Anda Vahnovan:„Sunt împletirea dintre poezie și cântul popular”

  „Prin timpuri noi, dar și prin vechi cotloane… Am limpezit de praf mai vechi speranțe, Idei abandonate și uitate…”

Atâta eleganță, frumusețe și inteligență găsim mai rar – toate adunate într-o singură persoană demnă de tot respectul. E și mămică a trei copii – model pentru alte mămici, și soție fericită, Doctor în Sociologie, jurnalistă, scriitoare și blogheriță de succes! Provine din lumea intelectuală a celebrilor personalități basarabene Simion Ghimpu și Veta Ghimpu-Munteanu, da, anume ei sunt părinții Andei Vahnovan. Puterea gândului, concentrarea asupra lucrurilor și faptelor îndeplinite o converg către o energie pozitivă și implicit perfecțiune creatoare a modelelor și poveștilor din blogul recunoscut „Gânduri despletite”, în care Anda ne descoperă, analizează și creează tot ce se face în Viața noastră! Oamenii, nu doar amintirile, iată ce este important, am citit asta din cuvintele ei, se pare că viața este strălucitoare nu doar atunci când învățăm să prețuim clipele, trebuie să apreciem constanța plictisitoare a zilelor noroase, a frunzelor ruginite-n soare. Atunci vom înțelege că asta și este fericirea, că în această lume ea există prin oamenii care sunt mai importanți decât amintirile și impresiile, cu sufletul lor dezgolit și înțeles de noi, ceilalți… Iar vârsta e doar o figură, ea nu determină mintea unei persoane și opiniile sale despre viață. Totul depinde nu de anii trăiți, ci de circumstanțele retrăite în viață. Este o privire pătrunzătoare prin ochii Andei Vahnovan pe care am descoperit-o despletind atent gândurile ei în blogul Ganduridespletite sau din postările ei în internet…

Anda Vahnovan – „Am fost un copil născut la oraș, crescut printre betoane, cărți și poezie, școlit în Chișinău și apoi în orașul de suflet – Cluj-Napoca. Sunt împletirea dintre poezie și cântul popular, dintre sensibilitate și stoicism deopotrivă. Rebelă și emotivă în același timp, femeie matură, soție, mama de trei ori, împlinită, ocupată și, cel mai adesea, obosită – dar și copil neastâmpărat în adâncul ființei sunt. Mutată de curând în Anglia, încerc să descopăr o altă lume, dar să rămân aceeași – curioasă și fără stare – mereu în căutarea fericirii pierdute de copil…”

Părinții nu i-au impus operele lor să le citească sau să le asculte, niciodată n-au insistat. Știau că cu timpul Anda va ajunge la ele. Atunci când după absolvirea unui an școlar prin casă se cânta „Iubiți învățători”, Anda credea că e piesa lui Ion Suruceanu, așa îi spuse ea lui tatăl său, și fu foarte surprinsă când auzi că, de fapt, el, tatăl ei Simion Ghimpu, este autorul! – „El a zâmbit larg atunci și mi-a zis că e „a lui”, cu o mare satisfacție. Mie îmi era ciudă că nu știam, că m-aș fi lăudat copiilor, evident. Asta se întâmpla pe la zece ani ai mei. Pe celelalte le știam din piesele care pe atunci răsunau peste tot. Le știam pe de rost… Mama cânta cântece populare care pe atunci nu ne interesau prea mult. Însă toate concertele erau urmărite din culise, uneori chiar și din scenă, pentru că mă îmbrăcau în costum național și în opinci și mă urcau și pe mine în scenă, îmi părea un spectacol fascinant de voci, de costume, de instrumente muzicale, căciuli de cârlan și chimiruri. Era o nebunie frumoasa!”

Preferata ei piesă rămâne a fi ”Nu mă chema” (Simion Ghimpu) cântată de Nina Krulikovski.

Anda este mândră de părinții care i-au fost hărăziți de Dumnezeu, de realizările lor, a încercat, totuși, într-o anumită etapă a vieții, să nu ”profite” de numele lor, ci să se afirme independent de ei. Așa spune ea: „Meritul lor nu este și al meu. Realizările lor nu sunt și ale mele. Poți să fii mândru de origini, dar nu poți să te lauzi doar cu ce au scris, publicat și realizat ei. Probabil aici vor găsi mulți cititori răspunsul la faptul că nu îmi afișez numele de Anda-Cristina Ghimpu, cum am fost până să mă căsătoresc, ci prefer să mă fac auzită cu numele de Anda Vahnovan. Este un exercițiu, poate, sau o ambiție de a fi pe cont propriu.”

De altfel, independentă Anda a fost de mică: mergea singurică la școală, și la cea de muzică „A. Stârcea”, la Centrul de Creație la secția Folclor și mai apoi la facultate. Părinții n-au „sufocat-o” cu prea multă grijă, i-au oferit libertatea de a hoinări, precum spune ea, cât e ziua de mare printre blocuri, pe malul lacului „în formă de 8” de la sectorul Botanica din Chișinău, prin Grădina Zoologică de la Porțile orașului unde ea se strecura printre găurile gardului! N-a evitat nici lanurile culturilor de la Institutul de Agronomie unde urmărea cum își leapădă șopârlele coada prin iarbă!

„Mereu am avut nevoie de această libertate a pasului, dar mai ales a gândului.”

Și-atunci când a simțit că erau prea multe gânduri adunate și se crease un „iureș amețitor în cap”, cu ajutorul soțului și spre dezamăgirea copiilor, care știau că își revendică, de fapt, timp pentru scris, Anda a lansat blogul: „Nu putea să se numească altfel decât ”gânduri despletite”. „Mă reprezintă.” Scriind, a înțeles că este și tata în acele gânduri, „mai prezent decât îmi imaginam”, este și mama, „cu dorința ei nestăvilită de cunoaștere” și multe alte amintiri care începuseră să iasă la lumină neașteptat chiar și pentru ea…

Dragostea. Soțul Andei e avocat, din Bălți. S-au cunoscut în anii de studenție la Cluj. Și la ziua ei de 18 ani a învitat-o la dans și, de-atunci ei tot dansează. El mereu călătorește, e „între avioane și țări”, „asta condimentează relația lor de dragoste timp de 23 de ani”. Soțului Anda i-a dedicat versurile „La celălalt capăt al anilor” postat în blogul ei. Este dragostea ei de-o viață…

„Indiferent de voința noastră, toate se sedimentează undeva în colțurile minții, dar mai ales a inimii. Circulă în circuitul lor intern prin artere și lovesc în miezul inimii. Și atunci ies pe hârtie. Și străbunica mea, care a avut putere să își aștepte soțul plecat în război mai bine de 60 de ani, și nașa mea care ajunsese în Siberia la construcția BAM-ului de atunci și la care îmi petreceam verile, și trădarea unor apropiați, care doare și Clujul care mi-a fost mamă adoptivă și de care mi-e dor, așadar nu sunt numai trăirile mele. Cu astea din urmă am luptat cel mai mult până să se lase conturate pe foaie. E mai greu când sunt ale tale.”

Soții Vovc, Anda Vahnovan și Tatiana Tibuleac

Impresii despre cărți.

Anda recunoaște că pentru ea cărțile sunt viața însăși. Le citea de mică, scrise cu grafie latină, aduse de tata de la librăria ”Drujba” din Moscova, chiar și dacă grafia aceasta era străină colegilor ei. Citea cărțile recomandate de tata în vacanțe, câte o sută de pagini pe zi, doar ca să îi permită să iasă afară. Nu era nevoie să o roage mult, Anda le citea cu multă pasiune, și pentru că ea deja „prinsese microbul”.

Marele secret

Între timp, Anda descoperise din cărțile „alea care nu sunt pentru vârsta ta” de genul ”Milyi drug” (”Bel Ami”) de Guy de Maupassant, pe care o citise pe ascuns în limba rusă, „Călărețul fără cap” de Thomas Reid Mayne, ”Manon Lescaut” de  Abatele Prevost, pe care a adus-o și la Londra, de altfel, pentru că îi amintește de acei ani, în care simțea adrenalina atunci când auzea după ușă pași care se îndreptau spre baie, iar ea credea că vine mama sau tata să vadă dacă doarme, adică nu cumva s-o prindă citind acele cărți „păcătoase”…

Adormea cu cartea și cu țârâitul greierilor, care la fel urmează să apară în versurile ei. Adora să prindă zorile privind spre Porțile orașului (Chișinău) și acest lucru îl făcea zilnic de la geamul său. Ultima imagine înainte de a pleca în Europa este una imprimată pe hârtie care surprinde Porțile Chișinăului, dar și acea geantă mare de rafie „plină ochi” cu care a și pornit la cei 17 ani ai ei la Cluj.

Versurile au bulversat-o mereu și mult. O strofă dintr-un cântec, un vers prins de la televizor pe care le prindea cu coada urechii; cele de-ale lui Boris Pasternak, Sergei Esenin, Iosif Brodsky, Anna Ahmatova, Marina Țvetayeva (pe-atunci, canale românești încă nu prindeam) îi răsunau în urechi zile întregi. În casă Anda îi citea pe Lucian Blaga, Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi și Octavian Goga, iar pe ascuns îl citea pe N. Minulescu. Casa mereu era plină de poeți și scriitori, actori și muzicieni cu vioara, ce cântau în bucătărie până dimineața. Veneau și acordeoniștii, colegii mamei de la „Tălăncuța” cu ocarina, fluierul și cobza!

„Am avut norocul să vină scena în casa noastră și nu invers”. Tata recita, mama cânta, prietenii lor recitau din versurile lor. „Acolo m-am plămădit, de-acolo se revarsă toată atitudinea mea în prezent”. Anda nu poate uita perioada de după anul 1989, atunci când scriitorii care-i vizitau tot mai des se plângeau de lipsuri, de problemele fără soluții. Nu poate uita nici acele ajutoare umanitare oferite de Uniunea scriitorilor, ambalate în kilograme de zahăr, orez sau făină de grâu. Toate acestea i-au produs o amintire tristă în paralel de lumea literară din Moldova.

Citește dintotdeauna. După o lungă pauză în care și-a crescut cei trei copii ai săi, fără ajutoare, apropos, Anda a revenit mai activ la lectura cărților și cu „mai mare sete”. Poate citi trei-patru cărți odată. Chiar și în aceste clipe, adulmecă finalul „Solenoid” de Mircea Cărtărescu, acest scriitor Anda îl adoră și arde de nerăbdare să procure cartea lui nou-lansată „Melancolia”. Recent a finisat cartea lui Guzeley Iahina despre deportări „Zulheia deschide ochii” descoperind de altfel multe paralele cu cartea Lilianei Corobcă „La capătul drumului”, cu care a fost la întâlnire în Londra. La fel, recent, a devorat volumul „Scara lui Iacob” de Ludmila Ulitskaia. Pe noptieră sunt și Elif Shafak „Cele trei fiice ale Evei”, Michel Houellebecq „Platforma”, dar și multe alte cărți care așteaptă să fie finisate și pe care Anda uneori le lecturează după starea ei de spirit. Intenționat nu pomenește de cărțile autorilor autohtoni, pentru că acestea trebuie să fie citite de toți cei din Moldova încă din tinerețe – V. Beșleagă, N. Esinencu, P. Cărare, A. Busuioc, N. Dabija, V. Vasilachi, P. Goma, G. Vieru, L. Lari, D. Matcovschi, E. Tarlapan, E. Cioclea cât și mulți alții.

„Înainte de a cunoaște alte lumi, cunoaște-ți-o prima pe a ta de acasă. Rădăcina!”

„Avem însă și obligația morală să ne susținem autorii contemporani și să le cumpărăm cărțile – Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, Iulian Ciocan sau Doru Ciocanu, Liliana Corobcă și Tatiana Țîbuleac (marea surpriză și mândrie deopotrivă), Emanuela Iurchin, Olga Căpățână, Mihaela Perciun, Antonina Sârbu și Alexandru Bordeian, Pavel Păduraru, Frații Vakulovski, Moni Stănilă și Vitalie Vovc.

La fel, Anda Vahnovan îi recomandă pe Emil Brumaru, Nicolae Popa, Irina Nechit, Nicolae Tzone, Radmila Popovici, Maria Pilchin, Igor Guzun și Paula Erizanu, Victor Țvetov și Vica Demici, scriitorii… Lista ar putea continua mult și Anda își face griji să nu fi uitat de cineva…

„Doar că, din păcate, nu știu de ce preferăm să nu citim autorii noștri. Ori ei cel mai mult au nevoie de feed-back și mai ales de susținerea cititorilor, într-o țară în care scrisul nu poate acoperi nici măcar coșul minim de consum. Este penibil, știu. Am avut tată poet și știu cât este de umilitoare situația. Eu am trecut un pic și de etapa când citeam doar autorii moldoveni sau români, atunci când m-am mutat în Londra și mi-am dorit să înțeleg un pic mai bine realitățile din România, în care am locuit mai bine de 20 de ani. Atunci am citit foarte mulți scriitori români, descoperind unii autori plini de forță, precum este Radu Vancu, Dan Coman, Claudiu Komartin, Constantin Abăluță și Octavian Soviany sau mai recent descoperite de mine: Diana Geacăr, Carmen Secere și Ioana Vintilă. Sau dacă vorbim despre proză  – Gabriela Adameșteanu, Simona Antonescu, Svetlana Cârstean, Adriana Bittel, Matei Visniec, Mircea Cărtărescu, Ioana Nicolaie, Andreea Răsuceanu, Doina Rusti, Gelu Diaconu, Ana Barton și Petronela Rotar și aici lista poate să continue la nesfârşit. Acum însă multiculturalitatea Londoneză mă îndeamnă să citesc autori cât mai diverși, pentru a înțelege mai bine alte lumi.”

„Norocul meu a fost să descopăr aici la bibliotecă o varietate nemaipomenită de carte. Cu poezia relația este însă de altă natură. Una perpetuă. Poezia o citesc mereu și chiar și atunci când termin o carte revin la ea constant. Am mii de semne multicolore lipite lângă unele imagini, gânduri sau metafore. E ca un perpetuum mobile. Mi-e greu să le mai găsesc loc lângă pat cărților de versuri, pe care nu le mai pun la loc pe raft.

De altfel, lumea cărților este cel mai sănătos drog – te poartă în înălțimi nebănuite unde poate ajunge  uneori numai gândul. Atunci când îl lași despletit.”

Copiii Andei. Foto: Angela Gutu

Să nu uităm însă de blogurile autorilor enumerați mai sus pe care îi urmăresc constant, cât și blogul lui Gheorghe Erizanu, Leo Butnaru și a lui Liviu Antonesei. Mai citesc povești și pe blogul Corinei Ozon și a Liliei Calancea, a Zinei Zen dar și a altor blogerițe tinere pentru că mi-s dragi și unele apropiate sufletului meu…”

Alte expresii de Anda Vahnovan:

~  Literatura va uni malurile si le va transforma intr-un singur poem. Intregit.

~ Ce poate fi mai frumos decat sa auzi poeziile recitate de noile generatii!

~ Rămân singură cu mine. Momente rare. Un fel de fericire. Asta până mă privesc în oglinda de la mașină și zâmbetul se evaporă pe loc. Cuta străbate obraznic fața în continuare, fără pic de rușine față de crema mea scumpă și de eforturile mele lăuntrice. Atunci, am zărit cu coada ochiului, gândirea mea pozitivă, trecând în viteză pe bicicletă, tinerică și cu buline pe fustă, fix pe lângă mine…

~„ Astazi ar fi implinit 80 de ani.
Ar fi fost multa lume, masa plina cu cirese si liliac. Glume, ironii, amintiri si neaparta la final era sa zica ”Iar acum sotia mea va va interpreta ”Spune mama cui m-ai dat””, piesa lui preferata care facea inimile tandari. Acum simt si eu acest cantec. Si inteleg si de ce lacrima lumea in jurul mesei. Mi se opreste un nod in gat. A rezistat celor 11 chimioterapii cu o rabdare de nebanuit. Nu i-am zis ce a avut pana in ultimul moment, desi privirea lui imi spunea totul.
Inima. Ea nu il lasa sa moara si cand nu mai avea cu ce respira deja. Se impotrivea sa renunte.
Haul din ultimile noastre discutii, abia soptite prin masca de oxigen mi s-a intiparit pe timpan. Hau a ramas si in inima mea dupa plecarea lui” (despre tata) – Te iubesc, tata!!!!

~„ Din cand in cand e cazul. Elibrarea de tot ce nu e al nostru. Ce ne sugruma. Ce nu ne lasa sa fim ce am fi vrut. Din neputinta sau din inconstienta. Lasitate sau ignoranta. E necesar. Chiar vital. Altfel e gustul aerului curat.” #duminicaezidepoezie

~ „La început ne-am înfuriat
am sperat, ne-am rugat
apoi ne-am resemnat”. (Hău, Anda Vahnovan)

~ „moldovencele  – mereu grăbite/ vorbind tare pe skype și pe messenger în transportul public uită că /o parte dintre pasageri le înțeleg vorba”

~ „Am colorat prin podul conștiinței

Cu-albastrul viselor și-a dulcei regăsirii,

A propriei ființe, dar și-a vieții,

Ce prinde zbor pe aripa iubirii.”

~ „Cand in ziua de azi mai intalnesti oameni pasionati de poezie, oameni care se aduna in fiecare duminica la Tramvaiul Douășase ca sa citeasca versuri si proza, oameni care traduc autori din toate limbile si de pe toate continentele, nu poti decat sa ii admiri de la distanta si sa le incurajezi ambitia.”

~ „Știu că atunci când voi fi deja bătrână, sclerozată, cu Alzheimer, reumatică și osteoporotică,  sau cât  de teafără voi mai fi pe atunci, nu o să mă vreți nimeni pe capul vostru. O babă nebună nu trebuie nimănui. Am înțeles asta și atunci când am asistat la o discuție dintre o mamă și ai ei doi fii, care își exprima marea dilemă: ”Când o să moară tatăl vostru, eu la care dintre voi să mă mut?” Suspansul și disperarea din ochii copiilor au vorbit despre multe. Umorul unuia dintre ei a detensionat atmosfera, spunându-i:”Mamă, tu să te decizi mai repede la care, că de nu, noi, ne-om mai bate pentru tine!” Am râs doar eu. Acum nu îmi mai vine a râde când îmi amintesc cazul.”

Câteva mențiuni de la prieteni despre Anda și opera ei literară:

~ Angela Gutu Cristina, (Anda Vahnovan) versurile astea sunt printre cele mai dragi mie ! Tu mi-ai citit gandurile ori noi toti avem aceleasi frici,obsesii, doar nu toti sunt inzestrati cu talent ca al tau, ca sa le pui atat de bine pe …rafturi ? Daca ai sti cat de speciala esti !!! Vreau sa stii asta

~ Lilly Istrate Au pătruns adînc aceste versuri…daca am avea curaj si posibilitate uneori să facem aceasta curâțenie spirituală…lumea ar fi mai sinceră,mai aproape…

~ Ludmila Bunica Respect si admiratie, Anda! Scrii deosebit de frumos, de profund! Patruzeci de ani inseamna ,DOAR, varsta de cea mai frumoasa, de mai constienta si mai tandra tinerete!

~ Mariana Jolondcovschi Anda, pe mine altceva mă interesează. Tu când? Copii frumoși ai făcut și crescut, blog ți-ai tras… Mereu îmi face plăcere să citesc ceea ce scrii, dar parcă tare aș vrea să am în colecția mea și o carte cu autograful tău.

~ Maricica Munteanu Atâta profunzime într-un Suflețel atât de plăpând…

~ Mihai Ghimpu “Este mai degrabă o formă de exprimare a preaplinului. De dezlegare a nodurilor interioare. De căutare a esenței. De reflecție, de acceptare. De asumare și de împăcare. Este acea pastilă de urgență, de cele mai multe ori, salvatoare pentru mine, cu efect imediat atunci când ”nu se mai poate”. Acel defibrilator vital în anumite momente de cotitură. Scriind, m-am împăcat cu multe, dar cel mai important e că m-am împăcat cu mine însămi în primul rând. Și de aici toată liniștea venită spre acești 40. Proza oferă tratament pe termen mai îndelungat, iar farmecul unui vers este anume forța comprimată acestuia..” Felicitari! Mulți ani și multă inspirație, că hârtie și creioane sunt și în Chișinău.

~ Vitalie Vovc „excelent! un instantaneu plin de culoare si emotie!”

~ Luminita Mezin Anda Vahnovan,, ati reusit un tablou foarte cromatic si, unde mai pui, ca actorii nici macar nu sunt actori
~ Constantin Brinza Dudu Ce bine ai surprins, cu rafinament si in detaliu, o secvență obișnuită din mozaicul „vietii londoneze” !

Surse inspirate despre Anda-Cristina Vahnovan (Ghimpu) – blogger, jurnalist, Doctor în sociologie:

https://ganduridespletite.com/

https://www.facebook.com/andacristina.vahnovan/

https://www.facebook.com/Simion-Ghimpu-164042457056583/

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1509809215821062&set=t.1196214836&type=3&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=711914382277220&set=t.1196214836&type=3&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=749556441771365&set=t.1196214836&type=3&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=711915248943800&set=t.1196214836&type=3&theater
https://omiedesemne.ro/3-poeme-de-anda-vahnovan-pentru-posta-redactiei/

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1544433949025255&set=a.263896530412343&type=3&theater

https://ganduridespletite.com/2017/03/05/scrisoare-catre-urmasi/

P.S. Dintre recomandările de cărți și autori de carte propunem să le citiți la Biblioteca Municipală B. P. Hasdeu din Chisinau

❤ SV

Top 5 carti cu noi impresii (2)

Multe cărți cuprind problemele lumii noastre din mai multe puncte de vedere, și acest lucru este foarte bun, pentru că învățăm și noi să ne privim din interior și să rezolvăm nevoile noastre. Cert, că în prezent oamenii citesc tot mai puțin, ce devine un pericol pentru inteligența și mentalitatea generațiilor. Majoritatea încă nu realizează degradarea lor în urma utilizării permanente ale tehnologiilor informaționale, din care află orice informație fără a înțelege pe deplin sensul sau realitatea, fie nu acceptă logica …  O carte ne învață să gândim, să ne cântărim faptele, în mod normal, trezește emoții pozitive, și în cele din urmă, calmează spiritele pornite ale caracterului. Tehnologiile informaționale nu sunt atât de ”sentimentale” precum cărțile, e drept că sunt accesibile și interesante, doar că ne lipsesc de atenție, ne dezbină, provoacă și trezesc ură, după cum demonstrează statisticile pe rețele de socializare. În SUA și Franța învățămintele școlare deja refuză Internetul pentru elevii lor. S-a stabilit cresterea numărului mare de boli psihice și dependență de mobile la copii și elevi. Ați observat câți dintre noi au nevoie de ochelari? ”TI” deja devin spaima părinților care nu se pot confrunta/înțelege cu proprii lor copii și metodele educației nu mai merg ca înainte pentru copiii lor afectați și accelerați cu căștile la urechi. Un adolescent din zece este interesat de carte, ceilalți preferă tabletele cu aplicații și jocuri internaute. Și ce este mai periculos, în loc de un prieten viu, oamenii preferă roboții, devin singuratici rămânând cu fobiile lor în întuneric… Există o limită oarecare, trebuie să ne gândim și la ceea ce promovăm de fapt…
Iată de ce, recomand cu insistență să revenim la cititul obișnuit al cărții de tipar, în care poți să subliniezi textele și sugestiile preferate, sau să vii la bibliotecă unde poți să-ți faci și prieteni cu aceleași idei sau gânduri. Mai jos urmează Top 5 cărți cu personalități unice prin modul lor de a gândi și a prezenta preferințele sale de carte. Vivat! (SV)

”Dupa cercetarile mele atente din 2018 (sute de nuvele, povestiri si schite de autori de pe toate meleagurile) as putea sa va salvez cu recomandarile mele ceva timp din viata. Avantajul prozei scurte e ca poti afla, fara sa cheltui multi bani si timp, daca merita sau ba sa adormi si sa te trezesti in pat, cu autorul ales. Se intelege ca si in pat e vorba de niste gusturi, asa ca… vedeti si voi.

1. Stefan Zweig, état-ce lui? (contine doua nuvele excelente) Preferata mea este „Un homme qu’on n’oublie pas”. Si cu adevarat, n-am uitat de personaj, nici dupa 6 luni, din luna august, cand o citeam pe plaja. Sunt carti serioase si bune, care te impresioneaza pentru doua-trei zile, apoi se zvantura si-ti dai seama ca poti trai usor fara ele. Zweig pare simplu si accesibil, dar iti cade intr-un coltisor de suflet si ramane acolo. Nuvelele lui sunt patrunzatoare si memorabile. Criteriu dupa care judec despre valoarea unei lucrari.

2. Eric-Emmanuel Schmitt, vecinul meu de cartier, a ridicat premiul Prix Goncourt de la nouvelle, in 2010, pentru culegerea de nuvele „Concerto à la mémoire d’un ange”. Caut sa vad cum scriu si contemporanii mei din Franta si Belgia, privind din marele nostru iarmaroc postmodernist alimentat de mentalitatea post-sovietica. Nimic asemanator cu ceea se scrie in Moldova si in Romania. Un stil clar, concis, liric, limpede, aproape ca la Cehov…

3. Dino Buzzati, Le K. Un deliciu! Mare maestru si psiholog al detaliilor. Povestirea „Pauvre petit garçon!”, o perla literara care-ti ramane in craniu, ca intr-o scoica. Ca s-o scoti de acolo…
4. Daphné du Maurier, La poupée. O culegere de nuvele rare, scrise la numai 21 de ani si foarte apreciate de critica literara britanica de pe vremuri. Tandrete, ironie, luciditate si suspens. Un cocteil greu de obtinut in cateva pagini. Cunoscand (din carti) biografia si naravul lui Cehov, sunt convinsa ca si maestrul, citindu-i opera, i-ar fi sarutat degetelele, unul cate unul, cu mare admiratie. Mai ales pentru nuvela „Tatal Nostru”.

5. Anton Cehov, O drama la vanatoare. Poate ati auzit ca in 1926, romanul Agathei Christie „Asasinarea lui Roger Ackroyd” a starnit mari nemultumiri in lumea literara britanica. Motivul scandalului? Tupeul Agathei de a schimba regula genului romanului politist, adica autorul si-a permis sa faca din narator asasin. Oh My God! S-ar parea ca Agatha a fost prima care a deschis calea, dar nu… Cehov vine cu trucul asta, in Drama la vanatoare, in 1884. Nu iubea aceasta lucrare. Si niciodata nu pomenea de ea, considerand-o un esec.

6. Victor Dumbraveanu, Lectia de amor (unsprezece nuvele de dragoste). Mare mi-a fost mirarea sa-l descopar intr-o antologie de proza scurta, intocmita de Iulian Ciocan (Editura Arc si Stiinta). Credeam ca scria doar pentru copii. Cartea mea preferata in copilarie era „Vornicel la nunta Badei”. O minunatie de lucrare! Sa-l redescopar intr-o carte pentru adulti a fost o provocare.

7. Ion Druta, Casuta de la Rascruce. E vorba, de fapt, de proza memorialistica, foarte aproape de proza scurta. Poate inca nu am citit toata proza scurta din RM (caci nu ma grabesc nicaieri si nici critic literar nu sunt, har cerului), dar nu am gasit inca autori (desi foarte buni) care sa se fi apropiat de maiestria lui Druta de a scrie proza scurta (acum sunt cu gandul la tot ce am citit si rascitit pana la Casuta). „Casuta de la rascruce” va ramane o lucrare inedita, inclusiv prin faptul ca rareori veti gasi in RM (ma tem ca e chiar imposibil) un maestru scriind cu o luciditate uluitoare la 90 de ani. Cartea e superba. Multa dragoste si tradare in ea. Pasaje tandre si dure deopotriva. Extrem de memorabile.
„Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui! (din Poruncile Domnului. Ieșirea, 23,19)”
„Abia în noaptea ceea, în vagonul cela plin de suferințe și duhoare, când nu mai știam cine sunt, de unde vin, și unde mă duc, abia atunci am înțeles porunca cu fierberea iedului. Eu eram ieduțul în oală și, în jurul meu clocotea laptele maicii mele…” (BUCOVINEANA, Ion DRUȚĂ) – Lilia Calancea, scriitoare

Daniela Borodachi, Erica Zucec, Olesea Perean, Andrei Plop, Lilia Calancea, S. Vizitiu

   ”Recomand cărțile ”Zbigniew Brzeziński, Henry Kissinger. ”Marea tabla de sah” de Brzezinski si ”Diplomatia” de Kissinger – din punctul meu de vedere, sunt cele  mai bune carti pe care eu le-am citit vreodata, sunt și cei mai buni analisti, cei care au facut istorie și prin experiența lor in domeniu,

Pe Zbigniew Brzezinski  l-am citit inca la universitate si apoi, am descarcat cartea in formatul mp3. Între timp, eu evoluez si acumulez experienta, ascult cartea (mp3) marea tabla de sah, de fiecare data mi se pare ca o citesc din nou, iar ceea ce a scris atunci s-a confirmat mai tarziu, si este valabil si in prezent! Brzezinski este favoritul meu si cred ca cartile lui ar trebui sa fie pe masa oricarui politician, analist politic sau diplomat!

In februarie 2014 am analizat și am conctatat următoarele:  rusii vor incerca sa preia Crimeea si vor incerca sa faca acelasi lucru care l-au facut si in Transnistria, eram intr-o sala unde mai erau in jur de 40-50 de persoane, inclusiv consilierul pentru securitate al presedintelui Basescu. (imi aduc aminte perfect ziua respectiva, pentru ca era cat pe ce sa fiu dat afara din universitate de consilierul respectiv)

În luna martie dupa ce rusii au preluat Crimeea foarte multi s-au adus aminte de Brzezinski!

“Nu poate fi subliniat indeajuns faptul ca, fara Ucraina, Rusia inceteaza sa fie un imperiu, dar, impreuna cu Ucraina mai intai amagita si, apoi, subordonata, Rusia devine automat un imperiu” (Z. Brzezinski, “Parteneriatul prematur”, in “Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei”, pag. 290) – Andrei Plop, blogger

                  ”Cu plăcere voi recomanda volumele: 1) ”Psiho Cibernetica” de Dr. în medicină Maxwell Maltz – carte despre cum î-ți poți focusa gândirea, sentimentele pentru a remodela comportamentul și în final rezultatele, accesând capacitățile infinite ale imaginației creatoare

2) ”Leadership de aur” de John C. Maxwell – este practic un manual pentru toți cei care vor să trăiască o viață de valoare, totodată ajutându-i și pe alții de fie mai performanți și mai eficienți în viața personală și profesională.

3) ”Alchimistul” de Paulo Coelho – Ador cartea! De fapt, din mulți romancieri, îl prefer și-l recomand anume pe Coelho, pentru că toate romanele conțin o înțelepciune profundă, dar aplicabilă în viața noastră reală. Cine nu este mulțumit de rezultatele actuale și simte că se poate mai mult și mai bine, începeți cu absorbirea Alchimistului – Erica Zucec, candidat independent in Parlamentul 2019

                     ”Cu certitudine, recomand cartea ”Second hand time” de Svetlana Alexeevich. Reprezinta un caleidoscop a experientelor generatiilor la rascruce de regimuri si ere. Era sovietica si cea post sovietica. O opera in stil jurnalistic care prezinta diversitatea experientelor uneori a oamenilor din acceleasi categorii in aceleasi perioade. ”Sapiens” de Yuval Noah Harari, un alt volum de top. O retrospectiva realista a istoriei umanitatii, care demonstreaza ca diversitatea umana este naturala iar diferentele dintre noi sunt conventionale.” –  Olesea Perean, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului Moldova

                     ”Citesc des, încerc să fac asta zilnic, deși nu totdeauna îmi reușește. Dacă ar fi să fac un top al cărților mele preferate, aș începe cu cele pe care, deși le-am citit mulți ani în urmă, le-am memorizat și azi, atât de mult m-au captivat subiectul și personajele cărților. Prima ar fi „Povara bunătății noastre” de Ion Druță. Este cartea mea de căpătâi. Ar mai fi „Frații Jderi” de Mihail Savodeanu, pe care eu am citit-o de câteva ori, „Ciuleandra” lui Liviu Rebreanu și „Cel mai iubit dintre pământeni” scrisă de Marin Preda. Alte cărți de apoi de care mi-am amintit imediat ce am citit întrebarea și pe care le-am citit pe nerăsuflate, și pentru care uneori jertfind inclusiv câteva nopți, sunt: „Drumul către libertate”, de Yeonmi Park, „Spovedanie la Tanacu” de Tatiana Niculescu Bran, „Tatăl celuilalt copil” de Parinoush Saniee,  „Secretul soțului” de Liane Moriarty. „Să ucizi o pasăre cântătoare”, de Harper Lee, „Vara în care mama a avut ochii verzi”, de Tatiana Țîbuleac, „Vinil” de Igor Guzun. 

Cărțile pentru copii sunt un capitol aparte în cazul meu. Sunt mamă a doi băieți, respectiv aleg cărți care ilustrează, în special, eroii masculini. Cred că Habarnam, eroul lui Nikolai Nosov este capul de listă. Am citit împreună cu băieții mei toate trei volume „Aventurile lui Habarnam”, „Habarnam în Orașul Soarelui” și „Habarnam pe Lună”. Ulterior, am citit împreună despre Tom Sawyer din cartea „Aventurile lui Tom Sawyer”, de Mark Twain, despre Emil Tischbein – „Emil și detectivii” de Erich Kästner, despre Nils din „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson” de Selma Lagerlöf, despre Peter din „Povestea omulețului din clasa a IV-a” Judy Blume. Toate aceste cărți au fost citite în copilăria mea, și țin minte că mi-au plăcut enorm. Recent am finisat de citit „Vrăjitorul din Oz” de   L. Frank Baum și imediat am început minunata carte a lui Victor Hugo „Gavroche și Cosette”. Pasiunea pentru lectură s-a transmis și fiului mai mare, care are deja propriile preferințe în materie de lectură. Dacă l-ați întreba pe el ce anume l-a fascinat, va răspunde că – „Harry Potter și Camera Secretelor” de J. K. Rowling, „Benji Franklin puștiul miliardar de Raymond Bean, „Scherlock Holmes” de Arthur Konan Doyle. Lista noastră nu se finisează aici pentru că am planificat pentru 2019 încă mulți alți eroi pe care urmează să îi descoperim.” – Daniela Borodachi, jurnalistă

              Vă Multumesc, prieteni buni! Svetlana Vizitiu Impresii

❤

Jurnal săptămânal, Valentina Ursu. Lansări la Europa Liberă

O carte deschisă cu Sufletul tău, și atât de aproape de inimi care bat la unison! Este timpul vostru! Vă dizolvați în acest dans energic, un curcubeu al comunicării! O societate moldavă cu oameni înțelepți de care suntem mândri!

Vedeti albumul > «Jurnal săptămânal la Europa Liberă».

Există oameni care vin în viața noastră pentru a ne descoperi inima. Și mai mult, ei apar la momentul potrivit, ca o adiere proaspătă, aducând cu ei vești bune, vești minunate. Cu apariția lor, ei ne dau de înțeles, că este timpul să se deplasăm mai departe, pe calea de extindere a conștiinței noastre, în conformitate cu calea Sacră a Iubirii, o Cale a Destinului. Ei – sunt spiritele noastre frumoase înrudite, mesageri ai Sinelui nostru Superior. Atunci când comunicăm, noi ne încarcăm de energie și de la prieten spiritual, și de la cei de-acasă. De aceea, suntem bine „aici și acum”. Cel mai important – să nu lipim etichete pe aceste relații sacre. Uneori deschiderea inimii ne amintește de perioada îndrăgostirii. Să-aveți răbdare și atenție pentru prietenii de la Dumnezeu!! Ei vin, dar între timp pot și pleca din viața noastră, la fel ca și o pasăre zbughit-a dintr-un cuib… Iar Jurnalul Săptămânal al Valentinei Ursu de la Radio Europa Liberă al lui Vasile Botnaru se va lansa mereu, an de an, săptămână cu săptămână și va lega o „veșnică” prietenie, dorința de a fi împreună, unul lângă altul. „Jurnalul săptămânal” a ajuns în acest an la a 11-a ediție, precum și „Realitatea cu amănuntul” de Iulian Ciocan – ediția a 9-a. O carte deschisă cu Sufletul tău, și atât de aproape de inimi care bat la unison! Este timpul vostru! Vă dizolvați în acest dans energic, un curcubeu al comunicării! O societate moldavă cu oameni înțelepți de care suntem mândri!

Ascultă tot ce dorește să-ți spună Mesagerul din Cer. Sunt oameni deosebiți din viața ta. – Împreună cu Jurnalul săptămanal la Europa Liberă! Vivat! Cu…

Emilian Galaicu-Paun,Nelly Sambris, Ion Terguţă,Dorian Furtună,Iulian Ciocan, Valentina Badrajan, Luminita Suveica, Lorena Mednicov, Sorenela Reniţă, Mihai Doloton, Radmila Popovici, Cărbune Anatolie, Vitalie Ciobanu, Vladimir Besleaga etc etc etc…

– Mulțumim draga Doamnă Valentina Ursu pentru invitație! ❤

Retrospectiva Clubului de elită ”Impresii din viață și cărți”: anul 2015

În 2014 au fost desemnaţi cei 25 de protagonişti al Clubului ”Impresii din viata si carti” în incinta Sediului Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”: La finele articolului sunt indicate sursele tuturor eroilor ședințelor clubului. Urmează retrospectiva anului 2015 cu varia personalități, diferite caractere, oportunități, opinii și meserii… S-a meritat și în acest an, multe impresii și bucurii ne-au oferit la club, personaliăți cu vieți excepționale, cu istorii de suflet, care doar la noi, la club le puteți auzi: – Veniți, oameni buni! Deschideți-vă inimile în continuare! ❤

26. Diana-Susana Zlatan-Ciugureanu (protagonista Clubului ”Impresii din viata si carti” din 27 ianuarie 2015): Doamnă responsabilă, întrucât invitații vin cu careva așteptări: unii-pentru a se regasi pe sine într-un moment anume, iar alții-fiind în cautare de sine, de modele de viata de la care sa poata să se inspire. Diana le-a adus celor prezenți momente de meditație, dar și de bucurie prin versurie citite și prin melodia interpretată cu multă sensibilitate. ”Inima ne-scrum!/Ai pus lumină pentru mine, frate,/Rugându-te doar tu și Dumnezeu,/Acolo, unde cântă voci curate,/Ca tu smerit, să te înalți mereu…” (Diana Zlatan-Ciugureanu, 25.01.2015)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/01/27/diana-zlatan-ciugureanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

27. Mariana Harjevschi, (15 februarie 2015): O prezență frumoasă, deșteaptă, radiantă, cu o privire plină de noblețe, – doamnă înzestrată cu toate calitățile umane, inclusiv cele profesionale. Inteligentă până la măduva osului! Surprinde cu răbdarea, toleranța sa. Mereu ocupată, nu se abate de la problemele și grijile care-i preocupă pe cei ce o înconjoară, –  persoane apropiate, fie, colegi. Reușește să dovedească că prin perseverență, ambiție și multă muncă se poate ajunge undeva sus fară a face prea multe compromisuri! – ”O tânără suavă/Ce zboară spre cer/Odată cu noi/Corpul ei străveziu,/Oasele libere/știu să danseze cu grație,/lin fluturându-și brațele/și pașii./Vedeți, într-o noapte albastră/A durut-o umerii,/Apoi inima/A gândit că e pasăre/și pe rând/a început să zboare!/Nimeni nu putea săi vadă/aripile,/ea zbura simplu/ziua și noaptea./Noi niciodată nu vom afla/adevărul,/și această poveste frumoasă/va fie ternă… (Vitalie Răileanu)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/02/10/mariana-harjevschi-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

28-29. Teodor Leahu, Elvira Leahu, (24 februarie 2015): Tatăl și fiică! – Eveniment în cadrul clubului organizat cu genericul “Nasc si la Moldova oameni”, avându-l protagonist pe medicul-stomatolog Teodor Leahu, a lasat publicul profund emoționat: mărturisiri, impresii, reflecții, mulțumiri aduse unui OM cu suflet mare. Asemenea evenimente ne fac să descoperim bogăția sufletului conaționalilor noștri. A fost o surpriză specială pentru tatăl drag de la fiica Elvira, – cel care în acea zi a rotungit 65 de ani! Și deoarece, toată familia a evoluat foarte activ în cadrul evenimentului, protagoniști au devenit întreaga dinastie Leahu! Impresii plăcute, o atmosferă frumoasă și surprinzătoare, cu…multă, multă dragoste pentru oameni! Frumos,senzațional și emoționant!!! Ecoul în continuare răsună… ”Grație celor mai buni mentori ai mei PARINTII, care m-au ajutat sa-mi definesc sensul propriei valori. Activitatea eficientă dublată de o atitudine pozitivă aduce împlinire, îți dă un scop în viață, o oportunitate aparte de a fi de folos altora și îți oferă siguranță și armonie familială…’‘- a menționat fiica Elvira.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/02/24/elvira-leahu-perseverenta-si-rabdarea-cheia-performantei-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

30. Lorena Mednicov, (10 martie 2015): Medic, oncolog-chirurg, doctor în ştiinţe; îşi iubeşte cu pasiune meseria și se dedică cu multă dăruire de sine. Se implică cu toată inima, redându-le speranţa şi liniştea sufletească, cu spirit şi atitudine, reuşind să se simtă utilă, oricum, în caz de nu e cu putinţă, va fi măcinată de gândul cu disconfort în suflet… Arta de a trata oamenii, e la fel ca şi arta de a crea o poezie sau pictură. Poţi fi un bun medic-teoretician, dar în termeni practici cu pacienţii să fii de neconceput… ”Dragostea – spune Lorena, – este unicul răspuns la toate problemele noastre!” ”…Avem în Moldova noastră femei deştepte, perseverente, încrezute în sine, cu obiective bătute în cuie şi simpatice… Am găsit multe lucruri povăţuitoare… Dă, Doamne, asemenea învăţăminte să le însuşească şi cei mai tineri… Dna Lorena este un ghem de profesionalism, modestie, caracter, frumuseţe, înţelepciune şi cumsecădenie… Şi pentru mine, un tip nu prea tînăr, a fost o lecţie! O viaţă modelată de doamnă în toate aspectele: profesie, personalul, moralul, familie şi altele. Exemplu demn!”Andrei Covrig, colonel)  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/03/10/lorena-mednicov-la-clubul-impresii-din-viata-ti-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/02/21/lorena-mednicov-arta-de-a-trata-oamenii/

31.Luminița Suveică, (24 martie 2015): o personalitate eminentă și a culturii noastre medicale și a vieții noastre sociale, remarcabilă în societatea medicală din Moldova prin activitatea sa distinctivă în domeniul cel mai important – protecţia sănătăţii noastre. Dumneaei are o pregătire profesională excelentă, se distinge prin inteligenţă, perseverenţă, corectitudine, este înzestrată cu un spirit energic creativ, reuşeşte să realizeze proiecte de importanţă vitală.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/03/24/luminita-suveica-la-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti/

32. Anette – Ana Badiu, (2 aprilie 2015): Creatoare de moda, un model de muncă cu daruire, un caracter puternic conturat, cu înălțime de suflet, care cucerește prin simplitate, inspiră și încântă deopotrivă. Crede în forțele proprii, în potențialul echipei cu care lucreaza și în sprijinul necondiționat al familiei. De altfel, anume acolo, acasă, în sânul familiei, se simte împlinită și fericită. Protagonista Clubului ”Impresii din viata si carti”, la o sedință specială și diferită de celelalte parcurse în istoria Clubului IVC… Momente impresionante, cu modele și defilari, în modele create de Ana Badiu, iar protagoniste şi membrele clubului au prezentat Colecţia de Primăvară Anette pe podiumul Sediului Central al Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/02/ana-badiu-si-creatiile-anette-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

33. Iulian Ciocan, (14 aprilie 2015): Scriitorul și publicistul de la ”Europa Liberă”, unde este prezent cu ciclul „Realitatea cu amănuntul”. Cartea, din care nu incetam să ne inspirăm, dar și să căutam adevarul despre atâtea și atâtea lucruri care ne frământă… – ‘‘Recunosc, am avut o oarecare preconcepție legată de activitatea Clubului pentru că oamenii pe care îi abordați păreau foarte departe de interesele mele… M-am bucurat însă să descopar oameni senini, neîncrâncenați, abordabili… Iulian Ciocan este scriitorul pe care chiar îl CITESC si publicistul căruia mă bucur că …îi pasă! ( Consuela Tamazlicaru)  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/14/iulian-ciocan-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

34. Dumitru Crudu, (28 aprilie 2015): poet, prozator, jurnalist, bibliotecar, director, scriitor pentru copii. Scrie cu multă pasiune, cu o pulsiune de a reda un sens narativ haosului interior. Este şi un observator atent, obişnuieşte să psihanalizeze anumite acţiuni, visele, realizările persoanelor de diferită vârstă. De fapt, autorul redă toată viaţa noastră moldovenească, stăpânind atent imaginea… Realitatea în opera lui Crudu, – e un magnet care te atrage. Scepticii spun, că viaţa încă nu e perfectă, adică ar fi ea minunată, – dar existenţa ei adesea este insuportabilă. Pe bună dreptate, acest lucru actual și în prezent, la fiecare se măsoară cu precizie după standardele sale proprii. Autorul Dumitru Crudu, astfel, încearcă să ne dea de înţeles, că nimeni şi niciodată nu este bătut atât de tare precum zdrobit de propriile argumente! https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/04/28/dumitru-crudu-un-bibliotecar-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

35. Vitalie Răileanu, (12 mai 2015): protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti”, care a avut loc in sediul Bibliotecii Publice ”Onisifor Ghibu”! – https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/12/vitalie-raileanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/
”La 12 mai am fost prezentă la o nouă întâlnire la „Clubul Impresii din viață și cărți”, de data aceasta cu Dl Vitalie Răileanu, Directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chișinău. Am cunoscut o persoană cu verticalitate, rebelă și în acelasi timp, optimistă. Un profesionist veritabil, care își face meseria cu multă dedicație și creativitate. O persoană care își trăieste viața, cu toate întâmplările ei, fără regrete, și care știe să se bucure și să învingă. Nu părea jenat de aprecierile generoase aduse în adresa Dumisale de către Dna Kulikovski, moderatorul întâlnirii, ceia ce denotă că Dlui își cunoaște valoarea, or aceasta îl face puternic, încrezător și creator. ÎI doresc mult succes!” (Ala Pînzari )

36. Constantin Lapusneanu, (16 mai 2015):  întrunirea Clubului IVC a avut loc în frumoasă și primitoare locație Casa Armatei din centrul capitalei – Chișinău. Surpriza a fost – o excursie ghidată prin muzeul Casei Armatei, ulterior, grătar plus un concert solo cu chitară al eroului ședinței! Un eveniment excepțional: cu moderatorul colonel Andrei Covrig, cu imagini, filme și reacțiile invitaților la repertoriul protagonistului cu genericul: «Constantin Lăpușneanu: ”Cred că e timpul pentru acţiune”»  Om de omenie, care face lucruri frumoase si nobile cu o modestie nemaipomenită!

 https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/17/constantin-lapusneanu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

37. Tatiana Lujanskaya, (26 mai 2015): Președinte Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile; Președintele Clubului Rotary Chișinău Cosmopolitan, -”frumoasă, rafinată, inteligentă, băiețoasă, capabilă mereu să uimească plăcut…”, ”o Doamna cu personalitate, care a reusit sa ne sensibilizeze strunele inimii, aducindu-ne aminte de unde am pornit toti” – spun prietenele despre Tatiana, protagonista ședinței din luna Mai, – cea care a organizat un show, unul din cele mai făimoase și de splendoare până în prezent în istoria Clubului ”Impresii din viață și cărți” în incinta Sediului Central al Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu”. https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/05/26/tanya-daniel-lujanskaya-la-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti/

38. Valeriu Jereghi, al 38-lea protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti” invitat impreună cu soția si colega Ana Barduc.(23 iunie 2015)
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/06/23/valeriu-jereghi-si-ana-barduc-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/ „Cinematografia moldovenească are nevoie de școală, de relații cu Europa. Mai bine să rămîi nerealizat decât să realizezi un proiect prost. Cinematografia este o artă complexă, pentru care ai nevoie de o experiență ca să știi totul” (Valeriu Jereghi)
Cunoscut ca regizor de film și scenarist moldovean, membru al Academiei Eruoasiatice de Televiziune și Radio, laureat al multor festivaluri internaționale și unionale de film. Articolul integral și mai detaliat aici – Valeriu Jereghi – Ultimul-din mohicani https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/06/08/valeriu-jereghi-ultimul-din-mohicani/

39.Lilia Manole, protagonistă la a 38 sedință a Clubului ”Impresii din viata si carti”, (9 iulie 2015) Am descoperit, că printr-o eroină a unei ședințe se redau calități ale mai multor persoane ce întrunesc relații, evenimente, peripeții sau întâmplări de zi cu zi… Oamenii se bucură, sensibilizează, se emoționează, se privesc, cântă, recită, vorbesc, discută exact la fel ca și cum s-ar contopi unul în altul, și o fac cu plăcere pentru că sunt înțelepți. Și pentru că este momentul când poți uita de grijile cotidiene, și… pentru că mereu susțin că te iubesc, – da, pe tine, omule drag, care citești aceste buchii… Iar Lilia Manole, frumoasă doamnă de la Bălți, ne declara iubire în fiece clipă, – prin poeziile sale, prin amintiri, prin repertoriul variat de cântece… https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/07/09/lilia-manole-poeta-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

40. Natalia Moloșag, protagonistă la sedința 39 a Clubului ”Impresii din viata si carti”. Pe langă faptul că exercitarea activitaţii de avocat, reprezintă o profesie nobilă, în fapt, avocatura pentru ea este un mod de viaţă. M-a sensibilizat până la lacrimi confesiunea Nataliei: foarte sinceră, în special, în momentele cu amintiri despre părinţii ei, despre societatea noastră vulnerabilă… ”In breasla de avocat, sunt doua categorii de profesioniști: prima – cea care se plasează pe partea integritații, dreptații și respectării drepturilor omului, și alta – care e gata să apere raul, nedreptatea, să sfideze legea, urmărind scopuri meschine, de imbogațire.”  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/09/15/natalia-molosag-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

41. Gheorghe Grâu, (29 septembrie 2015)protagonistul nr 41: Vedetă a cinematografiei sovietice, sex-simbolul anilor ’80,  este cel care a făcut moldovenii să se mândrească cu pământeanul lor, fiind considerat şi cel mai frumos actor moldovean. ”Viața e frumoasă dacă îi dai voie să fie” –  este convins protagonistul. Lansarea de carte cu versurile lui Gheorghe Grâu  ”Iluzia tăcerii”  în cadrul Clubului ”Impresii din viata si carti”  la biblioteca Municipala ”B.P.HAŞDEU”,  nu ne-a surprins. Am fost mereu în așteptare a evoluției continue ale talentului și succesului multașteptat și dorit de fanii actorului.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/09/29/gheorghe-grau-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

42. Victor Cobzac: ”Prologul Marilor iubiri”… (15 octombrie 2015) Al 42-a protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti”. O personalitate deosebită, originală, care prin talentul său impletit armonios cu munca, lasă o amprentă impresionantă pe diferite tărâmuri: cel al picturii, pedagogiei, poeziei si… al omeniei. Poet și artist plastic, – este creștinul smerit și neobosit care, zi de zi și prin tot ce realizează în ambele demersuri – liric și pictural, construiește o biserică, Lui DUMNEZEU”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/10/15/victor-cobzac-prologul-marilor-iubiri-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

43. Ala Pinzari,(27 octombrie 2015) ”Viaţa nu constă doar din alb şi negru. Există atâtea alte culori, în care putem să ne îmbracam frumos destinul” – cu acest generic vine distinsa protagonistă la a 44 şedinţa a clubului. O persoană cu verticalitate, deosebită, inteligentă, o enciclopedie de carte în general, om de înaltă cultură şi educaţie, şi nu numai. Director de proiect, scriitoare, autor de volume cu versuri. O personalitate de calibru naţional. Om de rară modestie, un model al profesionalismului în educaţie şi cultură.  https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/10/27/ala-pinzari-viata-nu-consta-doar-din-alb-si-negru-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

44. Gutiera Prodan – (10 noiembrie 2015) Jurnalistă si artist plastic! La a ei jumătate de secol, a invitat prietenii la o întâlnire de suflet, cu amintiri, pasiuni şi interese, vise şi aspiraţii împlinite şi neîmplinite, cântece şi versuri… Cu Bunăvoinţă, Pace şi Linişte interioară: ”Am învățat că frumusețe nu înseamnă exces… Am învățat că eleganța şi inteligenţa nu le poți învăța din cărți şi că facultatea nu ţi le oferă pe tavă… Am învățat că primul pas către succes este autostima… Am învățat că fiecare greșeală reprezintă o lecție… Am învățat să iert, chiar şi pe cei care nu merită iertarea… Am învățat să uit oameni care nu au ce căuta în viaţa mea… Am învățat să mă accept așa cum sunt…’‘ «Gutiera Prodan: Jubileul vietii mele»

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/11/10/gutiera-prodan-jubileul-vietii-mele-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

45.  Ecaterina Moga – (24 noiembrie 2015) Pedagog, director la Liceul Teoretic „Elimul Nou”, doctor in psihologie. O fire energică, un bun mobilizator. ”Plină de idei, de fel în detrimentul capacității de a-i auzi pe alții care au ce spune; cu exces de personalitate, de fel autoritară și dominantă…e un director cu calități de lider, un director care crede în ceea ce face, un director care lasă întotdeauna ușa întredeschisă pentru adepți, parteneri, colegi și chiar și neprieteni (de idei!)…un director pentru care tot ce face trebuie să aibă perspectivă, sens și impact…un director căruia modestia patologică-i e străină, iar firescul înseamnă modestie…e un prieten căruia ai ce-i răspunde la bună ziua, chiar dacă ziua nu e una perfectă…un director care are mereu întrebări, care caută răspunsuri, soluții, care extinde orizontul pentru a depăși alte și alte limite…un director care caută perfecțiunea, mergînd de la bun la excelent…alături de care vrei să fii…” (T.Curtescu despre E. Moga)

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/11/24/ecaterina-moga-de-la-bun-la-excelent-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

46. Radmila Popovici – (8 decembrie 2015) Poetă, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, autoare de texte și traduceri din rusă în română a unor texte pentru spectacole, musical-uri şi operete.Este Adevărată. Fără falsitate, cu o culoare aparte a Poeziei sale, și, din punct de vedere sentimental, este o persoană uimitoare… Intuiesc o fire poetică, nu doar emoțională, vulnerabilă, cu o durere strigătoare, dar și foarte tolerantă, optimistă, cu mare Credință în Dumnezeu. O luptătoare în suflet. Prezintă calități și valori umane benefice pentru generația tânără, spre maturitate și înțelepciune. Prezintă Speranță și Patriotism. Un caracter dur, un model de viață, demnă de urmat! https:

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/12/08/radmila-popovici-o-carte-cu-nervii-deschisi-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

Mai jos sunt indicate sursele clubului IVC din 2014, pentru memorie și comparație cu cei 25 protagoniști: Gutiera Prodan, Violeta Gaşiţoi, Ludmila Popovici, Veaceslav Balacci, Victor Stepaniuc, Andrei Covrig, Tamara Curtescu, Iulia Pancu, Elvira Cemortan-Voloşin, Vlad Mircos, Ludmila Steţco, Inga Albu, Elena Vorotneac, Vasile Costiuc, Vasile Vizitiu, Mihai Doloton, Alina Matei, Ludmila Sandu, Anatol Lupu, Emilia Plugaru, Liubov’ Cal’ciscova, Galina Codreanu, Tamara Potîng, Lucia Argint!
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/12/24/gala-protagonistilor-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti-eveniment/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/12/19/clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti-retrospectiva-unui-an/

Iulian Ciocan la Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”

    

Iulian Ciocan  este revelator care scoate în evidenţă păcatele sistemului, metehnele unei Moldove împotmolite într-o tranziţie fără orizont, pe care autorul pare hotărât să o traverseze totuşi cu aplomb, dacă se poate cu zâmbetul pe buze.

Cutreieră pieţele, rătăceşte pe străzi, ascultă buletinele de ştiri şi cronica oficială, unele din experienţe şi le provoacă, altele vin peste el, ca peste orice cetăţean care se confruntă cu deformările unei societăţi traumatizate şi cu absurdul de partid şi de stat.

Un umor amar, caustic, penetrant emană din tabletele lui Iulian Ciocan, şi acest haz de necaz pare să fie atitudinea de supravieţuire a basarabeanului. –Vitalie Ciobanu (din cartea ”Realitatea cu amănuntul la Europa liberă” de Iulian Ciocan)

In doar a doua zi de Paste, Biblioteca Hasdeu a gazduit inca o intalnire la Clubul Impresii din viata si carti. De data aceasta protagonistul a fost Iulian Ciocan. Intr-o maniera lejera si sincera Domnia Sa a dezvaluit unele momente din viata si activitatea sa de scriitor si publicist, iar la finele intalnirii i-a bucurat pe cei prezenti cu cartile Dumisale. Ca si cu alte ocazii, am ramas impresionata de organizatoarea acestui eveniment, Dna Svetlana Vizitiu, care se implica cu multa daruire si chiar cu multe emotii pentru a ne oferi posibilitatea de a cunoaste oameni interesanti, de a descoperi lucruri noi si de a pune in capul mesei Maria Sa Cartea, din care nu incetam sa ne inspiram dar si sa cautam adevarul despre atatea si atatea lucruri care ne framanta. Multumim, Dl Iulian Ciocan si Dna Svetlana Vizitiu, pentru aceste clipe de meditatie!(Ala Pinzari)

Vreau sa Vă felicit pentru ideea de a organiza o intalnire cu Dl Iulian Ciocan. Recunosc, am avut o oarecare preconceptie legata de activitatea Clubului pentru ca oamenii pe care ii abordati pareau foarte departe de interesele mele… M-am bucurat insa sa descopar oameni senini, neincrancenati, abordabili… Iulian Ciocan este scriitorul pe care chiar il CITESC si publicistul caruia ma bucur ca ….ii pasa! (Consuela Tamazlicaru)

Recunosc, pentru mine Iulian Ciocan a fost mai mult ca o persoană care la radioul Europa Liberă era prezent cu ciclul „Realitatea cu amănuntul”. De fapt, un şir de mărturisiri, priviri şi aprecieri faţă de viaţă, oameni şi realităţi inconfundabile. Prin aceste mărturisiri în afară de vocea inconfundabilă aparent era deslușită şi personalitatea sa. Pentru mine, astăzi, Iulian Ciocan apare şi ca prozator. Recunosc, că eu prea puţin am citit din cele scrise sub peniţa lui. Cu siguranţă, că din această zi de marţi voi fi mai atent la scrierile acestui domn. O persoană inedită, cu viziuni şi aprecieri, deseori ieşite din comun. Pentru mine aceste discuţi de la BM ”B.P.Hasdeu” din nou au fost o lecţie, o învăţătură. Ţin mine cuvintele unui ziarist, auzite cu mulţi ani înainte, precum una din cele mai mari bogăţii în viaţă, – este bucuria unei comunicări înterumane. Astăzi, acest lucru s-a produs. (Аndrei Covrig)