Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club

Colegii noștri, Altfel: Svetlana Vizitiu

10 comentarii


Despre mine… Altfel 

Multumesc din suflet autorului articolului Anastasiei Moldovanu (Director al Bibliotecii Publice BM de ARTE) pentru acest articol foarte important pentru mine personal! ❤

Multumiri sincere colegilor, prietenilor, familiei mele, tuturor celor care și-au făcut timp să vină la acest eveniment cu vernisaj de pictură, cu tablouri pictate de subsemnată. Mulțumesc tuturor pentru starea de spirit care mi-au creeat-o, pân-la lacrimi de apropiată sufletului meu… (SV)

gal

”După un deceniu am ajuns să o cunosc pe Svetlana din nou, deși mi se părea că o cunoșteam destul de bine și până acum. Scrie cu măiestrie și pricepere, se află în topul primelor, celor mai bune și citite bloguri din Moldova, câștigând și trofeul Blogherița anului 2017. Dar mai nou este proiectul lansat de Svetlana astăzi, în ziua ei de naștere, în sala mare a BM „B.P.Hasdeu”, în cadrul ultimei (?) , a o sută una șdedințe a Clubului „Impresii din viață și cărți”,lansat tot de ea, Svetlana! O ședință de lansare a unei expoziții personale de pictură, cu participarea rudelor, a prietenilor și a noastră, cei câțiva bibliotecari-susținători, colegii de breaslă a protagonistei. Surpriza evenimentului, organizat tot de ea, învingătoarea Svetlana, a fost Galeria de portrete pictate în ulei pe pânză a personajelor participante la ședințele Clubului. Și iarăși, de același autor – Svetlana Vizitiu, un artist plastic, atras de expresia culorilor. Așa mi s-a părut, stând în fața tablouriIMG_20180920_155825lor cu buchete de flori, aranjate pe partea din dreapta a Galei. M-am simțit puțin încurcată, și probabil, nu numai eu, căci n-am bănuit de acest talent al Svetlanei. Și am înțeles în aceste momente, că ne cunoaștem puțin, noi, colegii, fiind fiecare preocupați de treburile sale, uneori mult mai neînsemnate, decât ceea ce ne poate lega cu adevărat – omenescul din noi! Iar Svetlana, mult prea emoționată, ne-a demonstrat acest lucru. La mulți ani, Svetlana Vizitiu! (A. Moldovanu)” ❤

Surse despre eveniment:
– Albumul cu imagini de la eveniment (integral):
https://www.facebook.com/pg/clubelitaimpresiisicarti/photos/?tab=album&album_id=2633846503507824

  • O secvență de după ședința a Clubului Impresii din viata si carti cu subsemnata protagonistă nr.101

https://www.facebook.com/diana.lunguzlatan/videos/2011818852201524/

Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”

rapsodiePersonal, am cunoscut-o pe Svetlana indirect, prin corespondență, aderând atunci, în 2008, la echipa nou formată a filialei de Arte. Făceam, și ne-o doream nespus de mult, să schimbăm decorul, instrumentele, aranjamentul bibliotecii. Printre rafturi și locșoare mai dosite, în sertare sau cutiuțe, descopeream peste tot munca bibliotecarului: însemnări, fișe bibliografice scrise de mână sau dactilografiate, planuri, referințe onorate sau neonorate (un fel de formare profesională). O mapă groasă, plină cu foi scrise, însemnări și corectări mi-a atras atenția în acele zile, înțelegând că este o lucrare realizată de cineva, care aștepta probabil să fie scoasă la lumină. De fapt era proiectul-manuscris al biobibliografiei Disc teatral în universul: Paulina Zavtoni & Spiru Haret, de Svetlana Vizitiu, fostă angajată a bibliotecii noastre. O lucrare apărută în versiune electronica în 2006, în care autorul și-a lăsat osteneala muncii sufletești, regăsindu-se în întâlnirile organizate sau interviurile inedite cu acele personalități din…

Vezi articolul original 289 de cuvinte mai mult

Reclame

Această galerie conține 9 fotografii.


7 comentarii

Gheorghe Grâu:”Viaţa e frumoasă, dacă vrei să fie”


Fiica ci tatal: Lianca si Gheorghe Grau. In sfarsit s-au reunit. Foto din arhiva familiei Grau

A fost ca un cântec răsunător al cinematografiei sovietice, ştirile despre care interesează şi astăzi… Atunci când’’Boşchetarul vieţii mele, măturător de praf de stele’’ şi nu chiar demult timp, trăia între cer şi pământ… Azi, spre marea bucurie a moldovenilor, a fanilor care i-au mai rămas, auzim că s-a reunit cu copiii lui cu care au fost despărtiţi foarte mult timp, una dintre motivele fiind patima lui Gheorghe Grâu pentru alcool. Câţiva ani nimeni nu-i oferea vreo şansă, şi el îşi continua viaţa de azi pe mâine, hrănindu-se din mila trecătorilor capitalei. A fost nevoie de apariția știrilor PRO TV, ulterior și o emisiune rusească ’’Pust’ govoriat’’ a divulgat ”păcatele” ale lui  Gheorghe Grâu, tatăl celebrei actriţe Leanca Grâu din Rusia. Şi ca protagonistul unui serial cu urmare, lumea în continuare aşteaptă ştiri despre el. ”Ce face şi ce se mai aude”? În special, că vine ziua de naştere a fostului cândva celebru şi frumos actor, născut pe 17 septembrie 1961.  Revenind la episodul cu primarul lăcrimând, la care Grâu tot bătea pragul şi se ruga să-l salveze de sărăcie. Să-i ofere, pe bună dreptate, o atenţie meritată. Ca urmare, a fost plasat într-un Centru pentru persoanele fără domiciliu din comuna Stăuceni, într-o odaie în care locuiau câte 30 de persoane, şi de la care actorul a fugit peste două zile… Asta e lumea noastră, – până nu redevii personajul acaparat de atenţia micului ecran, – poţi rămâne şi mai departe un vagabond, scuipat fără milă… Cam aşa la noi, nu dispui de un loc de trai normal, poate dacă demnitarul impus de gura presei, îşi va asuma ’’drepturi’’ parentale per moment, ca apoi poţi fi uitat din nou… Să fii sub ochii tuturor şi ’’orbii’’ să nu te observe, – asta-i povestea lui Gheorghe Grâu mărturisită de vecina lui Tatiana Fediuc, care în cele din urmă, a anunţat un post de televiziune. Specific, că aşa a ajuns în Moldova istoria sex-simbolului pe vremuri şi astăzi, amărât. Viaţa lui de-atunci s-a schimbat radical!

Vedetă a cinematografiei sovietice, sex-simbolul anilor ’80, Gheorghe Grâu a fost actorul care a făcut pe moldoveni să se mândrească cu pământeanul lor, fiind considerat şi cel mai frumos actor. La fel de faimoasă a devenit, în prezent, şi fiica Ileanca Grâu care e stabilită în Rusia şi nu s-a văzut niciodată tatăl… Actorul regretă mult că nu şi-a crescut cei trei copii de la diferite soţii, nu s-a ocupat de educaţia lor, dar aşa a fost să fie. Acum râvneşte să muncească cât mai mult pentru a strânge bani ca să-i poată oferi nepoţilor. Dar e greu, totul rămâne un vis. Copiii cresc mari, încep a înţelege multe, se vor trage la tatăl lor, cu speranţa să se schimbe şi el, să fie sănătos şi să nu se mai tragă la pahar… Gheorghe crede în Dumnezeu, crede că El Îl va ajuta în continuare şi reunirea în familie se va săvârşi cu adevărat , în special, că şi femeia iubită Veronica Popovici nu-l abandonează în continuare. Cu siguranţă, Gheorghe Grâu luptă, în primul rând, cu sine pentru a redeveni acel om aplaudat pe timpuri, încă nu e târziu. Niciodată nu e târziu…

Nica Griu-Gheorghe-Grau-Ion-Griu-Kate-Zbirnea. O reuniune a familiei. Foto din arhiva familiei Grau.

A jucat în circa 20 de filme şi câteva seriale. ‘‘AR FI AVUT O ALTA SOARTA” (Moldova-Film), regie Valeriu Jereghi,
Premiul II a Festivalului Unional (Leningrad)
Premiul I a Festivalului Unional a tinerilor cineaşti (Moscova),
Premiul „Cocostârcul de argint” (Chisinau)
Premiul pentru cel mai bun rol barbatesc G. Grau, Molodosti-83 (Kiev). Premiul pentru cea mai bună muzică I.Aldea-Teodorovici, Molodosti-83 (Kiev)

În prezent, Gheorghe Grâu continuă, cel puţin se stăruie să redevină actorul de pe timpuri, jucând roluri mici sau declamând recitaluri cu poezii pe scenele teatrelor sau la evenimente culturale din Republica Moldova, rămânând la fel de talentat în meseria lui. Pelicula care l-a făcut celebru ’’Ar fi avut o altă soartă’’, în care a jucat cu celebra actriţă rusă Margarita Terehova, a fost predestinată să se întâmple în realitatea vieţii lui, cu un amar în plus. Amarul vieţii lui, e să nu fii recunoscut de compatrioţii tăi, de proprii copii, departe şi ei cu traiul în altă ţară. Măcar să te rogi de iertare printr-un mesaj la telefon şi să nu ai resurse, şi oare un părinte fără un bănuţ în buzunar, trebuie toată viaţa să se simtă obligat să răspundă pentru fapte nechibzuite din trecut, în special, atunci când nici statul n-are nevoie de el? Greşim cu toţii, şi inevitabil, cu timpul devenim mai înţelepţi. Trenul pleacă nu pentru cei din urmă, – din păcate, pleacă pentru tinerii care nu vor să înveţe sau să împrumute din experienţa şi înţelepciunea părinţilor. Se trezesc atunci când la finele anilor părinţii lor nu mai există decât în amintiri. Şi e vorba nu doar de părinţi şi copii! Cine trebuie să răspundă pentru un destin pierdut, pentru societatea care a permis sa fie distrus un geniu? O societate, care nu doar nu te-a făurit, dar şi te judecă? – ’’A fost mare şi a ajuns şi va rămâne exact cum l-aţi văzut’’; ’’Se complace în rol de victimă’’; ’’Boşchetar în centrul capitalei, nespălat şi tot mai beat…’’ – Desigur, devenim mai săraci, lipsiţi de resurse financiare, din vina autorităţilor, şi nu vă cere nimeni să-i săriţi în ajutor, dar dacă puteţi, acordaţi-il! Că de oratori cu sfaturi, care se fac salvamari imediat ce apar camerele de luat vederi, e plină Moldova!

Părea că Gheorghe Grâu revine la normalitate, găsindu-şi un loc de muncă şi închiriind un apartament. Mergea des la concerte, evenimente mondene, expoziţii, despre care scrie articole. În calitate de jurnalist, avea grijă de o rubrică culturală oferită de ziarul naţional ’’Ziarul de Gardă’’. Parcă nu mai consuma alcool şi menţinea un mod sănătos de viaţă. Desigur, au urmat câteva luni, un tratament de reabilitare la Centrul ’’Memoria’’, cu sprijinul psihologului Ludmila Popovici. În 2015 a apărut cartea cu poeziile actorului, – despre dragoste, speranţă şi credinţă: ’’Iluzia tăcerii’’ (Editura ’’Cartier’’, 2015), în care subiectul esenţial este viaţa de după infern. A lucrat un timp şi la Teatrul ”Mihai Eminescu”, dar a cam abandonat repetiţiile… A fost şi protagonistul  Clubului ”Impresii din viata si carti”  în incinta Bibliotecii Municipale ”B.P.HAŞDEU din Chişinău. Citeşte mult şi scrie în continuare versuri…

Oare va rezista? Spunea lumea că se va pierde... Dar e tare ca arţarul! Va rezista! Doamne ajuta-L!

Multe felicitări vă dorim cu urări de sănătate, stimate Domn Gheorghe Grâu!

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/09/29/gheorghe-grau-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

https://www.kino-teatr.ru/kino/movie/sov/1219/annot/

https://ru.sputnik.md/culture/20170101/10581667/gryu-alkogoli.html

https://ru.sputnik.md/culture/20180820/21346028/akter-george-gryu-pomirilsea.html


8 comentarii

Alexandru Plăcintă:’’Noi, oamenii, nu putem opri timpul!’’


Îi plăcea foarte mult să viseze, şi îşi imagina un viitor frumos, îndestulat, în care el îşi procura tot ce dorea: îmbrăcăminte, încălțăminte după ce primea salariul pentru munca lui. Neapărat şi acest atribut: Munca! Un serviciu pe placul inimii şi o remunerare pe merit… În continuare, Alexandru Plăcintă rămâne acelaşi visător, plin de speranţe şi optimism… Şi, e un romantic incurabil. Scrie poezii şi poveşti pline cu dor, dragoste şi fericire. Un spirit însufleţit din viaţă de zi cu zi, cu un strop de magie adăugat în cuvintele inspirate… Oamenii se bucură împreună cu el, de poveştile şi versurile lui, şi chiar încep a crede că totul într-adevăr se realizează… Mulţumirile urmează una după alta…

’’Dacă timpul ar putea să mă ducă înapoi în acea perioadă a copilăriei, i-aș da totul ce am, i-aș da chiar și poveștile, și poeziile pe care le-am scris cu atâta drag și îmi sunt atât de scumpe, că ducându-mă acolo aș fi iar alături de mama și bunica pe care le-am iubit nespus de mult…– scria scriitorul Alexandru Plăcintă pe o reţea de socializare. – ‘’Dar, noi, oamenii nu putem opri vremea…’’

În prezent, familia lui nu este chiar mare: soția Svetlana, fiica Liliana, care locuiește în America (cu soțul și nepoții Justin și Izabela). Lipseşte fiul… 

În anul 2012 o nenorocire ia curmat viaţa feciorului Victor într-un accident rutier. Nora Liliana și nepoții Daniel, Elena și Iulian locuesc în Iași…

A avut o copilărie luminoasă, chiar dacă nu a fost asigurat material la cel mai înalt nivel. Desigur, ca oricare copil avea preferinţele lui, şi îşi dorea o anumită jucărie, o haină sau pantofi ce nu le avea, dar micul Alexandru era înțelegător, el realiza că mama nu are bani să i le procure şi că îi vine greu să-l educe de una singură. Nevoia îl motiva să creeze, să inventeze, ca apoi să-şi confecționeze o jucărie asemănătoare din carton, fie din scândurele. Se bucura de imaginea lor, pur și simplu, desenându-le.

Dintre strămoșii lui, Alexandru a apucat-o în viață doar pe bunica. O femeie deosebită despre care ar putea scrie cărți întregi. Părinții demult sunt plecați în lumea celor drepți. Așa s-a întâmplat în viață, că a fost crescut și educat doar de mama și bunica. Mama a fost o femeie înțeleaptă și cu multă credință în suflet. Ar fi fost enorm de fericită, dacă Alexandru devenea preot precum dorea ea. N-a apucat să afle că fiul scrie, că a devenit un scriitor recunoscut în Moldova. Să fi ştiut, cu siguranţă, ar fi fost cea mai fericită mamă din lume. Alexandru e convins că Dumnezeu există, şi că mama lui, acolo de sus, vede totul și se mândrește cu feciorul ei.

’’Nu pot să spun că în viața mea au fost înâmplări care m-au făcut bogat peste noapte, sau evenimente în urma cărora să devin cunoscut în lumea toată. Tot ce fac, o fac zilnic prin munca mea, cu tot efortul şi cu capacitățile mele.’’

Anii de studii pentru tânărul Alexandru, ca și pentru ceilalţi studenți, au fost cei mai frumoși ani. Îi plăcea mult să studieze, să afle mereu lucruri noi. La fel îi plăcea pictura, desena ore în şir şi se vedea într-un viitor cu penelul și paleta de culori în mână… Dar continuă să picteze, aşa uneori, după cum vine starea lui de spirit.

Muzica îi place în continuare. Pe timpuri cânta la instrumente muzicale, în special, la baian.

Nu avea şi nici nu are mulți prieteni. Ca să ai mulți prieteni, spune el, e nevoie de mult timp liber. Alexandru nici nu era disponibil, mai ales având atâtea ocupații interesante, el chiar ducea lipsă de timp. Cu o parte dintre colegi din anii de studii au rămas prieteni şi astăzi. Este vorba de o prietenie sinceră, care, probabil, se întâlnește foarte rar…

După ce a absolvit Școala Pedagogică din Călărași, şi apoi Universitatea de Stat din Chișinău, Alexandru Plăcintă a activat în sistemul de învățământ, începând ca învățător, profesor, apoi ca director al instituției de învățământ. Meseria de pedagog nu era deloc ușoară, dar fiindcă Alexandru era dé mic călit cu munca şi disciplina, el nu se gândea să-şi schimbe domeniul de activitate.

Un talent deosebit! Spiritul creativ și-a găsit locul în sufletul lui încă de mic copil. A început să scrie poate ceva mai târziu, dar cu multă pasiune și dragoste. De la bun început Alexandru a înțeles că, dacă ceea ce scrii prin gândurile tale sunt solicitate de cititori, la fel şi apeciate, în continuare o faci şi cu mai multă pasiune şi dăruire.

Ce a devenit astăzi? Are regrete sau dezamăgiri?‘’Se spune că este foarte important ca omul potrivit să fie la locul potrivit. Eu mă simt bine în această lume – a scrisului. Îmi place să adun cuvintele pentru a exprima dragostea mea enormă față de viață, om, natură și de frumosul ce ne înconjoară, să promovez în poveștile scrise pentru copii că binele este întotdeauna învingător.’’

A scris peste 50 povești. Recent a publicat un volum ”Poveștile bunicului Alexandru” cu 30 povești cu ilustraţii. Cartea a fost menționată la Salonul Internațional de carte din Chișinău. În anul 2015 povestea ”Privigetoarea Dafi”, fiind înscenată de actorii Alexandru Dicusar și Ana Maria Ciubotaru la Teatrul ”Ginta Latină” și prezentată de elevii de la Școala primară din Ialoveni (director Alexandra Hîncu) la Festivalul Internațional de Teatru și Măști din Vălenii de Munte, (România) a fost premiată  cu Premiul Mare… Multe volume de cărţi au fost lansate periodic şi la filialele Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu din Chişinău.

Vă recomandăm şi alte cărţi de autor cu poveștile lui: ”Povestea focului”, ”Pomul fermecat”, ”Povești”, ”Povestea lui Aidin” etc. ’’Și din nou o poezie pentru copii, adică pentru toate vârstele. Cum un tătic, ori o mămică să-și educe copilul fără a-i citi o poezie, o poveste. La fel și buneii, cu ce sa-și aline nepoțeii dacă nu cu o poezie, o poveste…’’

La fel, a scris peste 300 de poezii pentru copii și cei maturi. Versurile lui Alexandru Plăcintă sunt interpretate deja prin 50 melodii. Piesele muzicale cu texte de A. Plăcintă la fel au fost apreciate la diferite Concursuri. În anul 2018 romanța ”Anotimpuri, vă admir!”, muzica Mihail Yaaran, interpretată de Diana Văluță, la Concursul ”Crizantema de Argint”s-a învrednicit de locul 3. În anul 2017 piesa muzicală cu versurile lui A. Plăcintă ”Ești dorul meu”, muzică de Vlad Mircos și interpretată la un Festival Republican de Ecaterina Ciobanu a fost menționată cu o Diplomă Specială. Recent, a fost înregistrată piesa muzicală ”Moldova mea”, versuri Alexandru Plăcintă, muzică Constantin Rusnac, prin interpretarea elevului de la Liceul Sportiv N2, Octavian Sasu.

’’Viața e scurtă și nu are rost să ne gândim la dezamăgiri, sau regrete. Chiar dacă ele uneori sunt, eu procedez asemenea gândurilor din poezia “CU HAR DUMNEZEIESC”, scrisă recent:’’La tine, viața mea,/Adesea mă gândesc,/Ce știi să mă înveți/Cu har dumnezeiesc./Și îmi repeți cu drag/Din nou același gând,/Ce este ca un moto/În viața pe pământ –/Oricât de greu mi-ar fi,/Să nu mă dau bătut,/Să merg cu capul sus/Și-n forțe încrezut!’’

Despre Viaţă ar spune multe… Despre tristeţea ce-l domină după fiul trecut la ceruri… Nostalgic şi cu dor, rămâne inspirat de timp şi de creaţiile lui:’’Trec zilele… Trec săptămânile, lunile… trec anii… Timpul aduce fiecărui om ceva deosebit. Unuia îi împlinește un vis multașteptat, altuia multe clipe fericite, iar cuiva, poate, o tristețe… așa e viața’’.

‘’Când ne gândim la trecut, îl vedem cu alți ochi. Unele momente am vrea să le schimbăm, altele am dori să rămână așa cum au fost. La unele din aceste întrebări am răspuns în poezia:’’ VIAȚĂ, ATÂT DE MULT TE IUBESC!/O-ntreb adesea: știi, tu viață,/Că-n tine sunt îndrăgostit,/Citești, tu, versu-n dimineață, /Ce pentru tine l-am gândit?/Îmi vezi, tu, noaptea nedormită/Și fraza cum o șlefuiesc/Să-i dau sclipirea potrivită,/Prin gândul ce-l împărtășesc?/Prin voi, prieteni, ea mă vede,/De n-ați fi voi, n-ar ști nimic/Și tot prin voi, viața se-ncrede,/Că o iubesc încă de mic!/’’

Ce ar putea schimba în societatea noastră? Alexandru Plăcintă ar dori mult să domine Cultura, respectul față de om, de neam, de țară, de tot ce este sfânt și frumos în Moldova:’’Noi vrem dezvoltare, Moldova să devină țară-membră a Uniunii Europene… Dar așteptăm să o facă altcineva pentru noi! De ce, Noi nu încercăm să schimbăm acest lucru? Să păstrăm curățenia pe străzi, în transport, parcuri, în fața casei sale, oficiului său, să sădim flori, arbuști, copaci, să vorbim frumos. Să fim Oameni! Sunt lucruri pentru care nu e nevoie de investiții, Dorinţă să fie!.. Râurile din orașele europene sunt îngrijite, amenajate. De ce nu este apreciat de noi râul Bâc care trece prin orașul Chișinău și multe alte localități, nu este curățat, amenajat cu podulețe, havuzuri, care să înfrumusețeze și mai mult orașul și țărișoara noastră? Putem face Europa la noi acasă. Și, atunci Uniunea Europeană singură va cere să ne unim cu ea. De ce nu facem asta? Cine ne încurcă?’’

’’Sunt convins că avem o țară frumoasă, o țară deosebită, pe care, am putea să o transformăm într-o țară de poveste. Migrațiile sporesc din cauza situațiilor grele de viață. Oamenilor, care s-au hotărât la acest pas, cred că nu le-a fost ușor să se decidă, să o ia de la capăt în o altă țară străină și, probabil, nu le este moral ușor nici acum printre străini. Vorba ceea: fie pâinea cât de rea, tot mai bună e-n țara mea. Diaspora, cred eu, e ca o bucățică din patria-mamă, dusă și păstrată cu sfințenie în altă țară, în interiorul căreia, oamenii, care au plecat în depărtări, se simt mai aproape de neam, de țara unde s-au născut, și prin asta, pe cât e posibil, își alină dorul.’’

’’Nu-mi imaginez cum să nu-ți iubești țara și locul unde te-ai născut? Doar el, pământul din țara în care ai văzut lumina zilei, ți-a dat hrană să exiști, să crești și la un moment dat să-i zici că nu-l iubești? Este un mare păcat.’’

Avem o mulțime de locuri frumoase în Moldova: Complexul Orheiul Vechi, subsolurile de vinuri de la Cricova, Mileștii mici, mănăstirile din republică.

Arta este un patrimoniu al țării în care a fost creată și este specifică locului, dar contribuie la dezvolarea culturii întregii lumi

’’Sensul venirii noastre în lume este de a prelungi viața pe Pământ, de a transmite noii generații cunoștințele, experiența și adevăratele valori acumulate în timp. Toate acestea se pot înfăptui cu succes în anumite condiții. Dragostea, respectul și atitudinea frumoasă între bărbat și femeie pot menține familia, și sunt un exemplu viu pentru copii.’’

’’Față de violență în familie am o atitudine foarte negativă. Ce poate aduce în lume omul, care nu este exemplu pentru copilul său, care nu știe și nu poate să iubească? Doar pustiiri, lacrimi și necaz. Omul are obligația de a fi Om.’’

Este un optimist din fire. Alexandru Plăcintă, în continuare, are încredere în oameni şi speră că în societate se vor produce multe schimbări în bine. Spune, că nu ştie câte zile ia dat Domnul, dar are încă foarte multe de făcut, în special ’’ceea ce nu a reuşit până acum’’ Doamne ajută! ❤  (SV Vizitiu)

Făcând o scurtă retrospectivă a muncii sale, scriitorul le mulţumeşte tuturor celor cu care a conlucrat şi a realizat lucruri frumoase. Le mulţumeşte prietenilor care au citit şi l-au susţinut în creaţiile sale. Pentru Alexandru Plăcintă contează mult opinia şi părerea cititorilor. Vedeţi şi voi unele aprecieri (fără modificări în ortografie), n-am găsit nicio reacţie adversă:

Maria Corini – ‘’Un crez profund, curat si sincer MAESTRUL sfantului cuvant! Foarte frumoasa poezie. Felicitarile mele stimate Poet!’’

Lidia Gonta Grosu -‘’Cîtă expresivitate şi originalitate poate transmite un Om cu Har de la DUMNEZEU (numai cine nu doreşte nu vrea să recunoască!) gândului prin trăirea de intensitate, modelând cu atâta măiestrie chipul hidos al…abjectului prin formula simpatică a alegoriei! Şi să mai afirme acum cineva , stimate dle Alexandru Plăcintă, că nu meritaţi titlul pe care demult îl deţineţi -TALENT- încă de până la naştere! Felicitări! Doamne ajut!’’

Vera Craciun -‘’Rupte din realitate, faptele sunt frumos aranjate in cuvinte care modeleaza sufletul! Felicitari, dle. Alexandru Placinta!’’

Tatiana Enache -‘’Frumoase si intelepte versuri d-nul Plăcintă!!! O duminică binecuvântată! Cu respect!’’

Liliana Kim -’Atat de frumos scris, de parca ar fi scris in limbajul sufletului! Te iubesc mult si ati doresc un an nou fericit si plin de realizari!’’

Zinaida Lazari -‘’Să dea Domnul să trăiti, ca florile să-nfloriti, ca copacii să-nverziti, să nu mai îmbătrîniti. Iar în anul care vine sa aveti parte numai de bine, pace-n suflet şi in casa si pîine caldă pe masa
LA MULTI ANI!’’

Svetlana Plăcintă ‘’Fantastic de frumos și sufletesc! Și cuvintele tale sunt ca niște unde muzicale irepetabile !!! La Mulți Ani!’’

Iulia Pancu – ‘’Minunate versuri,Domnule Александру Плэчинтэ.Cita profunzime in aceste cuvinte purtatoare de energie si valoare.Multumim.’’

Tatiana Şoltoianu – ‘’E un lucru sfint sa ai incredere in ziua de miine!!!!Versuri pline de optimism.Bravo maestre!’’

Lenuta Filip  – ‘’Poet talentat , cu suflet sensibil de copil și de artist!
Faptul că scrie și poezii pentru copii și este mereu în mijlocul lor , o demonstrează!’’

Lidia Vrabie – ‘’Fericirea se ascunde in lucruri mărunte! Felicitari pentru vers și starea această sa nu vă părăsească nicicând!’’

Lidia Gonta Grosu – ‘’La fel ca poveștile, pictura dvs., dl Alexandru, are culoarea adevărului, a frumosului, a calităților unui suflet ce pretind să schimbe lumea mereu spre bine. Sania lui Moș Crăciun este încăpătoare pentru că ați meșterit/o din cuvintele ce-și au izvor lumina ochiului cumințeniei din suflet și cuget. Domnul să vă ocrotească sub marea umbrelă a Creației, bucurându-vă din plin de imaginarul în care păstrați visele copilului pentru toată lumea bună, și nu numai..’’

Natalia Pincova – ‘’Să ne trăiți, maestre… Savurez cu ardoare fiecare buchie și fiecare vers, expus pe hîrtie cu atîta măestrie.’’

‘’Poveştile lui Alexandru Plăcintă – oază de bucurie şi bunătate’’ – Petre Craciun

Alte surse despre scriitorul Alexandru Plăcintă:

https://www.facebook.com/alexandru.placinta.1

http://www.alexandruplacinta.com/creatii/

http://www.literaturacopii.ro/stire-proza/norocosul-poveste-si-ilustratii-de-alexandru-placinta/196


4 comentarii

Stela Mitriuc – protagonista nr. 100 la Clubul Impresii din Viata si Carti


Astăzi, vom vorbi despre protagonista nr.100Clubului ”Impresii din viata si carti”, proiect cu desfăşurare permanentă în incinta Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu şi care se încheie cu evenimentul de azi! Faceţi cunoştinţă cu povestea şi impresiile de viaţă ale Stelei Mitriuc! A fost frumos, cu o persoană de suflet şi o interpretă remarcabilă, cu discuţii, relatări şi confesiuni sincere. Moderatoarea deja cunoscută şi ea ca protagonistă a clubului Lucia Caciuc-Roşioru, colegă de serviciu a Steluţei Mitriuc, a cântat şi ea, la fel şi invitaţii şi intepreţii Roxana, Doiniţa Gherman, Galina Maleca-Corduneanu, Vladuţa Stratan şi chiar fiul meu Iulian Moşneagu luând acorduri la chitară, etc. S-au pus întrebări, şi cele sociale, şi despre cultura noastră. Despre toate vă propunem să vizionaţi şi să ascultaţi din filmările de la eveniment. Multă lume interesată de neamul nostru, de viitor şi realizări noi în societate…

Filmele şi imaginile le accesaţi şi le vedeţi mai jos: Deschideti Albumul Stela Mitriuc – a 100 protagonista a Clubului Impresii din viata

Multe au fost în viaţa ei. Cu oameni frumoşi alături, şi cu unii – nu chiar… A trecut prin clipe dificile care au călit-o şi au făcut-o mai puternică. Au fost lucruri care au îngenunchiat-o, dar ea a avut puterea să se ridice şi să meargă înainte! În paralel, a reuşit să se înţeleagă cu toată lumea, e şi în firea ei să păstreze alături… aceste perle de oameni, să-i preţuiască şi să-i respecte în continuare. Stela Mitriuc ştie ce înseamnă valori: toată viaţa le adună împreună şi le promovează. Şi copiilor săi le-a insuflat spiritul cumsecădeniei, chiar dacă unele persoane consideră că nu mai este la modă.

Să trăiască, să meargă înainte, să creeze, să dăruiască dragoste celor care merită este în spiritul ei. Se respectă pe sine şi se stăruie să se ferească de persoane rele pentru care nu este nimic mai simplu să-i murdărească pe alţii. Ştie că toţi sunt diferiţi şi depind de modul lor de a fi mai mult indiferent pentru viitor…

În 2016 Steluţa Mitriuc a susţinut la Palatul Naţional concertul ei solo. A fost un succes extraordinar: un concert grandios cu sunete şi lumini de cel mai înalt nivel şi mult-mult public. Fără cântec, fără de creaţie – ea nu poate respira. ‘’Sunt ca floarea ceea, am multe petale si toate semnifică fiecare din calităţile ce le am. Adunate împreună mă prezintă ca personalitate.’’ – spune Stela.

Pentru familie, ea poate ceda orice, de fapt, asta a făcut-o toată viaţa. Toate reuşitele ei în carieră au mers în paralel cu realizările cele mai sfinte, – copiii ei. Precum se întamplă la unele vedete, şi Stela Mitriuc a renunţat la multe propuneri de succes de dragul copiilor ei, pe-atunci adolescenţi. Au fost proiecte interesante, cu perspectivă, dar nu regretă: în present, copiii ei déjà realizează cu succes proiectele sale… Acum Stela spune că pentru ea e mult mai important să savureze o carte interesantă, atunci când are timp liber. Cine ştie, poate că se justifică, sau într-adevăr viaţa le pune pe toate la loc, şi – doar a reuşit! Şi în carieră, şi în viaţă de familie. Carieristă nu a fost niciodată, nu a cerut laurii pe care şi acum îi poate avea. Este mulţumită cu ce iau oferit Domnul şi oamenii de alături. Cei, care o iubesc şi o respectă!

Îşi face timp pentru bucuriile de suflet: să cânte, să petreacă cu prietenii, să meargă la teatru, în culisele căruia lucra tatăl ei şi ceilalţi actori ai Teatrului ‘’Luceafărul’’ din Chişinău. Se mândreşte enorm de mult cu echipa ceea. A crescut printre ei… Ea de mică voia pe toate să le facă singură! De aceea, şi părinţii ei rămâneau surprinşi când aflau despre realizările ei atunci când ea déjà cucerea aplauze. A fost la fel şi atunci când a reuşit să fie admisă la facultatea Canto academic la Conservatorul de Stat din Chişinău, înmatriculată la două facultăţi în acelaşi timp. Pe timpuri nu se făcea Canto estradă, şi Stela dorea neapărat să cânte ‘’estradă’’. Decanul Dmn Chiosa promise că se va deschide între timp o asemenea facultate. Şi când s-a deschis, Stela ştia tot programul de canto academic plus şi cel de Estradă. Era foarte muncitoare, cu ambiţii de a studia la nesfârşit. A jucat şi ca actriţă în spectacole – în rusă, şi în şase – în limba română, la facultatea de Regie… Se poate considera printre pionerii acestor catedre!

Când a absolvit Conservatorul de stat, s-a destrămat URSS. Şi precum a spus Margarita Ivanuş, ‘’generaţiei noastre le-au tăiat picioarele!’’ Şi Stela a parafrazat-o:’’Ni s-au tăiat aripile!’’

Mereu sinceră, Stela recunoaşte că nu are nimic cu politica, cu privirile persoanelor diferenţiate sau cu apartenţă la partide. Pentru ea contează mult oamenii şi bucuriile lor de suflet, pentru care organizează evenimente culturale, cele care sunt responsabilitatea ei în serviciului municipiului Chişinău. Direcţia de Cultură rămâne unicul loc ştampilat în carnetul ei de muncă, domeniul în care activează toată viaţa ei. Este o conservatoare a tot ce este frumos şi bun! Pereseverntă, competentă şi foarte responsabilă pentru tot ce face! A fost convinsă să nu plece de la serviciul cela atunci când a vrut. A lucrat ca şefa cabinetului metodic, şefa direcţiei Învăţământ artistic, şi în prezent – şef interimar al Direcţiei de Cultură la Primăria Chişinău. Destinul a reuşit ca ea să activeze în acelaşi loc, şi azi… ea nu mai regretă că n-a plecat. Acesta-i caracterul unei femei de succes!

A colaborat ca interpretă şi a rămas în continuare prietenă cu compozitorii autohtoni: E. Doga, L. Stirbu, M, Dolgan, M. Stircea, G. Voinovan, L. Gorceac, A. Gherman. A avut onoarea să fie solistă a unui spectacol de Crăciun dirijat de maestrul Gheorghe MusteaReferitor la cantautori, Stela Mitriuc consideră că fiecare interpret, oricine ar fi omul de creaţie, – are dreptul să se lanseze, să fie promovat şi remunerat după merit. Este o persoană altruistă şi îi cuprinde pe toţi la activităţile culturale artisitice, atunci când se organizează în capitală… Eu îmi amintesc despre acest fapt, atunci când cânta şi fiica mea Sanda Marta începând cu anii 2002. Stela o invita la activităţi să cânte, de astfel am şi eu o amintire prin imagini unde Stela o incuraja să fie calmă şi fără frică pe scena PMAN…

Este omul echipei, o spune şi ea. Iubeşte oamenii şi se străduie să-i împace pe toţi, atunci şi ea se simte liniştită alături de ei. Întotdeauna îşi exprimă opinia direct, nu agreează cele spuse după spate… Ah da, Stela studiază psihologia, îi place să înţeleagă oamenii. Are şi alte pasiuni, de exemplu să studieze despre pietrele preţioase, preferă şi arhitectură antică… (Svetlana Vizitiu) 

Câteva aprecieri despre Stela Mitriuc:

”Dragele mele, la şedinţa Clubului din 10 iulie curent, protagonista Stela Mitriuc, nativă cu semnul viager al inteligenţei, înţelepciunii şi voinţei (Şarpele de Lemn), ne-a arătat (cu multă modestie!) că posedă capacitatea de aşi dirija destinul în toate împrejurările întâlnite în oceanul vieţii. Bravo oamenilor, care în Epoca Vărsătorului, îşi cunosc GPS-ul cosmic (Certificatul astral personal) şi se orientează cu el în Drumul Vieţii Terestre. Dacă răsfoim matriţele lui, vom înţelege că dnei Mitriuc îi este dat din când în când a fi abilă şi activă, dar mai apoi, foarte lentă şi închisă ăîn sine. Cu mintea ei foarte flexibilă, se simte mai comod când stă în umbră şi urmăreşte atent, cu ochii ei magnetici şi zâmbetul misterios, evenimentele din jur.
Din punct de vedere profesional, Stela este tipul profesionistului care-şi cunoaşte domeniul de activitate ca pe cele cinci degete şi pe care ceilalţi îl ascultă pentru că nimeni nu se pricepe mai bine ca el în domeniul de activitateă. Nativa are fler în afaceri şi este capabilă să ia cele mai bune decizii în cel mai scurt timp. Are spirit întreprinzător deosebit de creativ, este foarte pragmatică şi extrem de eficientă.
Pe lângă muzică şi sport, îi place foarte mult să mediteze, să reflecteze şi să filozofeze, deoarece are parte de foarte multă intuiţie. Gândurile elegantei doamne nu pot fi descifrate. Are puteri extraordinare şi cunoştinţe spiritualiste pe care foarte puţini oameni le au. Stela are încredere doar în ceea ce gândeşte. Câteodată pare că nu e preocupată de ceva, însă sub acest aspect, ascunde de fapt adevărul că ea se gândeşte profund la acţiunile sale. Ea gândeşte limpede, rapid şi reacţionează fulgerător. Puterea ei de seducţie asupra persoanelor din anturaj, magnetismul neobişnuit l-am simţit cu toţii în atmosfera ce domina la Club. Ea s-a remarcat cu uşurinţă prin inteligenţă, căreia puţini îi pot face faţă. Replicile protagonistei la cuvintele spuse în adresa ei de către asistenţă au fost ca nişte cugetări de înţelepciune.
Posedă un instinct de autoconservare foarte bine dezvoltat şi conştientizează că Viaţa sa va comporta riscuri mari, dar ea nu se va da în lături niciodată pentru că este o luptătoare neînfricată, dacă e vorba să-şi atinge scopul. Perseverând şi neadmiţând nici un compromis, e plină de ardoarea de a face ceva. Nimic nu o va putea ţine pe loc. Stela Mitruc este destinată faimei şi Norocului.” – Tatiana Paladi

Gabi Rusu ”Foarte frumoasă ca întotdeauna plină de farmec şi elegantă!!!”

Stela Rotaru ”Anii nu-ti cunosc adresa… şi nici să n-o afle!!!”

Nadejda Pohila ‘UN EXEMPLU FRUMOS!”

​Date biografice:Stela MITRIUC – Interpretă​ de muzica usoara, Artista emerită, Şefa Directiei Cultură, specialist principal la Primaria Chisinau. S-a născut la 25 iunie 1965 în or. Chişinău, Republica Moldova
Mama – Tamara Trocin, medic şef la un spital pentru copii, şi tatăl – Grigore Russu, actor, prima promoţie a actorilor, cu studii la Moscova, Şcoala Teatrala Sciuchin Tatăl este şi autorul a mai multor carti – biografii despre actorii ilustri din Republica Moldova.
Stela Mitriuc a absolvit scoala de muzica ”E. Doga’’, pianul, Academia de muzica, teatru- facultatea Regie si actorie, la maestrul Ilie Todorov. A studiat Canto academic la Conservatorul de Stat , clasa Tamara Aliosin, artista a poporului URSS. Urmează Academia de Administratie Publica pe linga Guvern – managementul. Este înscrisă în fondul de aur al Academiei. Gradul didactic-superior.
Are 2 feciori. 
Surse şi evenimente:
Deschideti Albumul cu imagini accesand titlul: Stela Mitriuc – a 100 protagonista a Clubului Impresii din viata


Un comentariu

Alexandru Ganenco, colonel, publicist, autor de carti la Clubul Impresii din viata si carti


ganencoAlexandru GANENCO – al 99-lea protagonist la Clubul ”Impresii din viata si carti” în cei cinci ani din istoria acestui proiect care se desfăşoară în incinta Bibliotecii Municipale B.P.Hasdeu. 

Albumul Colonelul Ganenco protagonist la Clubul Impresii din Viata si Carti (accesati)

   Ce înseamnă să fii om puternic, care să transforme provocările în oportunități? Marinarul Alexandru GANENCO, păstrându-şi programat pacea interioară,entuziasmul, protagonistul desprinde esența bucuriei de a descoperi, a învața empiric, a se cizela, a înţelege şi a primi lumea aşa cum este, dar şi oferă învăţăminte preţioase pentru fiecare din noi… Colonel in retragere, editor si publicist, autor a mai multe volume de carte, membru fondator al Fundatiei „Draghiştea”, pe parcursul evenimentului, prof.univ.dr. Ganenco a făcut completări cu informații interesante, evocând amintiri din propria lui experienţă de viaţă... După cuvântul de deschidere de către istoricul și moderatorul şedinţei​ Alexandru Valeriu Moraru, protagonistul vine cu detalii din perioada copilăriei, apoi şi cu impresiile din anii care l-au marcat în mod special. Nu a izbutit să înveţe la şcoala românească, deoarece în 1944 URSS deja a reocupat Basarabia şi a instalat legile sale comuniste. Venind cu amintirile din frageda copilărie, cu jocurile practicate pe-atunci; cu cele mai însemnate impresii din anii de studenţie, a vorbit şi despre rolul părinţilor în urmarea calei sale de viaţă. A povestit despre flota Militară Maritimă, cu câteva crâmpeie din această perioadă. Ce înseamnă pentru el Marea, despre care a scris în cartea de autor ”Carahasani”, o localitate pitorească aflată la o distanţă relativ scurtă de Liman şi Marea Neagră… Ce ”păcate” a săvârşit si… poate a reuşit să le ”corecteze”? Despre soţia Anişoara care a creat un confort emoţional pozitiv în viaţa protagonistului şi o stabilitate psihologică în familie. Şi cea care i-a dăruit o fiică minunată. Nepotul cu care se mândreşte mult…

A scris o sumedenie de eseuri în celebra carte ”Localităţile Republicii Moldova”, volume de referinţe ”Istoria Serviciilor Secrete”, ”Carahasani împovărat de ani”, etc.  Munceşte în continuare la scrieri…

A. Ganenco nu a uitat să-i menţioneze pe prietenii lui, şi cei care ş-au făcut timp să vină la club. Prietenii care l-au marcat ca Personalitate, ca un intelectual şi profesionist în domeniu, şi ca o valoare umană importantă.  Au fost prezenţi şi au vorbit din public istoricii, oamenii de ştiinţă, în rândul lor – Iurie Colesnic,Tudor Ţopa, academicianul Boris Găină, Dumitru Ţâra etc. Câteva melodii interpretate de cantautorul Savelii Cojocari, prietenul de familie, ne-au bucurat inimile. S-au citit dedicații, referinţe adresate autorului cărţilor de autor, dar și celor prezenţi: Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă caldă, prietenească. Vedeţi albumul şi filmele(Accesati Titlurile de carți de autor cu numele Alexandru Ganenco):

Aprecieri şi referinţe despre Alexandru Ganenco:

– ”Alexandru Ganenco este un Om cu inima curată, onest, deși a lucrat în structurile statului, care pe parcursul anilor au avut nu cea mai bună imagine. Este un Om sensibil și săritor la nevoie, este un Om, în care poți avea încredere deplină în orice situație a vieții. Deși are simțul umorului bine dezvoltat, deși este o persoană sociabilă și inteligentă, totuși este zgârcit la vorbă, (această trăsătură de caracter este indisolubil legata de specificul meseriei). Fiecare cuvânt rostit de el este bine chibzuit și pus cu grijă la locul lui. Să vedeți cum radiază de fericire fața dumnealui, când vorbește despre soția sa, doamna Ana (Anișoara, cum o dezmiardă omagiatul nostru), când vorbeste despre nepotul său Daniel, student la celebra Universitate din Iași… Se mândreşte mult cu fiica Nina şi minunatul ginere Dumitru Dogaru, care îi este şi de mare ajutor… La această vârstă onorabilă,  domnul Alexandru Ganenco… Casă a construit, pomi a pus, fântână a zidit, copii și nepoți a crescut, cărți a scris, datoria față de țară și-a făcut-o cu onoare… Rămâne un lucru mic, dar foarte important: să fie sănătos să se bucure de toate aceste succese! LA MULȚI ANI DOMNULE ALEXANDRU GANENCO! LA MULȚI ANI, PRIETEN DRAG!”- Alexandru MORARU, istoric-arhivist şi publicist. 

Ca de obicei, cei interesaţi pot urmări evenimentul în albumul, accesând titlul evidenţiat, şi în filmele postate mai jos. VIVAT: Albumul Colonelul Ganenco protagonist la Clubul IVC

Date biografice: Alexandru Ganenco. Născut în focul războiului, la 5 februarie 1942 în satul Carahasani, Ștefan-Vodă într-o familie de țărani cu mulți copii, tânărul Alexandru își face studiile la școala de 7 ani din sat, apoi la școala medie din s. Slobozia, după care ulterior merge la facultatea de istorie a Universității de Stat, pe care o absolvește cu bine, deoarece i-a plăcut istoria încă de mic copil. După facultate, își satisface serviciul militar în armata sovietică, fiind încorporat la marină. Anume aici, la flota maritimă și-a călit nu numai fizicul, dar și moralul, voința, felul de a fi.
Lucrează director de școală în satul Cerlina, Soroca, apoi în școala nr. 5 din orașul Soroca. Ulterior este ales la diferite funcții în organele comsomolului, apoi in organele de partid din raioanele Soroca și Râșcani.
După o perioadă de timp, Alexandru Ganenco este angajar la CC al PCM, apoi mai bine de 20 de ani lucrează ofițer în organele securității de stat. Ultimii cinci ani ai secolului XX a fost șef al Direcției Serviciului de Informații și Securitate pentru minicipiul Chișinău.
In colaborare apare volumul Tudor Țopa, Alexandru Ganenco ”Carahasani împovărat de ani”apărut la Fundația ”Draghiștea”, tipărită respectiv la Chișinău în anul 2015. Cartea are 316 pagini și apare într-o îngrijire poligrafică de colecție. La fel, in colaborare apare cartea Tudor Botnaru, Alexandru Ganenco ”Istoria serviciilor secrete (1940-2007)” apărută la Editura ”Museum” din Chișinău în anul 2004.

Alte surse cu protagonistul Alexandru Ganenco:

albumul Colonelul Ganenco protagonist la Clubul IVC

https://www.facebook.com/events/157635658258160/– evenimentul promo​ cu varia surse despre protagonist

https://mazarini.wordpress.com/2017/02/02/oameni-deosebiti-alexandru-ganenco-la-75-de-ani/

https://10tv.md/2018/03/17/ecoul-unirii-la-100-de-ani/

https://bibliotecahasdeu.wordpress.com/2016/06/28/ora-expertului-despre-lectura-si-carti-cu-alexandru-ganenco/

https://www.facebook.com/pg/clubelitaimpresiisicarti/photos/?tab=album&album_id=2532893086936500 – albumul foto de la Clubul IVC


15 comentarii

Daniel Procopciuc, campionul mondial Armwrestling la Clubul Impresii din viata si carti


Fiecare om are povestea lui de viaţă, munca şi pasiunile sale. Sunt atât de diferite, dar până la urmă pe toți îi uneşte exact ceea ce ne atrage cel mai mult: talentul, inteligenţa, sinceritatea, integritatea, pasiunea, abilităţile şi lupta continuă pentru un scop nobil… Şi astăzi, persoane grozave au poposit la Clubul ”Impresii din viata si carti” : îi cunoaşteţi deja pe moderatori, foşti și ei protagoniştii Clubului IVC care are loc în incinta BM B.P.Hasdeu: neurologul Alexandru Grumeza (campion naţional armwrestling şi antrenorul protagonistului) şi jurnalista Zinaida Jioară, Director general AgroTV! Eroul nostru, al 98-lea protagonist al clubului a fost studentul şi medicul în devenire Daniel Procopciuc, mondial, european și național în luptele Armwrestling, cel care recent a surprins lumea întreagă şi a făcut Moldova tare mândră de eroul său! Pentru cei care nu ştiu, Armwrestling-ul este o luptă dură cu braţe între doi sportivi la întrecere… 

Daniel Procopciuc este încă foarte tânăr, are toată viaţa înainte pentru a​ continua să ne​ bucure cu meritele sportive şi cele profesionale. Este marcat de dragostea pentru sportul preferat, o atitudine care apropie și adună oamenii de suflet în jurul lui… Student la medicină generală, Daniel Procopciuc, s-a întors campion mondial de la Zloty Tur, un turneu pentru Cupa profesionistă de Armwrestling. Aceste este considerat unul valoros în acest sport. Concursul a adunat campioni din toată lumea. Armwrestling-ul – luptă cu braţul, este ceea ce l-a consacrat şi l-a marcat pentru totdeauna. Daniel Procopciuc s-a făcut remarcat prin puterea lui constantă pe care o dovedeşte la competiţiile naţionale şi internaţionale. Am observat că este şi un psiholog atent cu spirit de observaţie: nu poţi fi un Campion dacă nu reuşeşti să-ţi ’’citeşti’’ inamicul în timpul luptei! Cu cel puternic devine şi el mai puternic! Într-adevăr, este foarte modest şi politicos, dar neobosit şi energic. Se descoperă ca un caracter dur într-o fire înţeleaptă, el chiar ştie ce vrea de la viaţă, merge înainte, şi cred că va reuşi nu doar în armwrestling! Nu neaparat în medicină pe care o studiază, Daniel se simte bine acolo unde sunt Oamenii care îl înţeleg şi îl susţin moral, şi acolo unde-i poate aduna la o vorbă bună şi la întreceri paşnice. Lider firesc, dar are ce învata de la colegi şi prieteni, la care el ţine mult… Este foarte recunoscător prietenilor şi discipolilor care l-au ”făurit” şi l-au îndrumat ca campion. Şi desigur, experienţa de viaţă îi va îmbrăca anii cu multe schimbări şi impresii noi, îi va adăuga noi abilităţi precum fiecărui om talentat şi pasionat de sport, însă atitudinea va fi mereu corectă, pentru că el este omul înţelept şi educat, ţine mult la familia lui, prietenii… Bineînţeles că va fi dornic să cucerească medalii şi trofeie, la fel precum să ajute şi să instruiască campioni noi în Moldova şi oriunde îl va duce soarta, el mereu va fi cu gândul şi locul la casa lui: Patria… (Svetlana Vizitiu)

A fost o şedinţă într-adevăr fenomenală, cu impresii de suflet şi referinţe de caracter. Ne-au bucurat şi moderatorii, şi publicul care au încercat şi ei să facă un Armwrestling cu campionii măcar pentru o amintire bună. Au fost foarte activi mămica și bunelul care au venit cu mai multe secvențe, unele amuzante, din copilăria și adolescența lui Daniel. Toţi au fost demni de un divertisment show a lea Holliwood, ce-mi place tot mai mult în afară de povestile cu impresii de viaţă. Iar filmuletul de mai sus din imagini bate toate recordurile de audienta in istoria Clubulul Impresii din viata si carti in ultimul timp! Vedeti si voi, ne-am luat la bataie cu campionii mondiali si nationali ai luptelor Armwrestling…

Cei care doresc să audă povestea protagonistului Daniel Procopciuc o pot asculta aici, accesând titlul evidențiat a albumului și filmele de la evenimentul Clubului de mai jos! Vivat: Albumul Campionul Daniel Procopciuc la Clubul Impresii din viata si carti

Iar mămica eroului nostru Dna Ala Procopciuc a redat foarte corect și sincer destinația și tematica ședințelor Clubului Impresii din viață și cărți” – pentru ce îi mulțumesc din suflet:Dna Svetlana Vizitiu, activitatea pe care ați organizat-o a fost nemaipomenit de nostalgică, plină de sinceritate și emoții pozitive. Vă sunt recunoscatoare pentru inviție și pentru faptul că l-ați îndemnat pe Daniel să demonstreze încă o dată, că campionii nu se nasc doar în sălile de sport. Campionii sunt făcuți din ceea ce au mai adânc în ei: o dorință, un vis, o chemare.”

Filmul integral de la eveniment aici:

Aprecieri de la fani și admiratori:

Alexandru Grumeza:”Foarte tânăr, dar deja cu o imensă experiență în sport și palmares fantastic, Procopciuc Daniel a împărtășit impresiile și viziunile sale despre viață. Onorat să fiu moderator alături de Zinaida Jioară!”

”Pentru că e PRIMUL din Republica Moldova care a reușit să ne promoveze țara făcându-ne cunoscuți în lumea Armwrestlingului, dar și pentru că astăzi își celebrează cea de a 23-a aniversare, Federația Națională Sportivă de Armwrestling din Republica Moldova îi dorește lui Procopciuc Daniel cât mai multe realizări pe plan personal și profesional, cât mai multe podiumuri cucerite la cât mai multe concursuri din domeniu, dar și, fie ca ambiția, curajul, dar și zâmbetul triumfător să nu-i dispară niciodată din viața lui! La mulți ani, Daniel!!! Federația Națională Sportivă de Armwrestling din Republica Moldova

Cristi Pascari:”Ma mândresc cu voi!bravo! Realizări frumoase continuu… Daniel, să fii primul nu îi uşor, dar sa te menţii primul e si mai greu! Iti doresc să ai curaj, putere şi întelepciune, ascultare de antrenor ca să fii mereu primul.”

Costandachi Cristian:”Forta Moldovei într-o imagine! Bravo, Daniel, ai meritat acest Titlu felicitari!”

Cristina Bostanica:”Esti cel mai bun, bravo”

”Ziua in care vei fi responsabil şi nu vei mai gasi scuze, aceea va fi ziua startului şi cea care te va purta spre succes.”-  Vasile Aficiuc

Irina Jitaruc: ”Rasplata muncii si talentului, bravo!”

Borbil Danut ”Felicitări! Cea mai tare echipă, cu cei mai mari campioni – acesti bravi oameni excelează atât in sport, cât și în profesia lor, profesii la care alții doar visează!”

Mamai Radu :”Succes mai departe.Arate la toata lumea ca la Chetris sint oamemi si curajosi.”

Eugenia Camerzan :”Bravo! Mindria satului Calinesti!”

Vîzîi Dmitri :”Progresul e impresionat! Succes in continuare, bravo!”

Irina Talambuta:”Campionul lumii ..ne mindrim cu tine Daniel esti o mare personalitate!”

Date biografice: Daniel PROCOPCIUC – Omul Anului 2017 (TVM1). Campionul mondial si european in Armwrestling (lupte cu brate), S-a nascut la 17.01.1995 in r. Falesti s. Calinesti. In prezent, activeaza ca asistent medical la Institutul de Neurologie si Neurochirurghie si continua studiile la Universitatea de MEDICINA SI FARMACIE NICOLAIE TESTIMITIANU, ANUL 5 . 

Daniel Procopciuc  născut la Brînzeni, r. Edineț, în familia lui Vasile Procopciuc (inginer-cadastral) și Ala Procopciuc (numele de fată – Morarenco; de specialitate contabil). Este cel mai mare copil dinfamilie, sora Ana născută în 2002. De la vârsta de 2 ani crescut și copilărit la Chetriş (primăria Călineşti), r. Făleşti. Școala primară și liceul teoretic Călinești (2001 – 2013), absolvit cu media la bac 8,0. Pe durata studiilor liceale partiipant la olimpiadele școlare raionale de chimie, matematică și fizică.
Pasionat şi inspirat din copilărie de armwrestling, astfel după 6 luni de haltere (antrenor Lilian Cebanciuc – s. Glinjeni, r. Fălești) şi-a amenajat acasă o sală improvizată şi a început să practice exerciţii specifice din 2012. Însă antrenamentele sistematizate şi sistemice au început din 2013, cînd a devenit student la facultatea Medicină Generală a Univerității de Stat de Medicină și Farmacie ”N.Testemiţanu”. La complexul sportiv al universităţii de medicină face câte 3 – 4 antrenamente săptămânal, iar o dată în săptămână participă la sparringurile ce se ţin la Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport. Este antrenat de către fraţii Grumeza (Alexandru şi MIhail). Este multiplu campion şi deţinător de trofee naţionale şi internaţionale, dintre cele mai importante ar fi de menţionat:
– Dublu Vicecampion Mondial (argint pentru lupta cu brațul stâng și argint pentru lupta cu brațul drept) la categoria -75kg tineret în 2016;
– Campion European braţul drept la categoria -75kg tineret în 2016;
– Campion Balcanic în „Liga Profesionistă Balcanică”, categoria -80kg în 2016;
– Campion absolut braţul stâng şi vicecampion absolut braţul drept la „Boiar Armwrestling Naţional” în 2016;
– Vicecampion European braţul stâng categoria -75kg tineret în 2015;
– „Codlea Power Cup”, Romania – locul 3 seniori -85kg braţul stâng; locul 2 seniori -75kg braţul drept; locul 3 open dreapta;
– Campionatul Internaţional „X-Men – 2014”, Brescia, Italia – locul 1 braţul drept tineret -75kg, locul 1 braţul stâng tineret -75g, locul 3 seniori -75kg;
– Всеукраинский Чемпионат «Битва Титанов – 2014», Одесса – locul 1 braţul drept -78kg, locul 1 braţul sting -78kg, locul 2 – open dreapta.
Pentru reușitele din studii și performanțele sportive devine Laureat al Galei Studenților USMF”Nicolaie Testemițanu” 2015.
Din augut 2016 – aangajat prin cumul în calitate de asistent medical în Secția Neurorecuperare a Institutului de Neurologie și Neurochirurgie.

Surse varia despre protagonist:

Albumul accesati ”Campionul Daniel Procopciuc la Clubul Impresii din viata si carti”

https://www.facebook.com/events/609967719339407/ – evenimentul Clubul IVC cu toate sursele din viata si activitatea sportivului

https://www.facebook.com/dangmaimd

https://www.prime.md/ro/daniel-procopciuc-mana-de-fier-a-moldovei-acesta-a-devenit-campion-al-cupei-mondiale-de-armwrestling_64244.html

Albumul Campionul Daniel Procopciuc la Clubul Impresii din viata si carti


6 comentarii

Lucia Caciuc-Rosioru la Clubul Impresii din viaţă şi cărţi


La Clubul ”Impresii din viata si carti” se întâmplă minuni: fiecare personalitate vine cu experienţa ei de viaţă tot mai impresionantă, şi de această dată protagonista cu nr 97 Lucia CACIUC-ROŞIORU, a fost foarte convingătoare. Şi atunci când susţine argumentul că ‘’Omul cât trăieşte învaţă”. Şi că în prezent pedagogii nu sunt tocmai în vogă și specialitatea de pedagog, este, de fapt, o vocație. Educaţia în opinia sa presupune mai multe componente în sensul deplin al cuvântului: anume în ”Educaţia de cei şapte ani de acasă” este nevoie de o reformă revoluţionară începând cu părinţii, mentalităţi şi stereotipuri. Se presupune valorile care se educă în familie, schimbările mai avansate la nivel de republică, ”care urmează să pornească de la noi”. Fiecare trebuie să conştiinţizeze că există un potenţial pe cale de a pleca din ţară, că există pericolul să rămânem fără cadre didactice… Omul şi pedagogul din Lucia Caciuc-Roşioru este frământat de riscuri şi rezolvările problemelor ivite în urma ideologiilor politice, şi totuşi este optimist şi radical pornită… să reuşeaşcă! Nu este de neglijat nici salariul cadrelor didactice, instabilitatea şi cerinţele multilaterale în domeniu care se pun în faţa lor… Agenda Luciei este foarte încărcată, dar se stăruie să depăşească chiar şi timpul pentru a contribui în toate demersurile şi proiectele profesionale. Apreciază mult tinerii care vor să înveţe, le acordă atenţie sporită şi promovează pe cei talentaţi, dar este o temă aparte…

Are o legătură strânsă cu familia ei. Cu surioara Rodica, cu părinţii, pedagogi înrădăcinaţi: Vasile Roşioru, profesor de educaţie muzicală Liceu Teoretic ”Hyperion”, Durleşti, şi regretata mama Valentina Roşioru. De fiecare dată cand Lucia priveşte filmuleţul despre părinţii ei, are emotii puternice. ”Mai apare un element nou… ce face timpul cu noi”- spune ea. Şi atunci când se întâlneşte cu prima ei dragoste (cum obisnuieşte ea să zică), cu elevii din prima promotie, astăzi oameni în toată firea, – satisfacţia ”binelui făcut” pe care o primeşte este extraordinară! Manifestă atâta dragoste pentru fiecare, şi speranţă că avem oameni cu care ne putem mândri în continuare… Este chiar foarte mândră de ei şi îşi vede o particică din muncă făcută prin realizarile lor… Şi foştii ei elevi primesc o reală plăcere să o revadă. 

Vizionaţi filmuleţul şi imaginile de la eveniment mai jos. O activitate – în cadrul sediului Bibliotecii Centrale BM B.P.Hasdeu. Cu moderatoarele de excepţie Rodica Roşioru (sora) şi Maia Bănărescu (Ombudsman, Avocatul Copilului). Cu prietenii şi colegii de respect. Imagini şi cuvinte care ajung la inimi, şi care le puteţi aşterne adânc în memorie, dar şi mai adânc în suflet. Pentru ca şi copiii şi fraţii să înţeleagă ce este de fapt, educaţia prin spirit… Cei şapte ani de acasă sunt la fel de convingători, în special de la persoane inteligente. Şi, precum a spus Rodica Caciuc-Roşioru: ”Copiii fericiţi sunt cei care au părinţi fericiţi” Eu mai adaug şi o societate fericită împreună cu ei… (Svetlana Vizitiu)

Anatol Caciuc(soţul protagonistei):”Deși pe parcursul vieții citim mai multe cărți din care am putea învăța multe lecții, în goana timpului, nu reușim să le însușim. Or, am putea învața să prețuim aproapele, omul drag, cu care ne sincronizam destinul. Uneori, împovărați de grijile cotidinianului, nu remarcăm calitățile bune ale omullui de alături. Supărați de anumite situații, uneori, nici nu ne interesăm care ii sunt preocupările, bucuriile, realizăîrile. Și iată că reuniunile Clubului ,,Impresii din viață și cărți” oferă posibilitatea de a descoperi, redecsoperi calitățile cu care a fost înzestrat omul de alăîturi. Intrăm în universul său sentimental. Astăzi, 24 mai, am împărtășit bucuria unei asemenea reunini, a cărei protagonistă a fost soția Lucia. Toți cei care au vorbit, sincer, cu dragoste, au argumentat dăruirea, pasiunea pentru tot ceea ce face pe dimensiunea profesionala. Cu dragoste de oameni. Dar, nu mai puțin important este că a reușit să mențină un echilibru în viața de familie. Și, de loc ușor acest lucru, mai ales când ,,Te încearca viața uneori, îți dă prea mult și-ți ia înapoi…

Rodica Rosioru:”Mulțumim mult, Stimată D-na Svetlana Vizitiu Impresii pentru aceasta minunată experiență, pentru oportunitatea de a redescoperi, de a reciti file alese din viața și activitatea unui om! Vă dorim putere și inspirație în acest proiect, invitați interesanți și impresii din viață frumoase!💗

Albumul Protagonista Lucia Caciuc-Rosioru– accesaţi titlul!!!

Flimuleţul îl vizionaţi, este foarte interesant! Cu cântec şi vorbe bune, – de la oameni buni!

Expresii şi comorile de suflet de Lucia Caciuc-Rosioru::

Lucia Caciuc-Rosioru:”Păstrez bine comoara aceasta în interiorul meu – bunătatea. Cum să dai fără să eziţi, cum să pierzi fără regret, cum să câştigi fără josnicie”

  • ”Mi-e foarte, foarte dor de frumos şi de bun. Mi-e dor de oameni delicaţi şi buni. De oameni deştepti şi generoşi. De educaţie şi tradiţie. Mi-e dor de bun simţ şi bunăvoinţă.”
  • ”Ziua Internațională a Familiei este un prilej pentru a ne aminti de cei dragi și de a fi alături de ei, de a le dărui căldura și atenția noastră. Să prețuim fiecare moment pe care îl trăim împreună cu cei apropiați.
  • ”Ce este, în fond, prietenia, dacă nu acel minunat privilegiu al sufletului în care adevărul se poate odihni? Mulțumesc, prieteni dragi, pentru susținerea necondiționată!”
  • ”Acest eveniment a trezit în noi ceea ce este mai firesc, omenesc și de dorit să se manifeste în societate – dragostea și afecțiunea față de aproapele nostru. M-au impresionat ochii mamei atunci când a primit bolul cu banii colectați prin care am vrut să transmitem mamei un licăr de speranță. Dacă am reușit să oferim mai mult decât un cuvânt de susținere, atunci e un pas înainte. Este un exemplu demn de urmat și de alte instituții de învățământ și, probabil, ar fi bine să trecem de la tonalitatea aceasta a lucrurilor mai puțin frumoase legate de sistemul educațional spre una mai afectivă, mai pozitivă. Să încercăm să schimbăm noi lucrurile spre bine”
  • ”Ziua începe cu amintiri despre mămica mea, Valentina Roşioru, care ar fi împlinit 66 de ani… Cît de trist îmi este pe suflet că trebuie să spun acest condiţional ,,ar fi”… Acest arc peste timp, revenirea la cele mai frumoase clipe trăite de mămica, îmi dă puteri şi încredere, poate şi certitudinea că ceea ce fac, fac bine.”
  • ”E atât de multă gălăgie pe pământ, încât nu se mai aude nimic din cer. Să facem linişte!… E atât de frumos ce simţim!”
  • ”Alege să te bucuri de lucruri mărunte! Nu toţi oamenii au privilegiul să poată deţine imperii. Nu asta reprezintă împlinirea. Avuţiile materiale nu fac decât să te transforme în slujitorul banului.
  • ”Alege să fii frumos, aşa simplu cum eşti!”
  • ” Viaţa nu se explică, ci se trăieşte… Astfel de imagini arata cu prisosință cât de frumoasă este viața!”
  • ”Cât suntem în viaţă, nu putem lua niciodată vacanţă de la îndatorirea de a fi oameni! Vă aștept să discutăm despre lucruri frumoase!”
  • ”Nimeni dintre oameni nu îţi va putea spune de ce exişti, dar dacă tot eşti aici, străduieşte-te să dai un sens existenţei tale.. Oameni dragi care traiesc intens fiecare clipa!”
  • ”Cele mai frumoase lucruri din viaţă, cele care rămân pentru totdeauna în noi, nu sunt „lucruri”… Sunt oameni, situaţii, sentimente, emoţii.”

DESPRE LUCIA CACIUC-ROSIORU câteva impresii de la prieteni si colegi:

Viorica Caciuc :”Ca la lecțiile de istorie, inspirat, convingator, intersant!!! Sanatate amândurora si succese pe segmentul fiecăreia de activitate, sunteți deosebite”

Nina Horjan ”Dna Caciuc! Dvs emanati caldura si sinceritate. Alaturi de dvs ai chef de noi realizari.Pe bune. Va multumesc.”

Dina Pavaleanu ”Om cu suflet bun si cu inima mare si plina de bunătate ,ce aduce numai caldura peste tot.Multa sanatate si mult succes Doamna Lucia Caciuc-Rosioru.”

Olguța Zaharia-Galben ”Frumosul, delicatețea, bunătatea, generozitatea Vă sunt baza personalității Dumneavoastră. Prin aceste calități sunteți deosebită…..și cu farmec aparte ce Vă aparține.”

Valentina Volontir ”Sà paşiţi ferm pe raza ce va prins calea. Urmele sunt frumoase şi par a fi rodnice. Apreciem diplomaţia, maniera şi atitudinea colegialà.”

Violeta Cerba ”Succese țn activitate dna Lucia Caciuc-Rosioru! Numai o persoană cu inimă mare ca dră poate să activeze fructuos în acest domeniu interesant , sensibil și foarte important!”

Galina Lozovan ”Să vă de-a dumnezeu sănătate și forte pentru tot ce faceți. Apreciem ceea ce faceți. Vă Mulțumim.”

Istorii Urbane: ”Nu numai trăsăturile feței și puțin din caracter se transmit genetic. Mama-natură mai știe să prețuiască cele mai omenești, valorice și frumoase calități umane. Crede că e păcat să se piardă odată cu trecerea omului în neființă și le transmite mai departe. Așa se întîmplă că dragostea purtată tuturor copiilor, dorința de a educa și transmite cunoștințe, într-un cuvând, pasiunea pentru pedagogie poate dura…generații. Acesta este cazul familiei Roșioru, o mică dinastie de profesori.”

Valeria Bejenari ”M-au cuprins niște emoții pozitive și amintiri plăcute. Lecțiile de istorie vor rămâne în suflet și în gând prin capacitatea d-nei Lucia Caciuc-Rosioru de a ne cultiva dragostea pentru neam și țară!”

Oleg Ababii ”Superbă dinastie de Dascăli! Moldova-Franta… cu stropi de viață și cu înaripare! Să ne trăiți!!!”

Elena Enachi ”O familie unde toti membrii au un suflet mare. Am simtit prin sustinerea feciorului, cand a avut de trecut prin momente crele la liceu. Sunt persoanele care oricand sunt gata să intindă o mână de ajutor. Tot respectul pentru ei.”

Date biografice:

Funcţia în prezent: Sef interimar la Directia municipala pentru protectia drepturilor copilului si consiliera pentru Probleme Sociale (Primaria Municipiului Chisinau). Născută la 5 iulie 1971 în orăşelul Durleşti. Absolventă a Universităţii de Stat din Moldova, facultate de istorie şi a Academiei de Administrare Publică. Masterandă la Universitatea Pedagogică Ion Creangă. Profesoară de istorie, consilier al primarului general al municipiului Chişinău. Căsătorită, are o fiică…

Alte surse depsre protagonistă:

https://www.facebook.com/events/1983984038534718/

https://www.facebook.com/lucia.rosioru

https://www.facebook.com/637422239640759/videos/969308669785446/ – Despre Dinastia Roşioru

Album fotografii de la eveniment: https://www.facebook.com/pg/clubelitaimpresiisicarti/photos/?tab=album&album_id=2513202322238910

albumul Protagonista Lucia Caciuc-Rosioru