentele artistice moderne, contemporane pentru a-şi exprima viziunea, concepţia în limbaj plastic. Datorită bogatei experienţe şi profesionalismului de care dă dovadă, Elvira Cemortan-Voloşin se impune în peisajul artistic din Republica Moldova, fiind una dintre prezenţele proeminente. Punctul forte al autoarei sunt compoziţiile aeriene obţinute prin intercalarea diverselor tehnici inedite, combinate cu o deosebită inteligenţă… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/02/27/elvira-cemortan-volosin-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

11. Vlad Mircos – Despre el se spune: împarte lumea… în oameni, care au ce spune prin muzică și oameni, care au ce citi. Un zâmbet ca un soare, ce dăruie mireasmă romanticii… Compozitor, artist… plăsmuit din ARTĂ și modestie.. Un om adevărat de artă, teafăr la inimă, binevoitor cu toată lumea… un intelectual până la măduva osului… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/04/15/clubul-impresii-din-viata-si-carti-cu-vlad-mircos/  

12. Ludmila Steţco – Doamnă de afaceri, frumoasa, discretă, cu atitudine şi puternică care ne-a vorbit fără pretenţii, uneori printre rănduri, cunoscute sau subânţelese, şi care ne-a copleşit cu frumosul la superlativ! Radiază sinceritate și te molipseşte cu bună dispoziție… O femeie calmă, cu o privire duioasă, mamă a doi copii.. Investește mult suflet în ”Centrul de vesela “PERLA” şi alte proiecte, de care cu siguranţă veţi mai auzi… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/05/06/petale-colorate-ale-vietii-ludmila-stetco-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/04/26/ludmila-stetco-menirea-noastra-pe-acest-pamant-omenia/

13. Inga Albu – Viata ei este o continua lupta! Modestă din fire, perseverentă, mereu cu noi proiecte, impresionează şi prin calmul său de a le realiza! Inga Albu la fiecare etapă, a avut şi clipe grele, însă întotdeauna a fost prezentă cu tenacitate, răbdare, străduinţă şi verticalitate. Aşa capacităţi e greu să găseşti la mulţi bărbaţi. Când ceva nu o satisface are curajul să facă o preschimbare. Posibil, din acest motiv poate fi explicată această metamorfoză când o studentă la agronomie devine cu timpul un jurist-avocat bine cunoscut şi apreciat în ţară. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/05/20/inga-albu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti-3/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2013/08/03/inga-albu-viata-mea-e-o-continua-lupta/

14. Elena Vorotneac – Adevărat a zis: Atitudinea este totul! – E un dar fără de preţ dat de Dumnezeu să ai norocul să întâlneşti persoane deosebite şi de valoare! O persoană care mereu sare cu o mâna de ajutor… Genericul – Noi înșine dăm valoare lucrurilor – poate fi unul din cele mai actuale în condițiile marilor transformări în societate… Numai devotamentul, dedicația, spiritul, intelegența emoțională se lasă să fie apa la radăcina valorilor… și atunci definiția fericirii este exact ceea ce a fost scris mai sus… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/05/08/elena-vorotneac-noi-insine-dam-valoare-lucrurilor/

15. Vasile Costiuc -Motto-ul Preşedintelui Partidului Democraţia Acasă „ Curajul este începutul biruinţei!” Analizează fiecare decizie pe care o ia şi fiecare situaţie în care se află. O persoană zbuciumată. O persoană în permanentă în căutare. O persoană cu perspectivă şi utilă pentru noi, un suflu nou, percepţii noi referitor la viitorul Moldovei. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/06/19/vasile-costiuc-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

16. Vasile Vizitiu – Un caracter cu adevarat puternic, care, încercat de-a lungul vieţii s-a călit şi şlefuit incontinuu… Este un luptător cu vâna de gospodar, cu nostalgia lucrurlor încărcate de amintiri şi a evenimentelor, care i-au marcat destinul… Îi asculţi povestea de viaţă şi te minunezi de tăria de caracter, de felul lui de a fi, de a rămâne vertical în cele mai dificile momente, de curajul şi întelepciunea de care a dat dovadă la anumite cotituri ale destinului… De fapt, greutăţile l-au format ca om şi i-au întărit convingerile… Sigur pe sine, cu privirea sinceră şi chipul senin, cu o poftă de viaţă, care molipseste… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/06/26/vasile-vizitiu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/06/17/vasile-vizitiu-cu-satul-in-suflet/

17. Mihai Doloton – Avem de-a face cu un poet, despre care încă veţi auzi, şi, despre care nici el nu-şi imaginează dimensiunile talentului său creativ. Atât de sugestiv şi adecvat destinului moldovenesc, Mihai Doloton exprimă tristeţea lui personală, de altfel, simţirile încătuşate şi sufocate spiritual în această lume ce-l apasă; este o Poezie a tinereții, a sufletului aflat veșnic în căutarea fericirii, o poezie de un lirism profund și sincer… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/07/29/nopti-albe-de-mihai-doloton-lansare-de-carte/

18. Alina Matei – Este mândră că a reușit să dea un contur visului mai vechi – de a lansa un portal pentru femei – http://www.thewoman.md – care, metaforic vorbind, reprezintă transpunerea în realitate a unei femei independente, puternice (puterea ce provine și dintr-o mare sensibilitate), o femeie dornică să facă bine, să călătorească, să cunoască și să învețe din fiecare experiență trăită… Mamă a doi copii. Recent, a dat viaţă unei unei fetiţe, – să le dorim multă sănătate! https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/07/08/alina-matei-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti-traieste-cu-atitudine-traieste-frumos/  

19. Ludmila Sandu – moldoveanca cu zâmbetul înflorit pe chip, cu lumina aprinsă în suflet şi cu un drag de neam şi ţară, mai rar întâlnit… Stabilită de ani buni în Italia, Ludmila a înfruntat destinul şi s-a renăscut din floare si speranţă, din stea şi iarbă pentru aşi creşte frumos copiii şi nepoţii,.. pentru a visa şi a făuri, pentru a aşterne dorul copilariei şi lacrima neştearsă între file de carte… Si-a adunat toate bucuriile, durerile şi dorurile într-o carte…”Petale de vesnicie” cu ajutorul editorului din România, Alexandru Mihailă, cel care a observat aptitudinile şi talentul Ludmilei… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/07/15/ludmila-sandu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti-lansare-de-carte-petale-de-vesnicie-istorisiri-traite/

20. Anatol Lupu – Talentul este harul lui Dumnezeu raportat la multa muncă şi dragoste pentru ceea ce faci”, – acesta ar fi pe scurt raspunsul compozitorului Anatol Lupu la întrebarea despre sursa inspiraţiei Domniei sale. Prin melodiile feerice cucereşte inimile tuturor ascultătorilor public. Se bucură de o înaltă apreciere la nivel profesionist, creațiile sale artistice au fost premiate la festivalul-concurs internațional „Două inimi gemene”, la „Șlagărul Anului”, la multe alte evenimente culturale din țară și de peste hotare… Nu şi de menţiuni din partea Mincultului cu proprii viziuni politice… Păcat! https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/09/11/anatol-lupu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/  

21. Emilia Plugaru – O viaţă, o Poveste cu multe învăţăminte pentru cei prezenţi. Şi nu doar, viaţa unui om este un roman în derulare, cu trecut, prezent şi viitor… A fost greu s-o conving pe Emilia Plugaru să ne vorbească la Club; greu, pentru că este modestă şi nehotărâtă din fire, foarte sinceră, cultă, politicoasă, citită, şi nu se consideră vedetă, nici persoană publică. Dar, anume astfel de persoane ne fac să înţelegem integral greutăţile şi problemele societăţii, ne developează sensul obiectiv al vieţii în Republica Moldova… Din nou, un talent evitat de guvern, care închide ochii sau se face nevăzut când e vorba de creaţii veritabile… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/09/23/emilia-plugaru-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/07/18/povestea-lui-timur-de-emilia-plugaru/

22. Liubovi Calciskova – lider sindical, pedagog, jurist şi master în ştiinţe poitice… Se zice – ” Dacă vrei să-ţi faci rânduiala în viaţă atunci întâi să-ţi faci rânduiala în gânduri. Că gândurile noastre devin vorbele noastre. Iar vorbele noastre devin faptele noastre. Şi faptele noastre fac viaţa noastră. “Doar un adevărat om iubitor de ţară, cum eşti tu, poate atât de sincer să exprime marea dragoste de ţară şi de neam! Într-adevăr este toată numai suflet!.. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/10/09/liubovi-caliciscova-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/  

23. Galina Codreanu – o persoana specială, o FLOARE ALBASTRĂ EMINESCIANĂ, care aduce cu sine lumină, frumosul, beneficul şi făurirea… O fiinta sensibilă şi voluptoasă la ceea ce noi numim armonie şi echilibru în raport cu toţi cei, care o înconjoară şi îi sunt atât de aproape… – copiii, rude, prieteni… A realizat lucruri mari prin multă omenie, dedare de sine, care nu s-a conformat, care şi-a păstrat şi îşi păstrează şi în continuare verticalitatea… Energică şi veselă, molipseşte cu adrenalina ei, pe care oamenii o primesc cu multă plăcere… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/10/28/galina-codreanu-la-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti/  

24. Tatiana Potîng – PUNCT ȘI DE LA CAPĂT! – un om deosebit, în primul rând, o femeie puternică, cu aptitudini şi curaj să o ia de la capăt… Esenţial este sa fii inconjurată de oameni sinceri şi binevoitori. Rămâne a fi o Femeie cu dragoste de baștină, de părinți, de copii, femeie care are și zile senine și zile cu nori, femeie cu emoții de primăvară și de toamnă, femeie care obosește, dar care rămâne a fi o luptătoare… Omul căruia-i pasă, care nu scapă nici o ocazie să fie alături de cel care are nevoie și e mai trist ca ea, omul care își găsește refugiul în dragoste de oameni, milă, compasiune, – omul care nu ezită să pună umărul când e greu… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/11/11/tatiana-poting-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/  

25.Lucia Argint – Femeie sensibilă, trecută prin suferinţe cu multă rezistenţă. O personalitate onestă, perseverentă și cu bun simț, o femeie împlinită profesional şi familial, cu scopuri bine conturate şi curajul de a le realiza până la capăt. Dacă Dumnezeu inzestrează oamenii cu harul de a povesti, unul din ei este ea, Lucia. O poveste adevarată a unei luptătoare foarte ambiţioase, dar tot atât de inteligentă. Mereu are în buzunar o istorioară, o parabolă, o curiozitate despre ceea ce ne reprezintă ca oameni, ca personalităţi, ca neam. – Nimic nu este imposibil! https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/12/02/lucia-argint-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

Dacă cineva te întreabă: – ’’Ce este dragostea?’’, – în interior tu cunoşti răspunsul, dar cum să-l exprimi prin cuvinte? Şi când pregătesc un articol bazat pe fapte reale, din experienţă împărtăşită sau discuţii cu confesiuni, – pentru mine este mereu ceva foarte apropiat şi blând… Aproape de suflet, de sentimentele mele. Gândurile se tot adună ’’grămăjoară’’. Iar eu mai am joburi; familia, lucrurile simple, femeieşti… Blogul şi Clubul – ’’Impresii din viaţă şi cărţi’’ au devenit pentru mine o părticică din viaţă… Totul revine la tine de o sută de ori, nu în zdrenţe, ci prin stare de spirit. Iată, adevărată fericire! Ca să ajungi la ea, trebuie să gândeşti ce să vorbeşti, ce să faci… – Înseamnă a crea. Oamenii vin să ne ajute, cautănd şi ei ajutor, fie să ne înveţe, învăţând ceva şi de la noi. Lumina care se reflectă din sufletele lor încălzesc ca un soare şi sparg întunericul în care cădem prada cu toţii ades. Şi nu trebuie să ne aşteptăm la mai multe din partea lor, – cu cât mai repede le dai drumul, cu atât mai curând vin alţii la tine… Acesta e Clubul nostru..(Svetlana Vizitiu)

Emilia Plugaru la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

A fost greu s-o conving pe Emilia Plugaru să ne vorbească la Club; greu, pentru că este modestă şi nehotărâtă din fire, foarte sinceră, cultă, politicoasă, citită, şi nu se consideră vedetă, nici persoană publică. Dar, anume astfel de persoane ne fac să înţelegem integral greutăţile şi problemele societăţii, ne developează sensul obiectiv al vieţii în Republica Moldova. M-a pătruns adânc istoria vieţii Emiliei, a fost interesant, dar nu atât pe cât am înţeles-o eu, care practic am trecut cu inima prin durerile acestei doamne oneste. Ar fi bine, dincolo de cuvinte, să o descoperiţi de sinestător, privind filmuleţul, să înţelegeţi,  toată drama culturii noastre…  Jos pălăria, Doamna Plugaru! Mă inchin… (SV)

 

Andrei Covrig:”Ca totdeauna fiecare întîlnire la BM ”B.P. Hasdeu” este un eveniment. Dna Emilia Plugaru are o viaţă cu multe învăţăminte pentru cei prezenţi. Şi nu doar, viaţa unui om este un roman în derulare, cu trecut, prezent şi viitor… Nu am dubii, suntem în aşteptări de noi poveşti, versuri şi lucruri interesante. Am invitat-o pe Dna Emilia în sat la mine pentru a fi prezentă la o întîlnire cu elevii din gimnaziu… Va fi interesant nu doar pentru copilaşii din clasele începătoare, dar şi pentru cei mai în vîrstă şi profesori. La mai mult şi la mai mare!”

Alina Matei la Clubul ”Impresii din viata si carti”: Traieste cu atitudine! Traieste frumos!

Pentru voi toți care mă știți, mă iubiți, mă urâți, ma aveți, mă priviți, mă certați, mă sfătuiți, chiar dacă sunteți sau nu lângă mine…   Cea mai grea întrebare este să vorbești despre tine, despre ceea ce faci și ce ai vrea să mai faci, de aceea cu mare greu am acceptat a fi protagonista Clubului ”Impresii din Viață și Cărți” (am amânat invitația de vreo 4 ori). Totuși, nu aș putea să încep fără a mulțumi pentru invitație organizatorilor Clubului, în special dnei Svetlana Vizitiu și Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”.
Cine sunt eu? Sunt un sufleţel foarte frumos, de femeie, care își urmează misiunea frumoasă de a ajuta alţi oameni, de a învăţa continu, de a dărui şi de a primi. Pun suflet în tot ce fac, mă implic, mă interesează. Cam asta sunt eu, pe scurt, că intram noi în detalii pe urmă, la Club, pe 8 iulie…

Copilăria mea a fost frumoasă. Am crescut într-o familie normală, echilibrată, Am fost copilul cel mare al familiei, drept pentru care, încă de atunci, am resimțit o mare responsabilitate… Vreau să cred că am primit cei 7 ani de acasă și o educație bună. De mică am fost (și încă mai continui a fi) rebelă. Nu-mi plac lucrurile impuse, regulile scrise, de aceea am înșelat (și încă mai continui să înșel) așteptările părinților mei care, deși își doreau ce-i mai bine pentru mine, eu am ales pachetul întreg (binele și răul) pe care l-am explorat cum am considerat de cuviință. În ultima perioadă sunt destul de incomodă pentru cei apropiați pentru că nu răspund nevoilor și așteptărilor lor.
Și chiar dacă la un moment dat am fost forțată să învăț dintr-un număr de greșeli, dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș merge tot pe drumul meu, experimentând viața cu bune și cu rele. Pentru că eu trăiesc în extreme. Pentru mine nu există jumătăți de măsură. Ori iubesc, ori nu. Ori muncesc, ori mă distrez. Ori scriu, ori explorez. Nu fac nimic pe jumătate.
Mi-a plăcut dintotdeauna să transform drama într-o poveste de succes. Să depășesc orice suferință, renăscând din propria cenușă. Și pentru că am reușit să mă regenerez constant prin experiențele traversate din copilărie și până astazi, îmi place să cred că sunt precum pasărea Phoenix.
Am știut dintotdeauna că investind în tine, în intelectul tău, în dezvoltarea ta personală, crești. Și crescând, obții rezultate și mai bune. De aceea am pus accent pe studii, am urmat facultatea pe care o doream (Jurnalismul) și nu cea care îmi era oarecum impusă de părinți (Medicina).
Sunt mândră că am reușit să dau contur unui vis al meu mai vechi – de a lansa un portal pentru femei – http://www.thewoman.md – care, metaforic vorbind, reprezintă transpunerea în realitate a unei femei independente, puternice (puterea mea provine și dintr-o mare sensibilitate), o femeie dornică să facă bine, să călătorească, să cunoască și să învețe din fiecare experiență trăită.

A fost foarte frumos şi foarte greu! Cred cu toată convingerea că într-o viață putem renaște de mai multe ori, de aceea am simțit la un moment dat că trebuie să lansez un proiect de suflet, o serie de workshop-uri care să încurajeze femeia să-și exploreze potențialul interior. Cam tot de atunci am făcut și eu cu adevărat cunoștință cu mine, am învățat să mă iubesc și am prins curaj să caut în interiorul meu răspunsuri pe care le tot amânam. De obicei, cele mai bune răspunsuri îmi vin într-o stare de linişte și bucurie. Câteodată în vis, când dorm, primesc nişte răspunsuri, îmi vin idei despre ce să fac, despre cum să scriu. Am lansat workshop-urile, fără pretenția de a da sfaturi sau de a da lecții cuiva, pentru a scoate în evidență o mare problemă a femeii moderne: lipsa încrederii în sine, lipsa respectului de sine, lipsa identității dacă vreți, încercând, împreună cu speakerii și specialiști din diverse domenii, să arătăm femeii cea mai bună variantă a ei! Și asta pentru că vreau o lume în care femeile să își realizeze valoarea și să se comporte ca atare. O lume în care femeile nu se vând pe puțin. O lume în care femeia nu se plânge de discriminare. O lume în care să poți să iubești cu adevărat, fără dependențe și așteptări. O lume în care femeile investesc în interiorul lor mai mult decât în exteriorul lor.
Odată cu acest proiect am ajuns să mă implic și în numeroase acțiuni caritabile. Și mă bucur că sunt susținută în acest sens de oameni minunați, care își pun resursele, relațiile și timpul lor în ajutorul unor copii sau femei aflate în dificultate. Sunt mândră pentru că m-am regăsit între oameni la fel ca mine, oameni care pot să ajute. Și nu pentru că-i dau lucrurile și banii afară din casă. Ei ajută pentru că au sufletul la locul lui. Acum am ajuns să fac ce îmi place și mi-e clar că asta vreau să fac toată viaţa mea. Că ăsta este drumul meu, că în direcţia asta vreau să merg, ştiu că vreau să ajut oameni şi mai ştiu că vreau să o fac orientat preponderant către copii și femei.
Pentru că și eu, la rândul meu, am primit ajutor prin oameni. În momentele cele mai grele a venit cineva și mi-a întins o mână să merg mai departe, învățându-mă lecția bunătății, generozității și a încrederii.
Mai am și alte idei, proiecte care în general vizează educaţia, modul sănătos de viață, lucruri esențiale pentru o viață mai bună, dar ele au nevoie şi de susţinere financiară.
Cred însă că cel mai reușit “proiect” al meu este băiatul meu. Odată cu el am trăit foarte multe descoperiri, foarte multe schimbări, am început să îmi dau seama mai mult cine sunt eu, care este drumul meu, ce dureri am și ce vise, ce fac cu viața mea, în general. El m-a ajutat foarte mult să mă descopăr. Şi m-a mai învăţat să ascult. E un lucru foarte important. Pentru că, dacă îl asculţi şi îi dai posibilitatea să se exprime, un copil îţi spune soluţii la orice problemă ai avea tu.
Mă bucur că am reușit să-l învăț ce înseamnă compasiunea, să-l îndrum spre activități caritabile și să-l fac să înțeleagă pe ce sistem de valori ar trebui să ne construim viața ca să o Trăim Frumos.
În general, mă consider un om împlinit și binecuvântat cu o viață frumoasă, chiar dacă-mi testează zilnic limitele și slăbiciunile. Dar, chiar ăsta este rostul nașterii mele. Să devin un om mai bun în fiecare zi. Fiecare zi este o nouă invitație la evoluție și nu-mi permit să mă trezesc a doua zi mai proastă decât ieri.
Cu drag de voi, Alina Matei

Referintele prietenilor:

Imi plac femeile puternice si inteligente. Multe succese, Alina, urmeaza-ti misiunea! Te astept cu noi proiecte si-ti multumesc pentru sinceritate! – Ana Iacub

”Excesul de modestie este o prostie”, – o frază pe care am reţinut-o de la Boris Gamurari, fost ministru al apărării. Doamna Alina se încadrează în această formulă: multe realizări şi modestie. Are puse-n punga vieţii suficiente. Un drum luminat înainte! Diferiţi, însă în această învălmăşală sunt lucruri majore: cumsecădenie, persevernţă, şi, cred, un suflet bun. Să nu ne lăsăm în butoiul cu pesimism, să nu ne dăm bătuţi, şi cînd îţi vine să „i-ei lumea-n cap – suie-te pe capul lumii”! Cam aceste sunt învaţamintele de la această întîlnire frumoasă de la Clubul IVC  la BM B.P.Hasdeu…  Alina, e femee frumoasă! O femee deşteaptă! Viaţa DVS e înainte! Mai mult optimism! Realizări personale înainte! Nasul sus! Respect! Meritaţi! Sunt al DVS – prieten! – Andrei Covrig

Lumea are nevoie de oameni fericiți, iar Alina este omul care atunci cînd poate să facă un om fericit o face fără a ezita prin acțiunile ei de caritate. Pe Alina am cunoscut-o prima dată cînd am dat un interviu și pe portalul ei a scris despre mine, ulterior mi-am dat seama că este o fată tare sensibilă și o mamă extraordinară, e profesionistă și dacă are un scop neapărat îl realizează. Cu siguranță nu îi este ușor, nu i-a fost ușor dar ceea ce face face cu suflet și dăruire, e mereu cu fața spre oamenii simpli, e mereu gata să dea o mînă de ajutor celor nevoiași să le vină cu o îndrumare pentru ce o respect enorm de mult. Azi am descoperit-o și mai mult, pe deoparte modestă, pe de altăparte plină de a dărui dragoste și de ai ajuta pe cei din jurul ei. E o femeie puternică cu scopuri în viață, cu vise, așa o văd eu pe Alina și îi mulțumesc că a fost deacord să ne povestească despre realizările ei, ceea ce face este foarte util și binevenit. – Violeta Gasitoi

Я получила настоящее удовольствие от этой встречи. Я бы хотела, чтобы со мной вместе присутствовала моя дочь, т.к. считаю, что история Дны Алины Матей довольно поучительна и полезна для подрастающего поколения. Также мне понравилась атмосфера, царившая сегодня: свобода высказывания и уважение друг к другу, я бы даже сказала взаимная поддержка. Жаль, что было немного людей, наверное из-а того, что многие в отпусках, за пределами города, разъехались: кто к морю, кто в горы.)). Сама Алина Матей предстала перед нами как настоящий профессионал в области журналистики, целеустремленная личность и приятная женщина. Хочется пожелать ей дальнейших успехов на ее поприще. (Что,собственно, я и сделала, прощаясь с ней). – Evelina Bocancha

Este o placere sa te intorci acasa si sa simti ca este viata in Moldova. Sa vezi cum frumoasele noastre doamne, fiind nu numai mame, dar si doamne de succes, se sustin una pe alta. Experienta Alinei m-a impresionat si m-a incurajat. Inca o dovada ca in tara avem oameni destepti, buni la suflet, gata sa intinda o maina de ajutor celor ce au nevoie. Multumesc Alinei pentru intalnirea frumoasa si bravo Svetlanei Vizitiu, ca nu mai oboseste sa descopere perle in Moldova! Felicitari!!! – Ludmila Sandu

O femeie puternica, inteligenta, frumoasa, unica in toate este prietena noastra Alina Matei! Am ascultat cu mare interes istoria vietii parcurse si am inteles de unde isi au origine calitatile extraordinare ale ei. Pe linga faptul ca este o Femeie puternica, frumoasa, inteligenta – ea mai este o Profesionista si o Mama extraordinara. Imi ramine doar sa ma mindresc ca am in cercul de prieteni o asa valoare si sa ii Urez implinrea tuturor proiectelor propuse atit pe plan profesional cit si pe cel personal. Succese! – Inga Albu. 

Vasile VIZITIU la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

           Vasile Vizitiu…  Un caracter, cu adevarat puternic, care, incercat de-a lungul vietii, s-a calit si slefuit incontinuu…Este un luptator cu vana de gospodar, cu nostalgia lucrurlor incarcate de amintiri si a evenimentelor, care i-au marcat destinul… Ii asculti povestea de viata si te minunezi de taria de caracter, de felul lui de a fi, de a ramane vertical in cele mai dificile momente, de curajul si intelepciunea de care a dat dovada la anumite cotituri ale destinului… De fapt, greutatile l-au format ca om si i-au intarit convingerile… Sigur pe sine, cu privirea sincera si chipul senin, cu o pofta de viata, care molipseste, hotarat in ceea ce face, curajos in ceea ce zice, – in preajma lui te simti in siguranta! dar, dincolo, de aparente, Vasile Vizitiu, are un suflet sensibil, este sentimental si romantic, isi adora sotia, cei trei copii si nepotii… Intalnirile cu prietenii de alta data ii intineresc inima si ii lumineaza sufletul. .. La multi ani cu sanatate si amintiri frumoase! – Galina Codreanu

Pe Vasile Vizitiu il stiu bine, in orice chestiune. Are caracter, vointa, energie si putere. Este o persoana zbuciumata si permanent in cautare. Este simplu si om deosabit. Gindurile si faptele lui reprezinta o comoara utila pentru generatia viitoare. – Teodor Popovici (prieten, coleg de facultate si colegiu)

Ce inseamna un nume? „Numele tau este masura faptelor Tale” – Ovidius.  A fost o seara traita de toti cei prezenti la eveniment. Un om deosebit prin fapta si cuvint. „Omul este lasat pe pamint sa infaptuiasca binele si frumosul”. Asa impresii – un om deosebit de luminos, ce emana deopotriva bunatate si caldura sufleteasca: Asa om am descoperit in persoana lui Vasile Vizitiu. –  Sinteti norocosi! Cele bune sa se adune, in coroana roata, peste tara toata!!! Multi ANI dle Vasile Vizitiu!!! Multumesc pentru prilejul de a va cunoaste. – Valentina Ciobanu

O POVESTE INCREDIBILA DE VIATA….o familie frumoasa si …placinte cu dovleac, deosebit de gustoase! Va multumesc pentru seara de aseara, dna Svetlana Vizitiu La multi ani, stimate domn Vasile Vizitiu!!!  Ma bucur nespus, ca v-am cunoscut. – Georgel Chiruc

  Domnul Vasile Vizitiu este un Om cu demnitate şi cu o distinctă verticalitate, contribuind prin îndelungata sa activitate de muncă la prosperarea Ţării noastre Moldova. Impresionează prin voinţă, înţelepciune, inteligenţă, sinceritate, bunătate sufletească. Dumnealui este un exemplu elocvent pentru generaţiile actuale.
Mulţi ani şi succese în continuare! – Tatiana Isacova

Am primit o plăcere să-l ştiu pe Dl Vasile. O persoană integră, un om la locul său meritat pe tot parcursul veţii. După 1992 încoace cu merite şi viziuni care, de, nu au fost luate în calcul. După mine, sa fi fost altfel, multe lucruri în Moldova ar fi mers pe o cale bună… Privatizarea, politica de cadre, moralitatea în politică şi afaceri şi altele… De altfel, discuţiile în cadrul clubului la capitolul moralitate au fost superbe. Care e diferenţa dintre un om obraznic şi îndrăzneţ în corelaţe cu moralitatea au fost superbe… Trei perioade din viaţa Dlui Vizitiu bine punctate… pînă la 1949 (timpul Regatului, foametea şi deportările). Perioada sovetică cu realizări personale şi timpul după 1991… Impresionant! Mulţi ani înainte pentru Tăticul DVS! Să ne auzim de bine! Respect pentu un Bărbat. Respect pentu un Soţ! Respect pentru Bunel şi Străbunel! Respect pentru un OM! A fost o lecţie şi pentru mine!! Mulţi ani, Dle Vasile! – Andrei Covrig

Am ascultat cu deosebita placere cele spuse de domnul Vasile. Cunoscandu-l doar din cele spuse si vazute in film, mi-a trezit admiratia si curajul de a spune ca mai exista in Moldova Barbati ce au valori, Barbati dupa care ai putea sa te simti in siguranta. Si sunt mandra ca sunt in Moldova inca multi oameni ce mai au valori, atat doar ca trebuiesc descoperiti si scosi la lumina. Felicitari, Svetlana, cu asa tata! Fii mandra si respect tie pentru tot ce faci! ”Fara razboaie, fara lupta intre nationalitati!”–asta trebuie sa invatam de la generatiile mai in varsta, de la generatiile ce cunosc gustul amar al razboiului si al foamei. – Ludmila Sandu

Va multumesc pentru ca mi-ati permis să fac parte din acest eveniment minunat. – Beni Thelmia

Un om deosebit, cu copii deosebiţi. – Ionel Carstea (scriitor, Romania)

Părinţii – cele mai importante persoane din viaţa fiecărui om. Ei oferă copiilor lor darul fără de preţ – viaţa, – iubesc nu pentru ceva, ci în ciuda tuturor lucrurilor existente, mereu sunt gata să te sprijine şi să ajute. Nicăieri nu se învaţă să fii un tată sau o mamă, chiar şi părinţii uneori au nevoie de susţinere, un sfat bun şi înţelegere. Să fii un părinte, – înseamnă să trăieşti pentru copii nu pentru sine, şi să nu ceri nimic în schimb. – Cel mai firesc ce poate fi, dar şi cel mai dificil. – Să devii un părinte, – înseamnă să-ţi dedici viaţa copiilor, fără rezerve. Să ai părinţi, – înseamnă să primeşti un cadou nepreţuit de la Dumnezeu. Le doresc tuturor părinţilor, ca copiiii lor să se amintească întotdeauna de acest lucru, să se împărtăşească afectuos cu îmbrăţişări, cu bucurii, cuvinte calde, şi să aibă grijă de părinţii lor. Le doresc celor care sărbătoresc ziua de naștere în aceeaș zi – părinţilor mei Vasile şi Teodora VIZITIU, sănătate de ani de zile, fericire pentru totdeauna! Să fie mândri de copiii şi nepoţii lor, care mereu şi cu recunoştinţă privesc în urmă, la copilăria lor, şi prezentul alături de ei… Svetlana Vizitiu, fiica

ION BORS , 2016: ”Sărbătorim octogenarul! Și iată că s-au scurs lunile ca zilele și ne-am pomenit cu 31 ianuarie în calendar – ziua în care Vasile Vizitiu făcea 80 de ani. Cu o săptămână înainte de eveniment, domnul Vizitiu m-a invitat la o întâlnire cu prietenii săi. M-am simțit onorat. Am reușit să-l îndrăgesc pe acest om, plin de viață, vesel, omenos. Dar, ce să-i dăruiesc octagenarului? Cu ce să-l bucur? Știam că este un împătimit al fotbalului. Am decis să-i fac cadou o carte cu autograf de la autor și l-am telefonat pe Octavian Țâcu, campionul olimpic la box, care a scris împreuă cu Boris Boguș, antrenorul selecționatei feminine de fotbal, cartea „Nicolae Simatoc (1920-1979). Legenda unui fotbalist basarabean de la Ripensia la Barcelona”. A acceptat să se întâlnească cu mine seara, după serviciu. Mi-a adus cartea, scriind și o dedicație „octagenarului, care atât de mult iubește fotbalul”.
Masa de sărbătoare a avut loc în localul de vis-a-vis de Moldtelecom. O sală de banchete, frumos amenajată. La ora stabilită s-au prezentat: foști miniștri, directori, procurori, colegi îmbrăcați la patru ace, cu daruri și buchete mari de flori. Toți, bine dispuși, puși pe glume și amintiri, amintiri, amintiri… Mă simțeam un copil, printre invitații lui Vasile Vizitiu. Acești oameni, care au gustat din greutățile și bucuriile vieții, care cunosc gustul sudorii, dar și al succesului. Mi-a fost plăcut să cunosc persoanele despre care am scris în această carte: lângă omagiat, a ocupat locul Vladimir Chictenco, ministrul deservirii sociale la sate, fost prim secretar de partid al orașului Chișinău, pe timpuri candidat la funcția de prim – ministru, un bărbat sobru, modest, cu o mustăceoară subțire; Dumitru Postovan, fost Procuror al Republicii Moldova; Nicolae Nicora, general de poliție, responsabil de misiunile speciale; Ion Pleșca, fost primar al orașului Florești și fiul său Valentin Pleșca fost Ministru al Apărării Republicii Moldova; Lupan Dumitru și Fiodor Savca, directori financiari; Gheorghe Roșca, director general al curățătoriei chimice și Fiodor Popovici, doctor în știință și coleg de studii, din or. Durlești; foștii conducători de raion Florești – Mihail Rusu, Nicolae Cutcovețchi (și lider raional de partid),Ion Bulgar (președinte al executivului raional Florești), Constantin Arseni. Printre oaspeți se găsea Constantin Tutunaru, șeful farmaciei raionale Florești; Nicolae Cușnir, locțiitorul directorului Societății pe Acțiuni „Universal”; Efim Steenvarț, director de firmă; Ruslan Zelenenco și soția lui, conducător de gospodărie agricolă în raionul Florești; Gheorghe Rotaru, vinificator; Foma Snegur, mecanizator din raionul Florești; Svetlana Vizitiu, bibliotecar, fiica omagiatului și Ion Borș, cronicarul acestui eveniment, jurnalist, publicist.
Toasturile la masa încărcată cu de toate au durat până seara târziu. Oaspeții s-au despărțit cu condiția ca peste zece ani să se reîntâlnească cu aceiași ocazie, în aceiași componență. Să te aibă în pază Dumnezeu, domnule Vasile. Mergând spre casă, în buna dispoziție în care mă aflam, mă gândeam filosofic, că Domnul face parte după merite și fapte. Mulți ani, dle Vizitiu!”

”Svetlana Vizitiu mi-a dăruit o carte de memorii ale tatălui ei. Răscolitoare carte, unde am aflat atâtea amănunte rare despre foamete -una dintre cele mai dificile perioade din istoria noastră. Vasile Vizitiu și-a iubit copiii săi, și-a iubit soția, meseria, baștina, Patria, oamenii din jurul său. Cartea asta este despre această dragoste. Svetlana Vizitiu scrie și ea poezii, iar poeziile ei ne arată un suflet foarte sensibil, însetat de frumusețe și lumină. La mulți ani, scumpa noastră Svetlana Vizitiu!!! LA MULȚI ANI BINECUVÂNTAȚI ȘI VOIOȘI!!! Întâlnirile cu tine sunt mereu un prilej de-a te bucura de viață!!! LA MULȚI ANI FERICIȚI!!!” – Dumitru Crudu

            Tatiana Paladi /astrolog/ : UN DESTIN FERMECĂTOR. Dragi prieteni, omul, în general, reprezintă un aliaj de energii ale semnelor cereşti: viager, solar, selenar, mercurian, venusian, marţian, jupiterian, saturnian şi alte valenţe electromagnetice planetare, care îi modelează personalitatea şi îl ajută să se manifeste cu toată puterea, pentru a-şi îndeplini misiunea cu care a venit să trăiuască pe Pământ. Privesc acum notiţele mele de la clubul „Impresii din viaţă şi cărţi” cu protagonistul dl Vasile Vizitiu şi constat dinnou că pe parcursul vieţii în personalitatea fiecăruia din noi se întâlnesc trăsăturile mai multor zodii, după cum am spus, dar predomină energiile semnului viager. Dl Vizitiu a moştenit caracteristici astrale şi energetice de la arhetipul cosmic al Şobolanului de Foc ( anul 1936). În ceea ce urmează voi creeona pe scurt personalitatea fermecătoare a nativului.
Născut sub semnul şarmului, dl Vasile are un farmec enigmatic, chiar mistic. Este un om drăguţ, iubitor, sociabil, inteligent, sentimental, fericit şi foarte talentat. Idealist în gândire, cu coloratură în vorbă şi în acţiuni, emotiv şi foarte curios. Ordonat până la pedantism şi cu o memorie strălucită, el ne-a povestit ore întregi drumul vieţii sale de la rădăcini până în prezent. Este un domn cu caracter rectiliniu şi multă putere vitală. Întreaga viaţă a acţionat în concordanţă cu propriile lui principii. Cu încredere şi fermitate a atins înalte culmi în cariera profesională, dar punctul lui forte este talentul de a întreţine bune relaţii cu ceilalţi. Cu abilitatea de a se împăca bine cu cei mai multi dintre oameni, el a fost bine plasat pentru a progresa şi a face mai multe în viaţă cu talentele sale native. A fost şi este capabil să sesizeze foarte bine oportunităţile favorabile. Ştie ce vrea, percepe viaţa ca o bucurie. Ţine foarte mult la reputaţia sa şi la imaginea pe care o are în public. Are gusturi deosebit de rafinate şi ştie să aprecieze ce înseamnă viaţa bună.
Despre nativul din anul Şobolanului se spune că „posedă o intuiţie pătrunzătoare, clarviziune şi perspicacitate în afaceri, ştie cum să investească cu înţelepciune şi va reuşi în tot ce va întreprinde, pentru că se adaptează extrem de uşor situaţiilor”. Firul depănat din povestea vieţii dlui Vizitiu confirmă aceste deziderate astrale. Foarte inventiv, plin de aspiraţii creatoare şi mereu ocupat de ceva nou, nativul încă din copilărie se străduia să obţină profit din orice lucru. A fost şi este un bun administrator, care gospodăreşte resursele cu grijă, făcând rezerve pentru viitor. Păstrează calmul exterior şi duce lucrul până la capăt. Este înconjurat până în prezent de un cerc intim de prieteni. Experienţa de viaţă a dlui Vasile confirmă spiritul său nativ de luptător activ pentru putere şi bogăţie, el fiind plăzmuit din aliajul cosmic care combină forţa şi eleganţa. Nu a ratat oportunitatea dată de soartă de a fi lider, având mai mult nevoie de siguranţă decât de putere. Personalitatea lui miraculoasă şi setea de cunoaştere sunt principalele lui arme, pe care neîncetat le pune în funcţie şi le utilizează în scopurile sale. Echilibrat şi vigilent, este înzestrat de la natură cu o rară intuiţie. Micile probleme îi stimulează mult mintea şi favorizează autoperfecţiunea sa. Ocoleşte la timp loviturile destinului şi totdeauna este preocupat de elaborarea unor planuri, care-i ajută să treacă peste obstacole. Datorită minţii agere, imaginaţiei bogate şi firii sale sociabile, el a fost favorizat de soartă… Nu a fost prea disciplinat, s-a condus mai mult după cum îi spunea inima decât capul, fiind conştient de capacitatea sa uimitoare de a-i fermeca pe cei din jurul său. Dar liniştea lui exterioară şi veselia ademenitoare – sunt doar un joc. O comunicare mai îndelungată cu el, permite a observa neliniştea interioară, tensiunea din adâncul sufletului măcinat de griji pentru situaţia din ţară şi a viitorului decent al copiilor şi nepoţilor. Dl Vizitiu are o continuă mişcare internă şi o mare încredere în sine. Este foarte activ, amical şi vorbeşte oricui doreşte să-l asculte, fiindcă are încă foarte multe să povestească despre experienţa sa şi impresiile din viaţă. Cunoaşte foarte bine natura omenească, astfel încât sfaturile şi părerile lui sunt adesea apreciate. Are o fire blajină şi este un bun interlocuitor. Posedă o natură plină de resurse şi abilitatea de a identifica ocaziile şi a sesiza ideile, care îi vor sluji bine şi lui şi celor din jur.
Îi dorim ani fericiţi alături de cei dragi!

Nu căuta avut, sărac, Prieten să-ți fie!-tata-Vasile Vizitiu în memoriam

Onoare și amintire binecuvântată, tată!

                           In Memoriam Vasile VIZITIU (30 ianuarie 1936 – 11 decembrie 2020)

#Republica_Moldova_Chisinau

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/09/04/cu-satul-in-suflet-prin-mari-si-oceane-autor-vasile-vizitiu/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/28/un-capitol-de-vasile-vizitiu-marinar-cu-satul-in-suflet/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2021/03/09/parintilor/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2021/01/28/nu-fi-trist-tata-voi-veni-in-ospetie/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2021/01/13/tata-cuvinte-in-tacere/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2020/12/24/ai-plecat-tata/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2020/04/08/maica-mea/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/11/04/la-multi-ani-teodora-si-vasile-vizitiu/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/02/03/vasile-vizitiu-omagiat-de-prieteni-si-colegi/

 

 

Imagine de la evenimentul Clubului IVC, 2014

Vasile Costiuc la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

Vasile Costiuc: Interesantă învitație am avut azi, mulțumesc mult doamnei Svetlana Vizitiu pentru invitație ca protagonist la Clubul Impresii din viata si carti și Bibliotecii Municipale ”B.P.Hașdeu” pentru gazdă și cadouri frumoase, cărți, în special.
Am avut posibilitatea să-mi exprimi gândurile, să vorbesc despre viață, cărți… Nu prea am ce povesti din viața mea pentru ca nu am reușit deocamdată să fac nimic deosebit.
Am absolvit o facultate, am întemeiat o familie pe care o iubesc, avem un copil deosebit, Cosmin. Am fondat un partid și o Fundație de caritate, și cam atît.
Avem planuri, scopuri, obiective, energie dorință, voință și putință să le realizăm.
Cît ține de cărți cred că avem multe în comun cu invitații Clubului ”Impresii din viață și cărți”. Pentru început aș cita un filosof care spunea “ca să fii deștept este suficient să citești doar zece cărți dar, ca să le găsești pe cele zece trebuie să citești cîteva mii”. Deaceea aș porni de la faptul că pînă am să citesc cele zece cărți mai am mult de căutat. Cel puțin sunt bucuros că am citit jumătate din prima (carte deșteaptă).
În rest, sunt entuziasmat de comunicarea cu invitații și prietenii clubului, sper că astăzi ne-am îmbogățit reciproc la capitole idei, schimb de interese…
Aștept cu nerăbdare ședința următoare a clubului și mulțumesc tuturor care au venit astăzi.
Ps. Pentru Veaceslav Balacci un mulțumesc aparte pentru prezentare, rămîn dator…

”Consider ca viziunea sa asupra prezentului si viitorului este una acceptabila,mi s-a parut foarte direct si de incredere.A fost un dialog foarte constructiv!”- C. Lapusneanu

Lucia Rosioru : Am avut o placere deosebita sa fiu printre cei care au fost la aceasta intilnire frumoasa! Ma bucur ca valorile nationale perpetua prin voi! Bafta si mult curaj mai departe!

Veaceslav Balacci: A fost pentru mine una din şedinţele deosebite ale Clubului. Asta deoarece am avut onoarea, respectând tradiţia, să-l prezint pe Vasile Costiuc. Nu e cea mai uşoară misiune, să prezinţi un… prieten, care mai e şi activist civic, şi jurnalist, şi istoric, şi politician. A fost, după cum şi mă aşteptam, o şedinţă deosebită, una neformală şi antisistem. Una din cele mai interesante şi dinamice şedinţe ale Clubului. O şedinţă în care am cunoscut viaţa şi Cărţile din viaţa lui Vasile Costiuc.
Tatiana Paladi: Cu multă plăcere am participat la o nouă şedinţă a Clubului ”Impresii din viaţă şi cărţi” (Bravo organizatoarilor!), având ca protagonist Vasile Costiuc. Motto-ul Preşedintelui Partidului Democraţia Acasă „ Curajul este începutul biruinţei!” nu este întâmplător şi corespunde întru totul semnului viager Cocoş de Metal cu semnul solar Gemenii. Schiţe la profilul astrologic al acestui politician rezonabil gen Napoleon, care analizează fiecare decizie pe care o ia şi fiecare situaţie în care se află, voi posta mai târziu…

Andrei Covrig: Vasile este o persoană zbuciumată. O persoană în permanentă căutare. Îl ştiu de cîţiva ani. M-am convins din primele clipe de cînd l-am cunoscut, iar întîlnirea în cadrul Clubului la BM ”B.P.Hasdeu” încă o dată m-a întărit în această părere. O persoană cu perspectivă şi utilă pentru noi, un suflu nou, percepţii noi referitor la viitorul Moldovei. Gîndurile proaspete auzite au avut ecou, au provocat discuţii, uneori contraversate, însă, bănuiesc, aşa ar trebui să fie la un club de impresii. Baftă pentru protagonistul activităţii de joi!

Svetlana Vizitiu: Vasile Costiuc m-a surprins. Din discursul lui am înțeles mai clar rolul cetățeanului de rând în societatea noastră! Dacă partidele nu au ideologii, moldoveanul de rând le are și sloganul urmat de el pare să fie: ”Oferiți-mi totul pe tavă”! Costiuc vede în candidatul la putere un șmecher înțelept care pentru hatârul de a fi trimis în fotoliile din parlament e dator să-și atribuie niște fărâmituri de pe masă, poate chiar mai mult… Astfel se înrădăcinează corupția. Oamenilor noștri nu le trece prin cap că au vre-o îndatorire, că trebuie să renunțe la obiceiul de a fura și a minți pe ceilalți. Ăsta-i mecanismul electoratului, a vieții politice din Moldova. Dur fundament. Nu știu, cum va reuși Vasile Costiuc să se mențină pe poziție în această mentalitate a societății bolnave…

Inga Albu la Clubul „Impresii din viaţă şi cărţi”

Inga Albu:” Viaţa mea încă tînără, a fost şi este o continuă luptă pentru o viaţă normală, cu surprize frumoase şi mai puţin frumoase, – am avut şi eşecuri, pe care le-am depăşit, şi care, de fapt, mereu le primesc ca niste lecţii fara de care nu deveneam ceea ce sunt…”- Continuare, aici:

Inga Albu: Viaţa mea e o continuă luptă

Referintele prietenilor, membrilot Clubului de elite ”Impresii din viata si carti”:

Andrei Covrig: Cu mintea şi caracterul său omul îşi croieşte drumul în viaţă. Cazul Inga Albu este elocvent. Caracterul fără intelegenţă poate multe, însă intelegenţa fără caracter nu valorează nimic. Distinsa doamnă a apărut în faţa celor prezenţi la Biblioteca B.P. Haşdău în Clubul „Impresii din viaţă şi cărţi” ca o femeie simpatică şi inteligentă. Şi nu doar… Cu atenţie am ascultat mărturiile sale despre viaţă la diferite etape – copilăria, adolescenţa şi avalanşa de evenimente ce au urmat apoi. Impresionează! Inga Albu la fiecare etapă, nu am dubii, a avut şi clipe grele, însă întotdeauna a fost prezentă cu tenacitate, răbdare, străduinţă şi verticalitate. Sincer, aşa capacităţi e greu să găseşti la mulţi bărbaţi. Din discursul auzit am înţeles că cînd ceva nu o satisface are curajul să facă o preschimbare. Posibil, din acest motiv poate fi explicată această metamorfoză cînd o studentă la agronomie devine cu timpul un jurist-avocat bine cunoscut şi apreciat în ţară. Respect pentru prezenţă şi activitate la Amnesty International Moldova! Ştiu, nu din auzite, despre lucrurile bune care sunt făcute de această structură în protecţia drepturilor omului. Nu-mi rămîne decît să-i doresc doamnei Inga Albu sănătate şi baftă! La mulţi ani!

Iulia Pancu: Am descoperit-o astazi pe Inga Albu, care desi este cu o experienta de viata mica a reusit sa lase urme adinci. O personalitate puternica cu o dorinta profunda de a munci, pentru ca in cite activitati este implicata, altfel, cu siguranta n-ar reusi. Prin istoria vietii ei am inteles ca combinarea activitatii practice cu studierea permanenta da rezultate imediate. Am cunoscut-o pe Inga ca o fire determinata, care chiar daca soarta a pus-o la incercari, ea stie ce vrea. Aceasta cred ca este foarte important,-  sa te descoperi pe tine si sa fii la locul potrivit in momentul potrivit. De acord cu ce a mentionat Inga ca oamenii pe care ii intilnim in viata ne ajuta sa ne transformam. Aceasta transformare are loc doar daca persoana este dispusa pentru schimbari. Admirabil la o femeie este cind descoperim simbioza sufletului cu frumusetea si inteligenta. Astazi, am mai insusit o minunata lectie de viata. Multumesc,Inga!

Natalia Grosu: O cunosc pe Inga Albu din 2004, fiind studente la Facultatea de Drept “Alecu Russo” din Balti. O cunosc de multi ani, dar cu mare drag continuu sa o descopar prin faptele sale nobile si munca asidua. Inga este o personalitate deosebita, care prin ambitii marete, reuseste la toate provocarile din viata sa, si in cele mai dese cazuri le incununeaza cu noi realizari. Inga Albu, prin multe sacrificii, daruire de sine si tenacitate ne demonstreaza ca imposiblilul poate deveni realitate pentru orice femeie. Este frumos sa ne facem timp sa invatam acele perle de succes de la oameni cu suflet mare si idei nobile ca sa dam vietii adevarul pret. Succese in contuniuare, draga Inga!

Ala Pinzari:  ”A fost o intalnire interesanta, cu o persoana interesanta. Inga a venit sa transmita un mesaj celor prezenti: caracterul si ambitia, amplificate prin straduinta si multa munca fac orice in viata posibil! Succese si mai departe, stimata Doamna!”

Galina Codreanu: ”Cu adevarat, esentele tari se pastreaza in recipiente mici…! Inga Albu – fata cu ochii ca pruna, cu voce catifelata, pasionata de dans, muzica si voluntariat, o fiica cuminte si ascultatoare, o prietena de incredere, o mamica de milioane si o avocata de succes. De cand se tine minte – a tot invatat, a descoperit, a exersat, a cautat….O fire energica, mereu in miscare. O luptatoare , care se ambitioneaza sa ia cu asalt inaltimile, indiferent de marimea acestora… Firava, finuta, neputincioasa si neajutoarat in aparenta, avocata Inga Albu, este, precum afirma toti cei care o cunosc, un caracter puternic conturat, care stie ce vrea si incotro se indreapta. Este persoana, care cade doar pentru a se ridica si a merge inainte cu o forta si mai mare, cu o indarjire uimitoare, pana cand isi atinge visul cu mana…Este perseverenta si foarte muncitoare, consecventa in tot ceea ce face, exigenta cu sine si cu cei din jur. Unica abatere o constituie relatia speciala pe care o are cu cel mai important barbat din viata ei – Luca, haiducul de 5 anisori, care o poate tine treaza toata noapte, o face sa rada inn hohote si sa simta ca traiste! Cu siguranta, fiul ei este cea mai frumoasa realizare de pana acum. Cu certitudine- cea mai mare reusita o asteapta in viitor, pentru ca are tot ce-i trebuie pentru a se afirma in jurisprudenta si a deveni o femeie de succes, o femeie de cariera, o femeie de afaceri, de ce nu… Impliniri sufletesti si realizari profesionale pe masura sufletului tau frumos, draga Inga Albu!”

Elvira Cemortan-Volosin. Clubul ”Impresii din viata si carti”

Protagonista la Clubul Impresii din viață și cărți pictorița Elvira Cemortan-Volosin, (n. 1965, 20 aprilie), face parte din generația artiștilor vizuali aparținând muvetelor de artă modernă și contemporană. A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Frumoase din Chișinău și practică pictura șevalet, tapiserie, batic și ilustrație de carte.

Dna Cemortan-Volosin este membră a Uniunii Artiștilor Vizuali din Republica Moldova și România, fondatoare și șefă a Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova. Ea a participat la circa 150 de expoziții în Republica Moldova și în străinătate. Elvira Cemortan-Volosin a inaugurat peste 30 de expoziții personale. Începându-și activitatea în 2004, este implicată în organizarea de simpozioane, conferințe și tabere de creație.

Expoziții nenumărate, constând în mai multe picturi de artă modernă intitulată Universul Femeilor- vin să exprime în limbaj plastic viziunea autoarei asupra complexității sufletului femeilor; o gamă largă de sentimente și stări de spirit, precum și mai multe roluri feminine expresive. În picturile ei se regăsește complexitatea lumii interioare a femeilor, inclusiv conceptul de speranță, dreptul la viață, maternitate, contemplare, doliu, etc.

Elvira Cemortan-Volosin, autoare a zeci de lucrări de artă deosebite, cu o imagine ce valorează cât o mie de cuvinte, un deosebit univers color al vieții umane, reflectat în picturi. /S. Vizitiu/

 

Referințele participanților evenimentului:

Impresii absolut noi pentru mine de la această întîlnire. Este o posibilitate unică de a avea în faţă şi a asculta un artist plastic. Bunii prieteni din preajmă, superbele aprecieri ale acestora, o atmosferă călduroasă în sala bibliotecii municipale, o moderare exelentă şi prestaţia doamnei mi-au făcut să fac o concluzie sigură: doamna Elvira Cemortan-Voloşin este o personalitate integră. La un om acest lucru e de la Dumnezeu: dacă Ţi-l dă – este! Dacă nu: cu bani, cu universităţi prestigioase şi un suport dubios nu îl capeţi. M-am bucurat că şi fiica sa, cu un nume atît de frumos – Steluţa, şi-a trasat de asemenea, un destin asemănător – de a deveni artist plastic. Mulţi ani înainte şi noi succese! Pentru mămica sa, Elvira Cemortan-Voloşin, şi pentru această tînără… (Andrei Covrig)

 

Un suflet deosebit… Elvira Cemortan-Voloşin – a adunat in picturile sale strop de ploaie si raza de soare, mugur de floare si roua diminetilor de vara pentru a ne bucura si incanta deopotriva… Calda si prietenoasa, mereu binedispusa si pozitiva, optimista si luminoasa, Elvira – stie si poate sa faca din fiecare zi o sarbatoare….Este Omul- orchestra, care le reuseste pe toate! Ziua de astazi a fost una speciala in activitatea Elvirei….Vreau sa-i urez lumina in sulfet si in cale…iubire, inspiratie, si culoare!!! sa-si pastreze sarbatorile sufletului mereu proaspete si neatinse ca respiratia ghioceilor la sfarsit de februarie… (Galina Codreanu)

 

Doamna Elvira Cemortan-Voloşin este unul dintre cei mai importanţi artişti plastici, ale cărei lucrări se află în colecţii de stat din România, Polonia, Ungaria, Ucraina şi în colecţii particulare din Republica Moldova, România, Germania, Grecia, Rusia, Canada, Franţa, Italia, Israel, Polonia, Ungaria, Olanda. Realizările profesionale le-a obţinut prin multă muncă, inteligenţă, competenţă, spirit de iniţiativă, creativitate…

O adevărată sărbătoare a fost întîlnirea cu doamna Elvira Cemortan-Voloşin, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, preşedinte al Centrului Cultural ARTELIT din Republica Moldova, care a reuşit să ne încînte prin intermediul tablourilor superbe, pe care le-am admirat la expoziţia de la Biblioteca Municipală „B. P. Haşdeu”.
Am remarcat talentul incontestabil şi o pregătire profesională de excepţie, care se reflectă în fiecare lucrare artistică creată de doamna Elvira Cemortan-Voloşin. Fiind absolventă a prestigioaselor instituţii de artă din Republica Moldova, doamna Elvira Cemortan-Voloşin este unul dintre cei mai importanţi artişti plastici, ale cărei lucrări se află în colecţii de stat din România, Polonia, Ungaria, Ucraina şi în colecţii particulare din Republica Moldova, România, Germania, Grecia, Rusia, Canada, Franţa, Italia, Israel, Polonia, Ungaria, Olanda. Realizările profesionale le-a obţinut prin multă muncă, inteligenţă, competenţă, spirit de iniţiativă, creativitate. Doamna Elvira Cemortan-Voloşin se distinge prin alese calităţi omeneşti cum sunt sinceritatea, bunătatea sufletească, optimismul. Este înalt apreciată de colegii din domeniul artelor plastice, cu deosebită plăcere i-am ascultat pe domnii Liviu Hâncu, Anatol Rurac şi pe doamna Iraida Ciobanu.
Să aveţi parte în continuare, doamna Elvira, de mult noroc, fericire, bucurii, inspiraţie şi realizări excelente.(Tatiana Isacova)

 

Modesta, dar talentata, harnica, generoasa si sociabila, Elvira Cemortan-Voloşin a demonstrat astazi in cadrul frumoasei intilniri de la Biblioteca B.P.Hasdeu bogatia zestrei de suflet, pe care i-au cultivat-o parintii. Elvira reuseste sa picteze, sa organizeze tabere de creatie, sa cultive atit la mici, cit si la maturi dragostea fata de arta. Ma bucur pentru puterea, responsabilitatea si succesul Elvirei… (Eugenia Ursu)

 

…În picturile Elvirei găsim o abordare sinceră şi dură a lumii, dar sub exteriorul ei de forţă napoleonică, există o inimă mare şi caldă. Elvira este extrem de eficientă şi organizată, are mult curaj, aventură şi posedă ştiinţa de a se descurca…

La toate laudele şi onorurile aduse astăzi Elvirei de membrii clubului “Impresii din viaţă şi cărţi”, voi adăuga o mică informaţie din matriţele Paşaportului Cosmic, care dezvăluie potenţialul energetic cu care a fost investită de Forţele Divine la trecerea din Spaţiul Cosmic în Planul Terestru. Nativă în anul Cocoşului de Pământ, la limita dintre semnele solare Berbec şi Taur, Elvira este energică, ordonată, discretă şi amabilă, se mişcă extrem de eficient în spaţiile ei de activitate. Născută sub semnul candorii, are o personalitate atrăgătoare, colorată şi este meticuloasă în tot ceea ce face. O organizatoare excelentă, ea a energizat publicul cu trăsăturile sale de caracter ca lider care îşi exprimă opiniile foarte sincer în lucrările sale. În picturile Elvirei găsim o abordare sinceră şi dură a lumii, dar sub exteriorul ei de forţă napoleonică, există o inimă mare şi caldă. Elvira este extrem de eficientă şi organizată, are mult curaj, aventură şi posedă ştiinţa de a se descurca. Fiind o fiinţă capabilă, talentată, lasă semne durabile, favorabile, pe oriunde trece. Este isteaţă, precisă, organizată, hotărâtă, cinstită, vioaie, foarte directă, metodică, activă şi iscusită. Are o memorie excelentă, învaţă repede şi se pricepe ca nimeni altul să aplice ceea ce a însuşit. Mintea sa lucrează cu eficienţa computerului. Lumea din jur o fascinează. Este o perfecţionistă cu judecată ştiinţifică. Are un ochi ascuţit amestecat cu o imaginaţie teoretic-idealistă. Ideile ei arată mai bine pe hârtie decât în practică. Duce o viaţă interesantă, foarte variată. Se implică în numeroase şi diverse activităţi, facându-i pe unii să se întrebe cum de reuşeşte să realizeze atât de multe. Deseori îşi susţine cu tărie punctele de vedere şi îşi dezvăluie gândurile fără ezitare, impunându-şi metodele de lucru. Munceşte mult, sistematic, este îndatoritoare şi scrupuloasă. Agenda sa este întotdeauna încărcată, se interesează de tot ceea ce este în jurul ei. Entuziastă, amuzantă, ea este ca un copil care priveşte lumea şi nu-şi crede ochilor. Totul o fascinează şi o intrigă, iată de ce îi place să călatorească, să-şi schimbe stilul de viaţă şi să-şi măsoare forţele cu lucrurile pe care nu le cunoaşte. Drumul său este de a cerceta şi încerca să convertească pe toţi la felul ei de a gândi, cu un zel nemaipomenit. Are o ţinută impozantă, un comportament hotărât, o minte ageră. Este întotdeauna la curent cu ultimele noutăţi din diferite domenii şi se exprimă clar, de o manieră foarte convingătoare. Lucrează eficient, motiv pentru care inspiră respect. Este atractivă, deosebit de drăguţă, radioasă, mândră “de penele ei”, afişează o ţinută specială, impecabilă oriunde merge… Astfel e descrisă în matriţele cosmice, aşa o cunosc prietenii clubului, aşa a fost descrisă în realitate de colegii ei. Bravo, distinsă doamnă Elvira!!! (Tatiana Paladi)

 

Elvira Cemortan-Voloşin face parte din generaţia artiştilor plastici care s-a aprofundat în curentele artistice moderne, contemporane pentru a-şi exprima viziunea, concepţia în limbaj plastic. Datorită bogatei experienţe şi profesionalismului de care dă dovadă, Elvira Cemortan-Voloşin se impune în peisajul artistic din Republica Moldova, fiind una dintre prezenţele proeminente. Punctul forte al autoarei sunt compoziţiile aeriene obţinute prin intercalarea diverselor tehnici inedite, combinate cu o deosebită inteligenţă.
Reîntoarcerea la tradiţii a inspirat artista la realizarea unei serii de lucrări cu motivul merelor „enesciene”. Chintesenţa compoziţiilor este fertilitatea, belşugul, dragostea, fiind reprezentate prin simbolul mărului roşu, fructul preferat al artistei. (Nata Procop)

Film realizat in cadrul Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”

Un mar verde pentru Sanatate!  Un mar rosu pentru Inspiratie… (Elvira Cemortan-Volosin)

La finele sedintei, Directoarea Sediului Central BM ”B.P.Hasdeu” Savela Starciuc ofera Doamnei Elvira Cemortan-Volosin un premiu simbolic de la BM Hasdeu si Salonul de vesela Perla

Svetlana Vizitiu, organizatoare a proiectului Clubul Impresii din viata si carti

Andrei Covrig, colonelul, la Clubul Impresii din viata si carti

Cum şi a fost preconizat astăzi, la Clubul ”Impresii din viata si cărţi” s-a desfăşurat o discuţie cu domnul colonel Andrei Covrig. De prima dată, am asistat la şedinţa acestui club care activează în incinta Bibliotecii Municipale „B. P. Hâsdeu”, şi nu mi-a părut rău, că am venit.

Am avut onoarea să particip şi eu, în rînd cu alţii participanţi, urmărind discursul domnului colonel în rezervă. Făcînd o retrospectivă a vieţii şi activităţii sale, dumnealui a prezentat autobiografia prin prizma universului literar şi dragostei faţă de carte şi marea literatură care l-a însoţit de mic copil şi, care este permanent în vizorul său şi în viaţa cotidiană.
Am fost impresionat de mulţimea de imagini pe projector a evenimentelor la care a participat sau, care singur le-a organizat domnul Andrei Covrig. Fiind ofiţer profesionist de carieră, interesele dumnealui sunt diverse şi cuprind o largă gamă de activităţi cum ar fi cele sociale, politice, educaţionale şi, pur şi simplu, de suflet. Din discursul său am reţinut firul roşu al personalităţii sale – încrederea în oameni. Anume încrederea în onestitatea colegilor, prietenilor şi rudelor este cea mai necesară bogăţie a fiecărei persoane. Anume încrederea permite realizarea multor idealuri.
Multiple întrebări adresate domnului Covrig şi răspunsurile sale ne-au convins pe toţi că adevăraţii ofiţeri sunt nu numai profesionişti şi oameni integri, dar şi sunt patrioţi, care muncesc şi se gîndesc la ţara noastră, la viitorul ei democratic şi european, la oamenii simpli, la poporul acestei ţări. Anume aşa o persoană este domnul Andrei Covrig. Sunt mîndru că îl cunoasc pe dumnealui de 20 de ani şi anume domnul colonel a fost acel care m-a îndreptat pe direcţia necesară în cariera mea profesională de militar fiind un bun pedagog şi camarad, avînd acele argumente care pot convinţe un tînăr locotenent.
Astfel de persoane ca domnul colonel Andrei Covrig trebuie să fie luaţi ca exemplu nu numai de tinerii ofiţeri ai Armatei Naţionale dar şi de fiecare tînăr care doreşte să se dezvolte şi să se perfecţioneze ca om ca persoană.
Vreau să mulţumesc personal domnului colonel Andrei Covrig pentru invitaţia la Clubul ”Impresii din viata si cărţi” care nu era să se desfăşoare fără aportul adus de doamna Svetlana Vizitiu pe care o mulţumesc pentru organizarea acestui eveniment. Cu respect, locotenent-colonel în rezervă, – Iurie Moisei

http://www.youtube.com/watch?v=RM6wcSFqsoc (prima parte a filmului cu Andrei Covrig la intrunirea clubului 42:34 minute)

http://www.youtube.com/watch?v=Ry14kspz8vM&feature=em-upload_owner (discutie cu publicul)

„Am citit cu mare atentie rindurile frumoase scrise de d-nul Iurie Moisei si Victoria Ciobanu la adresa d-lui Andrei Covrig, cele scrise m-au facut sa surid, va spun de ce, – au scris doi oameni de diferita virsta si profesie, dar au nimerit drept in tinta, caracterizindui paralel cu bogata activitate si caracterul. Partidul Miscarea Actiunea Europeana a avut un numar mare de membri, dar si de inalta calitate. Fiind membra de partid am cunoscut lume buna cu care pana in prezent mentin niste relatii amicale. Colonelul Andrei Covrig, desi spune ca se afla in rezerva, in realitate, permanent se afla pe baricade. Organizeaza diferite intruniri cu fostii camarazi, cere de la diferite tribune sa nu fie uitati veteranii de razboi, mai ales a razboiului din Afganistan si a celui de pe Nistru, pastreaza relatii de colaborare cu vaduvele veteranilor, incurajindule sa treaca cu izbinda prin greutatile vietii. Il gasesti mereu pe drumuri, fiind invitat la scolile din republica ca oaspete de onoare. Unde are misiunea de a le vorbi copiilor despre rostul vietii pe pamint, cum trebue de pastrat adevaratele valori ca sa ajungi personalitate cu verticalitate si eu propriu, ce trebue sa facem pentru a creste adevarati cetateni si aparatori ai tarii. Aceste sunt doar citeva din obiectivele desfasurate, in realitate sunt mult mai multe. D-l colonel scrie mult, scrie rinduri incarcate cu idei bune, care ne prezinta un suflet bine pregatit, cu inalte calitati morale primite de la parinti odata cu nasterea,dar si imbogatite de vreme prin citire si experienta de viata. Cu parere de rau, anume educatia, intelegenta, sinceritatea, bunatatea, credinta intr-un viitor frumos azi il opresc de a se ridica pe o treapta mai inalta. Pentru ca badaranizmul, minciuna, prostia si multe altele, astazi, stau in capul mesei. Dar, cred ca toate au un sfirsit. D-le colonel, va felicit din suflet cu aceasta noua reusita, as scri mai multe dar nu doresc sa obosesc cititorul. Sanatate, perseverenta si credinta” (Veronica Pirlea-Conovali)

Întîlnirea cu domnul Andrei Covrig în cadrul Clubului „Impresii din viaţă şi cărţi” a fost binevenită. Dumnealui a reuşit să ne cucerească pe cei prezenţi prin înţelepciune şi inteligenţă. În acest context se înscriu foarte bine gîndurile spuse de către ilustrul Mahatma Gandhi „ Adevărata inteligenţă umană este prin excelenţă o inteligenţă creatoare, o inteligenţă pusă în slujba binelui, este calea adevărului şi iubirii”. Ascultînd descrierea drumului vieţii sale, am văzut că domnul Andrei Covrig se distinge prin alese calităţi omeneşti cum sunt onestitatea, sinceritatea, devotamentul, bunătatea sufletească, optimismul. Am descoperit că domnul colonel în activitatea sa militară a muncit cu multă tenacitate şi dăruire, despre care ne-au relatat cu deosebită recunoştinţă colegii dumnealui. Domnul Andrei Covrig posedă vaste cunoştinţe, a studiat la Centrul European pentru Studii de Securitate Georghe C.Marshall, Germania. Cu multă plăcere am ascultat despre pasiunea sa pentru lectură, cărţile sunt o mare bucurie în fiecare zi. Îi doresc domnului Andrei Covrig mult noroc, putere de muncă în continuare şi realizări excelente. ﴾ Tatiana Isacova )

 ”Protagonistul de astăzi colonelul Andrei Covrig a depănat fire din viață și cărți… Aristotel împărţea bunurile vieţii în trei clase: cele din afară, cele sufleteşti şi cele trupeşti – aproape formula lui Maslov de necesităţi umane – Schopenhauer mergea pe diferenţiere. El a împărţit deosebirile dintre oameni în alte trei clase, numite de el fundamente: (1) ceea ce este cineva; (2) ceea ce are cineva şi (3) ceea ce reprezintă cineva. Pe aceste trei fundații s-a încadrat și povestea vieții A. Covrig prin discursul discursul Dacă încredere nu e – nimic nu e! Ce este Andrei Covrig ne-am întrebat, noi, cei prezenți astăzi la Clubul File din viață și cărți ? După ce l-am ascultat am evidențiat mai multe caracteristici : Sinceritate, Simplitate, Caracter, Coerență, Credibilitate, Concretețe, Dreptate/Adevăr, Moralitate. Toate aceste caracteristici creionează o personalitate integră. Se mai adaugă aici valori ca lectura, prietenii, părinții, profesorii, amintirile și copilăria… Enumerarea unui set de calităţi, virtuţi sau identificarea şi ierarhizarea lor nu pot descrie, în totalitatea sa, fenomenul Oleg Covrig. L-au complementat prietenii, extraordinari, prezenți în aula Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”. Ei au deconspirat și alte fațete ale colonelului A. Covrig conturându-i felul lui emotiv, preocupările sale militărești și umane, prin situații/fapte trăite împreună cu folos pentru armată, pentru țară… alcătuind astfel, în mod fericit, portretul adevărat, integru al lui Andrei Covrig. Am câștigat mult astăzi participând la ședința Clubului File din viață și cărți – am cunoscut un om deosebit, prietenii săi, toți, oameni deosebiți care merită să-și spună viața lor, contribuția lor pentru această țară…” (Lidia Kulikovski)

”Voi oferi si eu o explicatie justivicata în această ordine de idei parafrazînd susele liu L.Blaga care spun că deosebirea dintre un om si un alt om e ca dintr_o lume si altă lume. Anume ,dumnealui vine dntro lume culta,intelectuala,citita,plin de profunzime şi care mereu promoveaza valorile cultural-umane.De nenumărate ori a facut-o si în satul natal Gordinesti venind cu donatii de carte,oferind o multitudine de idei si informatii cu caracter educativ şi patriotic.
Vă mulţumim mult şi să stiţi că sunteţi mereu aşteptat in şcoala natală!”(Angela Braga)

Un Om deosebit! Un militar cu o carieră strălucită care s-a aflat în epicentrul celor mai fierbinţi lupte din Afganistan şi Transnistria ’92, totuşi în pofida tuturor şi-a păstrat intact simţul înăscut al adevărului şi justiţiei, onestitatea şi sinceritatea rară. Tocmai de aceea exploatează toate sursele energetice şi temporale pentru a promova valorile culturale veritabile româneşti în localitatea de baştină, despre care vorbeşte cu o blîndeţe deosebită, Gordineşti! Domn Andrei Covrig, Vă mulţumim pentru lecţia de viaţă oferită astăzi! (Victoria Ciobanu)

Andrei Covrig: “Nu-i încredere, nimic nu e…!”

Toate imaginile aici:

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1489363914622761&type=3

Andrei Covrig: “Nu-i încredere, nimic nu e…!”

Deseori, îmi aduc aminte de vorba regretatului Gheorghe Martin, un bun prieten, colonel, care făcea o distincţie clară dintre prieteni adevăraţi şi cei, precum le numea, “druji”, adică indivizi care apar în preajmă pentru anumite avantaje proprii… Nu am mulţi prieteni. Deşi, la acest capitol, în present, stau mai bine… Prefer sinceritatea şi încrederea în relaţii; iar un prieten îl apreciezi aşa cum este, cu tot cu colţuri şi ceea ce te atrage la el. Altceva e când te simţi folosit. Dacă nu e încredere, – nimic nu e! Pe parcurs, am înţeles, că “pădurea nu e fără uscături”, ceea ce m-a făcut să nu regret că am ales să fiu militar. Tot timpul mă strădui să mă conduc de cele învățate acasă. Lecțiile de răbdare și cumsecădenie le-am primit de la mama, iar de la tata – perseverența și neacceptarea prostiei și trufiei. Am trecut o școală a moralității în acea faimoasa ”kadetka”, liceul militar din Kiev. Să fii ofițer include un set de principii de conduită! Am avut noroc de profesori buni, începând cu părinții mei Eudochia și Simion Covrig, prima învățătoare Eudochia Guzun, urmează liceul militar din Kiev, școala antiaeriană din Sank-Peterburg; chiar și în îndepărtata Kușka din Turkestan în nisipurile căruia am făcut slujba timp de zece ani. Am avut mult de învățat de la colegii și șefii mei din Chișinău, inclusiv, Pavel Creangă, Boris Gamurari, Valeriu Pasat… Am un respect şi o admiraţie deosebită pentru militari: îi consider reprezentanţi ai unei pături sociale deosebite. Activitatea mea militară – a fost o perioadă de viaţă fenomenală, dar care s-a intrerupt forţat odată cu venirea în Moldova la putere a comuniştilor şi lacheilor acestora. Între cele două extreme a fost Afganistanul, revenirea la baştină, ulterior, războiul pe Nistru, cu reuşite în brigada antiaeriană şi la minister, tradiţii înrădăcinate – sunt chestii care le pun la activ. Ce m-a inițiat să revin la baştină în 1992: sincer doresc un stat de drept European şi – nu unul învrăjbit cu fraţii noştri de peste Prut. Am în vedere, şi această isterie antiromânească: Cu cine ne certăm? De fapt, cu UE şi NATO, ai căror membru este şi România. Comuniştii, ca de obicei, neavând nimic concret în activ, prostesc lumea. Astăzi, situația este una alta decât cea din 1992. Există între Tiraspol și Chișinău o opunere alimentată de politicieni și serviciile speciale ruse, însă, nu cred că se va ajunge la o confruntare directă armată. Suntem urmăriți de UE, SUA, noi actori în formatul de negocieri ”5+2”. E o nouă situație geopolitică mai favorabilă decât la începutul anilor ’90. Suntem vecini cu NATO și UE: această politică de vecinătate ne oferă siguranță. Vorba nu e doar de conflicte armate, ci și de timpul de pace, când avem mii de dispăruți în depărtatele Spanii și Rusii, iar instrumentul legislativ în Republica Moldova lasă de dorit. Fiecare locație are câteva nenorociți de aceștea, dispăriția cărora provoacă chinuri și suferințe rudelor. În 2003 am pus în discuție proiectul de lege cu privire la veterani, act normativ care, desigur, avea și țente electorale din partea deputaților comuniști. Prevederile legii referitor la transportul urban gratuit pentru veteranii războiului de pe Nistru, înlesniri pentru voluntari care au fost pe poziții alaturi de militari și polițiști au apărut și datorită insistenței noastre. Sunt inițiat în materia Dreptul războiului, care include și Dreptul de la Geneva. Am efectuat câteva studii, editând și două reviste ”Securitate prin cooperare” și ”Drept Umanitar”. Tradițional, organizăm mese rotunde ”Securitate prin cooperare” cu politicieni, parlamentari, militari, punând în discuție problemele care țin de operațiunile de menținere a păcii. Sunt convins, că pentru a întra în UE este necesară o schimbare a elitei poltice. Constituția, cârpită de atâtea ori cu statut de neutralitate, care realmente înseamnă dependență de Tiraspol și Moskova, are nevoie de modificări.  Personal, consider, că dacă Moldova se vrea în UE, mai întâi trebuie să adereze la NATO, astfel, precum au făcut-o toate țările ex-socialiste și cele baltice. De la 1991 încoace avem suficiente persoane care fără prea multe mustrări de conștiință, au sărit dintr-o barcă în alta, trecând dintr-un partid in altul: ”curvizm” politic absolut…   ”Întronarea” lui Voronin, din aprilie 2005, m-a impus sa ma implic în politică, – nu pot să uit această trădare epocală! Am aderat la formațiunea social-politică ”Mișcarea Acțiunea Europeană”: pe-atunci,  liderul Anatol Petrencu m-a motivat prin perseverență și principialitate în toți anii care au urmat după declararea Independenței R. Moldova. Ulterior, am plecat de la MAE, cînd am înţeles, că a fost o şmecherie şi fără de şanse. Totuşi, a fost o provocare: am înţeles eu şi şi mai mulţi din colegi.

Părinții, prietenii și amintirile. Am amintiri frumoase, în special, cele din copilărie. Și în present, prefer să ne întâlnim cu prietenii din copilărie, fie de Hramul satului, fie, la un fotbal. Orice ocazie de a ne revedea sunt clipe de bucurie. Regret, că mulți prieteni nu mai sunt cu noi. Ne-au părăsit Leonid Plăcintă, Andrei Bejan… 

Cu soția mea Svetlana ne-am cunoscut în anii ’70, pe atunci eu studiam la școala militară. Fiica Aurelia lucrează la Muzeul de Arte, feciorul Serghei – șofer de autobuz pe rutele lungi spre Kiev si Rostov. Am doi nepoți, la care țin mult…

Îmi place lectura. De câte ori redeschid cartea lui Mihail Bulgacov, descopăr ceva nou… La fel, mă relaxez, ori de câte ori citesc ”Vițelul de aur” și ”Douăsprezece scaune” de Ilf și Petrov, care sunt convins, că relevă si realitatea presentă din R. Moldova. Avem sufucienți eroi gen Șurik Balaganov, care percep fericirea în cele 327 de ruble și 12 kopeici, fiind convinși că nu există alte centre culturale decât Moskova, Kievul și Jmerinka, iar la noi, – Chișinăul și Costeștii… Cu plăcere am citit amintirile lui Nicolae Iorga despre două călătoriile lui în Basarabia la începutul secolului XX.

Date biografice: Andrei Covrig s-a născut în s. Isacova, raionul Orhei. Peste câţiva ani părinţii au trecut cu serviciul în s. Gordineşti, Rezina, unde locuiesc şi în present. Colonel în rezervă, căsătorit, doi copii. După liceul militar din Kiev a absolvit Şcoala Militară superioară a Trupelor Anti-aeriene din Sankt-Peterburg, Colegiul European George C. Marshall de Studii Politice şi Securitate (Germania), un curs de studii la Institutul de Drept Internaţional Umanitar (San-Remo, Italia), Academia Administrării Publice pe lăngă Preşedintele R. Moldova, masterat “Administrarea publică”. Zece ani şi-a făcut serviciul în districtul militar Turkestan, garnizoana Kuşka, şi patru ani – în districtul militar Belarus, garnizoanele Slonim şi Brest, în calitate de locţiitor comandant bateree tunuri antiaeriene, apoi ofiţer în statul major al diviziei de infanterie. În 1992 a revenit în Moldova. Până în 1997 a fost locţiitorul comandantului în brigade Rachete Antiaeriene “Dmitrie Cantemir”, fiind apoi transferat în cadrul Ministerului Apărării. Ultima funcţie – locţiitorul şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale (educaţie şi colaborare militară internaţională). Din octombrie 2001 a trecut în rezervă. În present, este preşedinte al Asociaţiei de Drept Umanitar din R.Moldova, membru al Comitetului interdepartamental pentru implementarea dreptului internaţional umanitar, co-fondator al Alianţei Organizaţiilor Veteranilor de Război, preşedintele Asociaţiei absolvenţilor moldoveni al Centrului European George C. Marshall. Autor al manualului “Implementarea dreptului internaţional umanitar. Introducere” (2001), mai multor broşuri şi articole. Veteran al războiului din Afganistan (1979-1980) şi al Războiului pentru Apărarea Independenţei şi Integrităţii Teritoriale a R.Moldova (1991-1992). Distincţii guvernamentale: “Meritul militar” şi “Za boevye zaslugi”.

Consemnare, Svetlana Vizitiu

Clubul”Impresii din viață și cărți” cu Victor Stepaniuc protagonist

Oricine are un destin, o biografie, o evolutie de la trecut spre viitor. Destinul, insa nu este doar noroc, rugaciuni si asteptare, ci actiune, indirjire, daruire de sine si munca, multa munca. Destinul- e o alegere. Asa este in viata oamenilo, asa a fost si este in viata societatilor si statelor prospere. Moldova- Patria noastra a tuturor, de asemenea are o biografie, un trecu , o perspectiva pentru a deveni un stat modern, prosper si democratic… Dar perspectivele in 20 de ani ne-au fost permanent surpate de esecuri, prea multe esecuri… Care sint cauzele esecurilor noastre, ale societatii moldovenesti in anii independentei?! Ce merita sa luam cu noi, in prezent si viitor, din trecut in calitate de traditii, morala, intelepciune, adevar, identitate, eroi, personalitati pentru realitatile noastre si fundamentul societatii moldovenesti contemporane?! Care sint bunele modele statale de prosperare, ce merita a fi cunoscute, studiate, preluate si implementate in Republica Moldova?! Care sistem politic este adecvat pentru statul Republica Moldova la aceasta etapa istorica?! Ce putem face noi, cetatenii, societatea civila, guvernantii, clasa politica si intelectuala pentru a pasi pe calea modernizarii tarii si a aduce bunastarea in toate familiile din Republica Moldova?!
Acestea si alte subiecte sociale, educationale, culturale si politice au fost si sint preocuparile practice si meditatiile mele indeosebi in ultimii 15-20 ani. Este o experienta, dar si o etapa importanta in viata, o alegere…
Despre aceasta, precum si despre alte idei, realizari, esecuri si regrete voi comunica cu audienta – prietenii, colegii si membrii in cadrul Clubului de elita ”Impresii din viata si carti” (BM ”B.P.Hasdeu”) (Victor Stepaniuc)

(inceputul sedintei – film)

Am ascultat cu placere lectia de azi a Dlui Victor Stepaniuc. Am auzit mai multe idei bune. Mi-au parut convingatoare argumentele despre necesitatea introducerii in Moldova a regimului prezidential. Este un om, care gindeste. Probabil, ca pentru asta a si fost eliminat de Voronin din PCRM. Totusi e om curajos... (Pavel Ganta)

(secvente din sedinta clubului IVC cu V. Stepaniuc)

Salutabilă e prezenţa dlui Stepaniuc la Biblioteca Municipala ”B.P.Hasdeu”. Vorba e de o deschidere a unui om, fiu de ţărani, elev sîrguincios, student, militar, profesor, un tînăr director de şcoală, deputat, profesor la universitate şi cetăţean faţă de societate. Mai rar aşa ceva. Foate multe personage, fiind în funcţii publice, apoi, şi după trecere în altă inostasie, preferă să stea în umbră, să nu îşi scoată nasul spre lume. Bravo protagonistului, e un semn de curaj: trebuie să o recunoaştem… Și, bravo celor de la club, care real contribuie la o aşa deschidere… Cu interes am ascultat mărturiile fostului deputat în legislativul moldovean despre echilibrul puterilor în stat, necesitatea unui accent mai pronunţat pentru o republică preponderent prezidenţială (exemplele Franţiei şi SUA aduse de dl Stepaniuc sunt convingătoare şi sunt de acord cu ele), momentele, care ar trebui depăşite pentru ieşirea din impasul actual (după mine, e o situaţie permanentă pentru RMoldova, însă, de asta e realitatea). Cred că aici dl Stepaniuc are dreptate: instabilitatea, cultura politică, factorul politic şi clasa (elita politică –  noi o avem? Eu, personal, am dubii) fac durerea de cap pentru destinul ţării noastre pentru viitor. Au fost mărturii sincere referitor la ce s-a reuşit, și – ce nu, adică ce Domnia sa a reuşit, ce nu… Dacă este o înregistrare video, nu ar fi rău să fie plasată pe pagina clubului, poate, pe youtube… Face!!! E istorie, e om în istorie, iar dl Stepaniuc are amprenta sa în acest parcurs de după 1991, şi de ce nu, şi înainte de independenţă...” (Andrei Covrig, colonel in rezerva)

(secvente din sedinta clubului cu V. Stepaniuc, Boris Marian)

Cine nu-l stie pe dl Stepaniuc??? Fiecare cetatean il cunoaste in virtutea functiilor pe care le-a avut, contributiilor pe care le-a avut prin aceste functii. Unii il aclamau, altii il urau, multi il aplaudau… – mie mi-a placut ca om, desi nu impartaseam aceleasi idei; ii urmaream parcursul politic pentru ca il consideram REZONABILUL partidului comunist; m-am bucurat cind l-a parasit; il consider in continuare rezonabil, dar nu tradator. Astazi am descoperit partea umana, empatica a politicianului Victor Stepaniuc, caracteristica lui pacifista; politicianul documentat, citit, deschis la discutii de tot felul, la provocari. Sunt bune aceste intilniri de la clubul File din viata si carti; cunoastem alte fatete ale oamenilor, decit cele de ecran… Pe multi i-a mirat omul Stepaniuc – l-au cunoscut pe alt Stepaniuc – simpatic, convins de ceea ce face, valori pe care le urmeaza, bun povestitor, bun dialogator, cu multe lectii politice invatate, cu bogata experienta de viata. Ma bucur ca am fost la Club astazi! Felicitari dle Victor Stepaniuc! (Dr Lidia Kulikovski Director Departament studii si cercetari)  (film cu donatia cartilor)

A fost prima întrunire a Clubului având protagonist un politician. De fapt, este mai mult un intelectual decât un politician, concluzie pe care o trec la impresia principală a serii. Un istoric şi un profesor de calitate, titluri care nu pot să nu mă impresioneze, eu fiind crescut într-o familie cu doi pedagogi, istorici. De la asemenea oameni am avut, am şi voi avea ce învăţa. O să recunosc că Victor Stepaniuc m-a impresionat mult mai mult în această discuţie neformală şi sinceră decât alteori, de pe sticla TV-urilor. Un intelectual de marcă, care încearcă să demonstreze de douăzeci de ani prin modul său de a gândi (poate prea mult pentru un politician de pe malurile Bîcului) şi de a fi, că se poate de făcut şi politică onestă, corectă şi cultă. Pentru aceasta îl respect şi apreciez, chiar dacă avem viziuni politice diferite. A demonstrat că se poate, prin rezultatele pe care le bifează privind în urmă la consistenta sa experienţă profesională şi politică. Asta în pofida realităţilor scenei politice de la Chişinău, privatizată de tot felul de oligarhi şi bădărani, duşman al cărora se declară, astfel înscriindu-se curajos şi de bună voie în tagma ciorilor albe. Nu ne rămâne decât să ne îndreptăm speranţele spre studenţii săi, pe care Victor Stepaniuc îi îndeamnă să facă în societate şi politică ceea ce (încă) n-a reuşit el. (Veaceslav Balacci)

Pentru Republica Moldova o astfel de forma de dialoguri cu politicienii va fi o cale benefica pentru a gasi o forma acceptabila de dezvoltare ulterioara. Un punct de reper cardinal promovat de Presedintele PPSRM D-l Stepaniuc Victor este Republica Presidentiala, model care ar aduce stabilitate si prosperitate RM. Succes, D-le Stepaniuc! (Ghenadie Dodita)

Tot timpul e placut sa asculti un om care priveste lucrurile „dintr-o parte”, un om care nu este indoctrinat si care e gata sa vada si alte viziuni. Tinind cont de experienta politica in cadrul unui partid, in functia de ideolog, se creaza un stereotip, ca acest om il va cita doar pe Marx si Lenin. Am ramas placut surprins sa aud in discursul domnului diferite modele de organizare statale existente in lume si dupa care, sa se expuna punctele slabe si punctele forte a fiecarui model. Pot sa afirm ca am mai trecut un curs puternic in politologie, avind studiile de baza in alt domeniu. Merita de apreciat felul de expunere a gindurilor, a fost si recunoasterea greselilor de pe vremea cind era la guvernare, a fost si indicarea atenta a lucrurilor ce pot fi evaluate (reparatia manastirilor, etc.) si, totodata, m-a surprins faptul, ca am auzit si cuvinte de lauda a guvernarii actuale (lucru rar facut de oamenii dinafara guvernarii). Daca la fel sunt si orele pe care le preda la IRIM – pot doar sa ma bucur pentru studentii de acolo, deoarece au parte de un model de expunere a gindurilor destul de structurat si cu toate alternativele de gindire. (Denis Rosca)

APLAUDAT PENTRU INTELIGENŢĂ. De prima dată am asistat la şedinţa Clubului de discuţii, care activează pe lângă biblioteca municipală „B. P. Hâsdeu”, şi nu mi-a părut rău că am venit. Poate pentru că de astă dată oaspete de onoare şi vorbitor nu a fost nimeni altul decât Victor Stepaniuc. E un bine cunoscut şi experimentat politician (fost deputat în Legislativ şi viceprim-ministru în ultimul guvern comunist, unul dintre primii disidenţi ale PCRM, actualmente „liber opoziţionist”, s-ar putea spune, lider al partidului Popular-socialist) care astăzi îşi câştigă pâinea ca decan şi profesor de istorie la Institutul de relaţii internaţionale din Chişinău. Conform tradiţiei Clubului suspomenit, oaspetele şi-a mărturisit în faţa publicului (în temei, tineret studios) biografia politico-profesională, a ţinut o prelegere şi a răspuns la o ploaie de întrebări. Dealtfel , se ştie de cînd lumea că vorbitorii care nu ating strunele sufleteşti sau, barem, curiozitatea ascultătorilor, nici nu sunt întrebaţi de nimic. La întâlnirea la care mă refer au răsunat multe întrebări deştepte, pipărate şi deloc uşoare, însă nici una nu l-a pus la încurcătură pe dl Stepaniuc , ceea ce îl caracterizează ca pe un experimentat polemist şi expert în mai multe domenii. Dumnealui răspundea clar, scurt şi cuprinzător, dar şi cu un simţ fin al umorului care îi făcea pe ascultători să nu se plictisească. Experienţa de pedagog contează mult! La fel de degajat, simplu şi convingător şi-a expus vorbitorul ideile în prelegerea sa care n-a durat mai mult de 40 de minute. De fapt, dânsul ne-a prezentat, în premieră, un proiect bine chibzuit, o pledoarie argumentată ştiinţific şi psihologic în vederea întroducerii în Moldova a unui sistem prezidenţial de guvernare, de tip american sau francez, în locul celui existent, pe care autorul proiectului l-a caracterizat ca pe o guvernare colectiv-iresponsabilă şi pseudo-democratică. Publicul l-a aplaudat pe orator cu sinceră căldură. Nu puţini dintre cei prezenţi, dispuşi potrivnic faţă de fostul demnitar comunist, dar care nu-l cunoscuseră personal, au plecat acasă cu mult mai toleranţi. Am rămas şi eu puternic impresionat de apariţia lui Victor Stepaniuc, începînd să cred că există, totuşi, în Moldova politicieni cu mâinile curate. (Boris Marian, scriitor şi fost deţinut politic)

Albumul cu imagini de la evenimentul cu protagonistul Victor Stepaniuc, aici:

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1477440139148472.1073741830.1391077501118070&type=3

Lidia Kulikovski: ”Ești ceea ce faci!”. La Clubul ”Impresii din viață și cărți”

 A fost una din şedinţele deosebite ale Clubului. Protagonista, în vârstă de… 33 (plus-minus 20) de ani ne-a lăsat cu gura căscată pe întreaga durată a şedinţei, captivându-ne toată atenţia şi în timpul discuţiilor neformale de după. Un om deosebit, un fenomen rarisim, care întruchipează dincolo de carisma unei femei deosebite şi un mix perfect de calităţi umane şi profesionale, un om de succes. Un familist, care îşi iubeşte enorm oamenii dragi, dar şi un perfecţionist desăvârşit, un manager de calitate, recunoscând că poate fi oriunde numărul unu sau zece, numai nu doi. Are cu ce se mândri, de la familie şi până la carieră. A condus cu brio o cogemite Bibliotecă Municipală, lăsând după ea un corp întreg de discipoli de carate şi sunt sigur că se poate de minune isprăvi şi cu un minister, sau chiar guvern. M-a uimit prin combinarea dragostei de carte cu ţinerea pasului cu progresul, impresionând prin cunoştinţe în materie de internet şi gadgeturi. A impresionat şi printr-un fin simţ al umorului, imposibil de a nu fi remarcat şi apreciat. Ca la Beaumarchais, „Mă grăbesc să râd de toate, de teamă să nu fiu obligat să plâng”. Într-un cuvânt, încântat, stimată Doamnă-Carte, Lidia Kulikovski! (Veaceslav Balacci, jurist, blogger)

http://www.youtube.com/watch?v=rLMI04umZF8&feature=youtu.be (Începutul ședinței Clubului cu Lidia Kulikovski)

Am ramas impresionată de frumoasă activitate a Clubului de Elită ”Impresii din viață și cărți”… Doamna Lidia Kulikovski merită tot respectul, dragostea și aplauzele noastre, ba chiar toate florile Pamântului. E Doamna de la care avem ce invăța, si cu care ne putem mândri. Vă mulțumesc, pentru că faceți lucruri bune și de folos. (Aliona Nosatîi, Director filiala ”N.Titulescu”)

http://www.youtube.com/watch?v=i6cTeBF3Cj8  (film-video cu Doamna Kulikovski la Club)

Pedagogul și bibliotecarul Lidia Kulikovski ocupă un loc aparte în spațiul cultural-spiritual și educațional al Republicii Moldova. Am cunoscut-o cândva indirect, citind niște rapoarte a comisiei parlamentare, dar și prin intermediul unor unor publicații, articole științifice și colegi-pedagogi… Azi ,asistând la ședința clubului, care a avut-o în calitate de protagonistă pe Dna profesoara, am sesizat, că Moldova rezistă azi, în pofida tuturor tulburărilor social-politice și greutăților economice datorită unor asemenea intelectuali, care realizează succese vizibile prin munca asiduă, migăloasă, insistentă, rezultativă. Oare nu acesta este rolul unui intelectual în societatea noastră, bântuită uneori de esecuri și deznadejde?! Cartea, cultura, lectura, înțelepciunea și modelele bune ale națiunilor culte și prospere sint fundamentul civilizațional pentru Moldova noastră de mâine… Iar intelectualii modesti, intelepti și truditori din cultură, educație, știință, rămân mobilizați în prima linie! Respect, Dna Lidia Kulikovski! (Victor Stepaniuc, politician, istoric, pedagog)

Cu deosebită plăcere am participat la întîlnirea cu doamna Lidia KULIKOVSKI, care m-a impresionat prin imensitatea bogăţiei sale spirituale, pe care o dăruieşte cu generozitate şi cu multă bucurie tuturor îndrăgostiţilor de CARTE. Am remarcat că realizările profesionale le-a obţinut doar prin muncă, curaj şi o gîndire pozitivă. Graţie calităţilor sale distincte, precum sunt optimismul, tenacitatea şi spiritul de iniţiativă, mereu depăşeşte orice obstacol şi creează adevăratele valori. Mă bucur mult că am avut această frumoasă ocazie să o ascult şi să mă inspir din înţelepciunea şi eleganţa Dumneaei. Îi doresc doamnei Lidia KULIKOVSKI mult noroc, succese de creaţie şi discipoli excelenţi. (Tatiana Isacova) 

Doamna Kulikovski mi-a creat cele mai bune impresii. Mi-a placut atitudinea ei și deschiderea cu care a comunicat cu publicul, felul de a se exprima: simplu si pe intelesul tuturor, dând dovadă de o largă și profundă cunoaștere a ceea ce face. Binevoitoare și onestă, făcând lucruri mari cu mijloace mici pentru Biblioteca „B.P. Hasdeu” cu peste 40 de filiale, e o dovadă veritabilă. Sănătate și noi împliniri pe viitor Doamna Director Onorific! (Gheorghe Grâu, actor)

Doamna Lidia Kulikovski e un model nu numai pentru bibliotecari, ci și pentru orice intelectual care se respectă. E un model de urmat, pentru toţi cei care vor să evolueze spiritual şi uman. Ascultând-o, am cules foarte multe idei noi, de care voi încerca să mă ghidez în viaţa mea. E o încântare s-o asculţi pe doamna Kulikovski!.. (Dumitru Crudu, scriitor)

Înt-adevăr, eşti ceia ce faci. Fenomenal! Dna Lidia se mîndreşte că e bibliotecară. Am un respect deosebit faţă de aceşti oameni. Sunt mai puţin preţuiţi ca alte cadre didactice, alţi intelectuali, stau la sfîrşitul acestui nomenclatoriu, însă sunt cei care duc cea mai mare povară a înţelepciunei şi educaţiei. Vorba doamnei Lidia Kulikovski că ea „pe mulţi i-a învăţat să scape de mediocritate”. O întîlnire de suflet cu o doamnă de excepţie, care este dna Lidia Kulikovski. Am mai fost la biblioteca Haşdeu de mai multe ori şi tot timpul m-am simţi într-o atmosferă caldă şi de suflet. Aşa a fost şi de această dată, azi, joi, 7 noiembrie. Lume multă, lume bună şi frumoasă. Încă o dată m-am convins, că-n Moldova se nasc şi astfel de oameni, să sperăm, aşa va fi şi mai departe. Am reţinut unele fraze ale Doamnei Lidia, de fapt, adevăruri… Sunt utile şi pt cei tineri şi cei vîrstnici…  „… cel mai mare păcat este nevalorificarea potenţialului dat de Dumnezeu….” „… biblioteca e motorul comunităţilor…” „… cartea de azi este materializarea gîndurilor de ieri, iar faptele de mîine – materializarea gîndurilor de azi….” „….eu îmi fac circumstanţele şi de aceia reuşesc…” „…de la Dan Puric…. omul frumos e cel care se împărtăşeşte cu ceea ce are-n el bun…” …nu mă îndoiesc că e o glumă, însă e una reuşită – ”…totdeauna citesc cînd mă cert cu omul….nu vorbim…o săptămînă nu mă deranjează…” „… am reuşt deoarece am avut mulţi prieteni…” „… ar fi bine să ai două vieţi: în prima să greşești, iar în a doua – să repari greşelile…”, însă, de avem doar una….” şi, în acest context – „… un fluture, fără abateri lirice, spre deosebire de om, pînă-n seară îşi face treaba….” „… decizia este viitorul instituţiei pe care o conduci….” „…fiecare oferă ce are…” …. mai bine nici nu poţi spune!!! „….dacă 50 procente din cei care te înconjoară se împotrivesc ţie, atunci vei progresa…”, adică, după mine dacă ai adversari, 50 la sută, e bine. Sunt de acord. Asta-i viaţa…. … explicaţia cu noţiunea „oportum” mi-a plăcut. Mulţi aşteaptă şi ratează acest flux ca corabia să ajungă cu bine în port….”om portum”… fenomenal!!! „…în funcţia mea am putut face mai mult decît ce am fost în stare…”. De, e viaţa, se referă şi la umila mea persoană… … vorba de cele două tabere… „1. cei mulţumiţi, care numără bucuriile sale şi 2.cei nemulţămiţi, care numără bucuriile altora” !!!…”calitatea profesională este direct proporţională cu calitatea contribuţiei… ”Dna Lidia a vorbit şi despre un „noroc chior”. Cred, că aşa ceva nu există, norocul ș-îl facem cu mîinile noastre. Sunt convins, că dna Lidia şi l-a făcut-o cu mîinile sale! Mulţi ani şi succese, dna Lidia!! (Andrei Covrig, Colonel în rezervă )

Am admirat-o întotdeauna! E Distinsa Doamnă care are ce spune, ştie cum să o spună, are capacitatea de a capta atenţia din prima secundă pentru că inteligenţa şi rafinamentul ei nu poate să nu frapeze. Mă bucur că o cunosc personal, sunt mândră că a acceptat o dată, demult, să fie eroina emisiunii “Probă la micro… SCOP” şi că mi-a povestit sincer despre toate şi… îi doresc toate cele mai bune şi mai frumoase, pentru că merită. Atât timp cât există asemenea oameni, Noi vom Exista! (Gutiera Prodan, jurnalist)

Mă bucur că Clubului Impresii din viața și cărți a prins aripi la Biblioteca Municipală din Chișinău. Pe lângă prezența pe care o au aici la aceste evenimente, diverse personalități, mă bucură că ne oferă posibilitatea să devenim mai apropiați, ba chiar și prieteni, nu doar în sensul unei prietenii în mediul electronic, prin rețelele de socializare, dar și așa, fireşte Aceste întâlniri, ne oferă o pastilă lunară de suflet, o zi în care putem să dăm întrebări şi găsi răspunsuri alături de persoane curajoase, frumoase, deschise, bogate sufletește, oneste şi sigure pe ele.  Prezența protagonistei noastre de astăzi, Lidia Kulikovski, o persoană care a vorbit, a împărtășit, ne-a molipsit, de inteligența, caracterul său carismatic,  un suflet sincer, este personalitate de la care ai „ce fura”. Ea femeia ne-a oferit multe din experienţele de viaţă, din cărţile pe care le-a scris, din propriile trăiri, vise şi lecturi. (Mariana Harjevschi, Director General BM ”B.P.Hasdeu”)

Inspiraţii „cap-coadă”. Top 5 carti

De unde vine proza, poezia, muzica, credinţa, iubirea..? În fond, şi iubirea are nevoie de aleşi, căci are şi ea limitele ei. Iubirea se bazează pe reciprocivitate, şi nu e cazul să acţionăm sub influenţa emoţiilor, dar noi o facem cel mai des. Ori, într-o lume bazată pe putere, fiecare este atent doar la sine.  Noi, fiecare în parte, suntem exact aşa cum suntem. Când e bine în viaţa noastră, ce avem nevoie să ştim, ni se relevă; tot ce avem nevoie se îndreaptă înspre noi; şi ce simţim să facem, e firesc şi simplu… E modul nostru de a fi. Dar haideţi, să nu uităm, că Iubirea înseamnă atenţie; se exprimă prin atitudinea noastră faţă de oameni. Şi, aceste lucruri, aceste sentimente… Apropo, le puteţi „împrumuta”, inspirându-vă din mărturisiri de suflet, precum şi din lectură a cărţilor recomandate! 😀

Jucatoru (Denis Lupu), interpret muzică uşoară:
Despre preferinţe de lectură – ultima dată, am recitit o culegere mare cu poeziile lui Mihai Eminescu, aşa… „cap-coada”: m-a inspirat în totalmente. Recent, am citit şi o carte de Ion Luca Caragiale „Comedii Momente„. Cât despre pasiuni, este evident: imi place muzica, dar fac şi sport. Mai şi scriu – versuri pentru piesele mele, iar hrana mea de inspiraţie este anume Lectura.

Aurelia Balan Cojocaru, Doctor în psihologie: Timp liber și hobby: vorbim de lucruri sfinte. De când în viața mea, au apărut copiii, timpul liber se învârte în activități în jurul lor. Dar, cum sunt o persoană, care mereu vrea să cunoască și să le reușească pe toate, am ajuns la un compromis… cu mine însămi – mai puține nopţi dormite, şi, în paralel, o creștere eficientă a lucrurilor plăcute şi dorite mie, da, adică, în a face ceea ce vreau și-mi place, – un lucru indispensabil pentru îmbogățirea personalității. Caut să îmbin utilul cu plăcutul, acordând prioritate oamenilor din viața mea, fără de care, sunt ca şi lipsită de aer. Citesc mult, şi orice: sunt o devoratoare de cărţi; lectură mă cuprinde deseori de revelație. Am citit, de curând, „Dincolo de bine, dincolo de rau” de Alice Nastase Buciuta si Aurora Liiceanu, – o recomand cu drag, mi-a placut foarte mult. Acum citesc „Patru femei, patru povesti”, de Aurora Liiceanu. Mai și scriu, versuri, proză, lucrări de specialitate, şi o fac cu deosebită plăcere. ”Arome de vis”, ultima mea colecție de versuri, vine parcă să confirme pasiunea mea pentru scris. E o cărticică la care țin foarte mult și apariția căreia mi-a adus o mare bucurie în suflet. Sunt poezii scrise în nopți cu cer senin sau ploaie, în perioade cu diferite stări sufletești, având la baza inspirației diverse întâmplări, experiente, povești de viață. Creionul și filele albe ale unui album de desen, de asemenea, îmi vor servi drept ocupație preferată în timpul liber. Îmi mai place și să călătoresc, dar nu pentru… a bifa, că am fost undeva anume, ci pentru a cunoaște oameni, tradiții, cultură, pentru a admira arhitectură și, pentru… a simți „aerul” altor popoare. Astfel, timpul meu liber apare într-o pondere tot mai mare, ca timp de dezvoltare multilaterală a personalităţii, care asigură perfecţiunea intelectuală, morală, estetică şi fizică. Dar, cea mai mare pasiune a mea rămân totuși oamenii. Fiind psiholog de meserie, oamenii sunt sursa mea zilnică de oxigen, și o spun fără a exagera. Sunt o persoană foarte bogată: țin tăinută în mine o avere nemărginită – istorisirile de viață ale clienților mei. Mă hrănesc la propriu din bucuriile pe care reușesc să le aduc oamenilor, din evoluțiile și succesele lor. Nimic nu se poate compara cu acea satisfacție interioară, când vezi, că omul din fața ta începe a vedea viața altfel, începe a se bucura că trăiește.

Andrei Covrig, Militar de carieră: M-am elberat din armata în 2001, în timpuri tulbure cînd la putere veniseră comuniştii… Sunt la pensie, însă activez în două ONG-uri: unul cu dreptul umanitar, iar al doilea cu absolvenţii programelor George C. Marshall. “Abuzul de modestie este o prostie!” – vorba unui fost şef din cadrul Ministerului Apărării. Mărturisesc, am o bibliotecă personală, după mine, bunicică. O adun, începînd cu anul 1979, cînd am absolvit o şcoală miltară de la Sankt-Petersburg. Mă bucut că o jumatate din cărţi o am în limba romînă. Preferinţele de lectură: 1. Istoria-militară, Dreptul internaţional umanitar (dreptul războiului) şi ştiinţele politice; 2. Îmi plac şi îi recitesc cu mare plăcere pe Nicolae Iorga “Neamul romănesc în Basarabia”, pe Mihail Bulgacov “Meşterul şi Margarita” şi “Garda albă”, Ilf şi Petrov , cu celebrele romane cu acest şmecher Ostap Bender, Vasilii Şukşin “ Până Ia al treilea cântat al cocoşilor”, Constantin Simonov – “Zile diferite de război”, Mihail Şolohov etc.    Pasiuni, Hobby: Munca mea. „Dreptul conflictelor armate„, am şi două cărţi. Una cu persoanele dispărute în conflictele armate şi un manual “Dreptul internaţional umanitar„. Introducere” în 2001. Am editate opt ediţii a revistei Asociaţiei George C. Marshall – Republica Moldova “Securitate prin Cooperare” cu diferite aspecte, în domeniul de securitate. Recomandari de carte: cele, care le citisem de curînd:“Spionii ruşi de la Stalin la Putin” de Patrik Pensnot; “Transnistria 1989 – 1992. Cronica unui război nedeclarat” de Ion Costaş; “Fereşte-mă, Doamne de prieteni: războiul clandestine al blocului sovetic cu Romănia” de Larry L. Watts; Crimele revoluţiei şi “Sfîrşitul Ceuşeştilor” de Grigorie Cartianu; “Diplomaţia în culise: suveranitate, independenţă, război pace. 1990-1998” de Nicolae Ţiu; Epopeea libertăţii: Războiul de la Nistru (1990-1992) de dl Colonel dr. Anatol Munteanu. La moment, citesc două cărţi. Vorba e de “Un secol cu Neagu Djuvara” de George Rădulescu şi romanul “Supusul satanei” de Nicolae Ciobanu. “Moldova antisovetică: Aspecte din lupta basarbenilor împotriva ocupaţiei sovietice. 1944-1953” de Ion Ţurcanu; “Tema pentru acasă” de Nicolaie Dabija…  Din pasiuni, posibil, ca mai face parte şi sportul: vorba e despre baschet, însă, la moment, mai rar apar pe teren. Poate şi vîrsta îşi spune cuvîntul, dar, cînd am posibilitate, ieşim în doi cu nepoţelul şi mai jucăm la inel…

Mariana Galben, jurnalistă: Am foarte multe, dar şi diferite preferințe de lectură – pot citi de la cărți de istorie până la romane ieftine de bulevard. Depinde, de starea mea spirituală. Prefer să cred, că am citit foarte mult, mai ales, în perioada adolescenței și a studenției, –  pe-atunci, am petrecut mult timp, citind. Am învățat să citesc la 4 ani, când mama mea era în concediu de maternitate cu fratele, și găsea timp să mă învețe. Am fost impresionată de creațiile lui Liviu Rebreanu și ale lui Ion Druță. În special, Ion Druță cu „Frunze de dor” și „Povara bunătății noastre”: mi-au plăcut enorm; le-am recitit de câte ori am dorit. Le recomand tuturor celor, care, deocamdată, n-au reuşit să le citească. Am citit și multe detective, – prefer acele cărți care mă țin pe jar până la capăt. A fost o perioadă, când îmi doream să citesc doar biografiile unor personalități. E foarte plăcut să cunoşti ceva din viața şi activitatea oamenilor,- pe care îi admiri. Din păcate, în ultima perioadă, nu prea reușesc să citesc. Aș putea da vina doar pe lipsa de timp, şi din cauza muncii, dar mă tem, că am o perioadă de… lene intelectuală, când mă limitez doar la a „căuta” informații pe net, sau, pentru a comunica, și, cred că acest lucru e rău… Faptul, că citesc mai puțin, se observă, şi atunci, când îmi este tot mai greu să comunic, în limba rusă, de exemplu, deoarece, e ştiut, că prin lectură se îmbogățeşte vocabularul. Pasiuni: Am mai multe… Cea mai valoroasă rămâne munca mea. Cred, că e minunat, când primești plăcere de la muncă. Acum, pot spune, că pasiunile mele sunt să lucrez, să caut informații noi, să comunic cu oameni interesanți și… nu mă limitez doar la atât. Altceva, sunt… serialele TV. În ultima perioadă, apar tot mai multe seriale interesante, de la care ai ce învăța. Unele, le vizionez periodic, și… aștept cu nerăbdare noi episoade… Ar mai fi și alte pasiuni. Dar sunt genul de om, care se plictisește repede, și caută mai nou în toate. Deci, și pasiunile ba apar, ba dispar… Cam asta e.

Denis Rosca, economist, redactor basic.md
Acum citesc – Fratii Vainer (autori: Arkadii şi Georgii Vainer, literatura rusă). Următorul autor pe care l-am ales este Lev Tolstoi: trecem de la detective la clasică.

Pefer sa joc şah. Este pasiunea mea. Site-ul meu basic.md e un hobby, la care lucrez cu plăcere: e primul pas în schimbarea autoaprecirii moldovenilor…