Ieri am avut un incident neplăcut într-un microbuz de rută, eu ocupând un loc pe scaun, ca urmare alte persoane foarte tinere întră în mașină, și toți ca unul au început să bifeze în mobilele lor performante deasupra capurilor celor care ședeau pe scaun. Am atenționat un tânăr să închidă mobilul, căci microbuzul era supraîncărcat și este greu să respiri, cu atât mai mult cu ZECI de mobile deschise în acel moment. – Care e problema? – mă întrebă tânărul indignat. – Radiația, domnule! – Ce altceva ar fi mai clar pentru ei? (Eu chiar îmi fac griji pentru sănătatea mea și a celor din jur 😉 – și special, niciodată nu voi include internetul în mobilul meu! Pentru lucru folosesc laptop-ul, – doar acasă sau la serviciu)… Tinerii au surâs ironic. Am repetat a doua oară, – băiatul a inchis mobilul, ocupând și el un loc eliberat pe scaun. Ceilalți – zero atenție, continuând să butoneze mobile pe capurile persoanelor de-alături. O tânără prezentă și ea la această scenă a ocupat locul tânărului cu care am vorbit, și din nou a început să butoneze în smarth-fonul ei. Indiferență totală pentru cei din jur, și de ce ar trebui să-i pese?
Catârul din mine n-are margini, – îi repet domnisoarei același lucru: să închidă mobilul, căci are tot timpul să-l utilizeze în afara transportului urban. Fata și fratele ei râdeau, iar mama lor a început să mă pună la punct ca să las tinerii în pace… Nu voi continua cu redarea scenei de mai departe, doar am atenționat-o că pe parcursul anilor va realiza și ea cum… vom crește monștri, care o vor ironiza nu doar pe dânsa, mama ”lor”… Vedeți și voi, atunci când sunteți prezenți la asemenea scene, cum vă simțiți când cineva ”urlă” la telefon veșnic în transportul urban? Mai aduce cineva aminte de Cultură și Educație? Mai bine ar cânta radioul…. 😀
Ce n-ați spune, dragi cititori al blogului meu, eu sunt ferm convinsă în atitudinea mea față de această problemă publică, m-am și informat intensiv, și am extras strictul necesar din sursele mai mult nipone, cu specialiști în domeniu, – anume pentru promovarea sănătății oamenilor care nu cunosc multe lucruri utile. Dacă nu pentru voi, atunci poate pentru urmașii voștri să vă faceți griji? Îmi pare rău de promovarea Wi-Fi în transportul public urban: observ tendința copiilor de a nimeri în troleibuz, din acest simplu motiv să joace cu mobile stricându-și vederea și mințile, și nervii ai celor de-alături. – Primărie, la ce te-ai gândit cu această ”caritate”? Tinerii de astăzi nici nu știu, că pot oferi locul persoanelor în etate sau celor cu dizabilitate.
Nu fiți indiferenți, – interveniți cu restricții în ceea ce ține de educația copiilor, o spun din experiența mea proprie, că și eu am întârziat cu aceasta… mulțumită internetului și telefoniei mobile, doar pentru că n-am fost informată la timp și am ratat timpul necesar, iar acum regret mult, pentru că toate s-au răsfrâns asupra fiului meu, din cauză am avut de suferit împreună de dependența lui de Internet, – pentru că n-am știut cum să-l opresc la timp, iar acum e mare și nu mai pot face nimic… De ce n-am dat și eu peste o nebună ca mine într-o rută din microbuz, să mă pună la punct la timpul necesar, poate aplecam urechea și mă puneam pe gânduri?
Aș da un sfat părințilorși pedagogilor să blocheze site-rile și jocurile computerizate din internet pentru copiii lor, iar școlilor – să înlocuiască computerul cu jocuri active reale.
Părinților: Voi puteți să faceți totul la alegere, – să blocați programele și jocurile de calculator, care distrag atenția copilului de la teme pe acasă, instalând programe cu interdicții care limitează descărcările de file-uri din Internet. În ce privește școala, aici este necesară înlocuirea preventivă (profilactică). Pentru a trezi interesul unui copil în implicarea activității viguroase, cărți de tipar, sport, muzică, șah, victorine, biblioteca etc, ar fi bine de proiectat programe care ar distrage atenția de la calculator și jocuri internautice, de la dorința copiilor de a sta permanent pe rețele de socializare, iar mobilele să fie strict interzise la fel ca fumatul în public, nu doar pentru copii! 🙂 Zâmbesc, știu, că este din sfera visurilor deșarte… Și, totuși sper…
Internetul, ne previne deja nu primul an despre pericolul lui, și oferă detalii în amenințarea lui pentru sănătate. Profesorii ar trebui să fie atenți la aceste informații pentru elevii lor, și să acționeze împreună cu părinții în unanim în această problemă, care devine din ce în ce mai dăunătoare pentru sănătate. Important, să dorești să ții cont de aceste informații și să nu rămâi indiferent pentru sănătatea celor din jurul tău!
Mâine, ca și în fiecare an de 1 septembrie, e prima zi de școală, cu sărbătoarea elevilor și profesorilor, cu noi speranțe și dorințe, și din nou cu griji noi pentru odorașii părinților, care vor dori în continuare să fie într-un pas și la curent de tot ceea ce fac copiii lor; ar fi bine, să găsească un mod de comunicare strict la oră programată din timp, și doar, în caz de pericol pentru sănătate sau viață, să deschidă telefonul mobil… Comunicare reală e mult mai importantă, privind în ochii și sufletul celui drag.
Iar astăzi, e Ziua Limbii Materne! – Îndrăznesc, să verbalizez în scris despre tot ce ne doare și – la ce ne poate ajuta Cuvântul! Felicitări și – Doamne Ajută! ❤
– ”Cine sunt cele mai frumoase femei din Moldova?’‘ Să știți, că sondajul a fost unul obiectiv și corect, fără… blat și constrângeri. Dintr-o sută de persoane întrebate pe facebook, răspunsurile lor sunt atât de variate, că m-am încâlcit în propriile mele opinii 😀
Precum scrie o prietenă bună: ”Pentru mine această e o întrebare bizară. Eu prețuiesc frumusețea sufletească, fie la femei, fie la bărbați. Pentru mine femeia care e sinceră, care e modestă și înțeleaptă, care e talentată și, totuși, prețuiește meritele altora și nu suferă de narcisism, care nu judecă altă femeie dupa hainele glamuroase și pantofii sclipitori, și nu are obiceiul să bârfească sau să critice cum numai se ivește ocazia, care nu este o egoistă, în schimb împarte lumina sufletului său celor din jur, – iată, cum văd eu frumusețea ideală a femeii de top din Republica Moldova! Restul – e o chestiune de gust: ochi negri – ochi albaștri; picioare lungi-picoare scurte; plinuță-slabuță; blondă-brunetă; ce contează? Toate femeile sunt frumoase, fiindcă sunt darul lui Dumnezeu.” O altă persoană: ”Of, atatea femei Frumoase, sărmanii barbati, cred ca le vine greu sa aleagă…”
Inţeligenţa, Frumuseţea, Sexualitatea: din cele propuse am întrunit aceste calităţi, plusând și voturile, ferm convinsă că nici zbârciturile la bătrânețe nu le vor acoperi frumusețea sufletului…
#Svetlana_Vizitiu, eheheeeei, la Multi ani tuturor!!! ❤
Nu disperați cei care n-au nimerit în top, vom continua cu alte topuri, vom promova mereu unul pe altul, o viață avem, și… pentru ce mai suntem oameni? Va iubesc!
O realizare reuşită şi frumoasă a echipei de la BM B.P. Hasdeu. Clubul a dat posibilitate de a face cunoştinţă cu oameni frumoşi şi cu verticalitate pe parcursul vieţii şi, desigur, cu realizări. Clubul conceptual este o îmbinare reuşită a parcursului protagonistului şi a faptului cum acest parcurs a fost influenţat de carte. Gala a fost ff drăguţă şi plăcută, cei prezenţi s-au simţit confortabil şi în mod firesc. Un sfîrţit de ani cît se poate de reuşit graţie echipei de la BM ”B.P. Hasdeu” şi, desigur, „motoraşului” acestei suite de realizări superbebe – Dna Svetlana Vizitiu. La mulţi ani le doresc colegilor şi noilor prieteni! Sărbători fericite! Un an reuşit să aveţi! (Andrei Covrig)
Un eveniment frumos, ca toate evenimentele care se petrec in localul acestei minunate Biblioteci! Craciun fericit tuturor! Felicitari Dnei Svetlana Vizitiu pentru ca a unit atata lume buna intr-un singur gand! (Ala Pinzari)
Recunosc, am fost placut surprinsa. Tocmai inainte de acest eveniment am avut altul la care am inmanat diplome.. E placut sa oferi, dar e cu totul altceva cand primesti. Multumesc Mariana Harjevschi, Svetlana Vizitiu, Lidia Kulikovski si intregii echipe de la Biblioteca Hasdeu! (Elena Vorotneac)
A fost o seara Magica, frumoasa si plina de surprize!!! Sunt fericita ca am avut ocazia sa fiu a 13-a protagonista a Clubului de Elita si sa primesc in dar atitea persoane de valoare alaturi pe care doar aici, la acest club am putut sa le intilnesc. Am fost uimita, sa fiu intimpinata cu diploma de recunostinta si o apreciere deosebita din partea fiecaruia. Multumesc din suflet Svetlana Vizitiu si Gazdei Biblioteca Hasdeu pentru momentele de neuitat. La final doresc sa transmit tuturor Sarbatori Fericite si la multi Ani!!! (Inga Albu)
Ultima sedinta a Clubului a fost una mai deosebita – si festiva, si distractiva. Realizarile noastre – a societatii si a fiecaruia in parte in anul 2014 au fost diferite, Membrii Clubului,protagonistii sedintelor interesante din anul acesta insa, indiscutabil, au o realizare comuna. Ei au avut meritul de a veni in salile a celei mai bune biblioteci din Chisinau pentru a vorbi despre carti, proiecte, idei, idealuri… despre trecut si viitor. Au creat cu toti un Club. Si acesta – sedinta cu sedinta a prins vigoare si importanta ori aici au venit oameni cu demnitate, cultura, realizari si cel mai important-idei bune, interesante pentru multe din domeniile vietii noaste sociale si chiar politice. O realizare extraordinara a Clubului este, ca desi in sedintile acestuia au vorbit si mai multi politicieni cu viziuni adverse, nimeni nu a facut propaganda ostila si scindatoare. Desigur, merita deosebit respect si felicitari conducerea BM B.P. Hasdeu, Dnele M.Harjevschi si Sv.Vizitiu pentru efortul si sprijinul organizatoric, pentru frumoasa serata din 23 decembrie 2014! Succese frumoase tuturor in anul 2015! Sanatate si belsug in familiile Dstra, dragi prieteni! Pace, Noroc, Prosperare si Intelepciune in Tara Moldovei! (Victor Stepaniuc)
Acest minunat Club ne unește sufletele, astfel devenind un puternic semnal de consoolidare a tuturor, într-un Templu al Cărții, al Civilizației Umane!(Diana Zlatan-Ciugureanu)
Vă mulțumesc mult, ultima sedinta a Clubului a fost superba… Fie ca sarbatorile de iarna sa va aduca bucuria Craciunului prin speranta, spiritul Craciunului prin pace, emotia Craciunului prin dragoste.(Elvira Cemortan-Voloşin)
Получился чудесный праздник, потому что все пришли с желанием дарить радость и радоваться жизни и друг другу! Мы оставили за порогом библиотеки им. Б.П. Хаждеy все проблемы, кризисы и вопросы, которые нас разделяют, а взяли с собой внутрь только то, что нас объединяет – книги, доброжелательность и желание находить общий язык. Спасибо нашей Светлане Визитиу, руководству библиотеки и всем членам клуба за чудесный вечер! Всех с наступающим Новым 2015-м годом! (Liubov Caliciscova-Tataru)
Împreună cu soţul meu profesorul Florea Uliu am cunoscut-o pe Tamara în vara anului 1999, la Chişinău. Soţul Tamarei, regretatul profesor Mihai Marinciuc, se cunoştea cu soţul meu de mai mult timp, de la diverse concursuri de fizică, organizate în România. Ne-am revăzut în iarna aceluiaşi an la Craiova, unde Mihai,Tamara şi Ileana (Dumnezeu să-i odihnească pe cei plecaţi la El) ne-au făcut o scurtă vizită. Şi, peste ani, în august 2007, ne-am revăzut cu toţii la Chişinău, când Tamara era deja o tânără şi fericită bunică… M-a impresionat la această femeie, de când am cunoscut-o şi până acum, un extraordinar echilibru între simţul datoriei profesionale şi cel de soţie şi mamă, între profesoara pasionată de matematică şi omul avid de cultură, între delicateţea feminină şi fermitatea specialistului corect şi devotat muncii sale, între sensibilitatea celui care-şi iubeşte semenii şi incapacitatea de a face compromisuri. Aşa-mi explic cum a putut trece prin cea mai cumplită suferinţă ce-i poate fi dată unei mame şi unei soţii, fără să se înrăiască, fără să-i urască pe cei cărora viaţa nu le-a dat să trăiască o astfel de tragedie…Tamara este o personalitate care a primit de la Dumnezeu darul de a fi demnă şi înţelegătoare şi totodată o personalitate modelată şi înfrumuseţată de prinosul culturii. Alături de ea te simţi superior, curat, puternic, curajos. Dacă în jurul nostru ar fi mai mulţi oameni ca Tamara Curtescu Marinciuc lumea ar fi mai luminoasă şi mai bună… (Adriana Uliu, Craiova, România; ianuarie 2014)
Am sorbit din fiecare cuvint….am plins, am ris…m-am regasit undeva! Mii dor de scoala, mii dor de posibiliatea liberii exprimari, mii dor de unicul DASCAL care ma facea sa ma simt speciala… Sunteti un Dumnezeu care stiti sa da-ti aripi copiilor, speranta si incredere maturilor, si cuget inteleptilor. Mii dor enorm!!!(Diana Andrusca)
”Nu am mai trait asa zile ca cea de astazi, de la clubul ”Impresii din viata si carti”… Stiu că mă repet, dar, precizez: sunt doar un om căruia-i pasă… Multumesc tuturor care mi-au fost astazi alaturi… fie în sală, fie în gînd… Scuze celor în standardele cărora nu m-am înscris… Nu am făcut-o din lipsă de respect, doar din sentimentul de solidaritate cu mine însumi… Multumesc Svetlanei Vizitiu pentru ca mi-a creat oportunitatea de a vorbi la cel mai greu subiect din program – Eu… Multumesc Luciei Argint pentru expromtul prin care mi-a lăsat subtil de înțeles că mai am de învățat… Mulțumesc dragei mele mame pentru că mi-a dat azi răgaz sa ne întîlnim… Mulțumesc prietenilor de o viață, familiei mari, pentru că mi-au rămas la fel de interesanți… Mulțumesc elevilor de cîndva pentru că avînd atîția ani cîți au mă lasă să cred că eu am vîrsta de atunci… Mulțumesc elevilor de astăzi pentru mai vor să învețe ceva de la mine… și nu doar… Mulțumesc neamului pentru că…este… Si mîine-i zi… e la ”nave va”… Pentru asta-i multumesc Domnului…” – Tamara Curtescu-Marinciuc
Un moment de la sedinta clubului de elita.Invitata Doamna Tamara Curtescu. Am avut o revelatie greu de redat, o lectie de viata,in care cred ca fiecare dinter cei prezenti s-a regasit la un moment dat. In asemenea momente descoperi partea nevazuta a unei flori, a unei vieti si inveti. de fapt Viata este o continua lectie…(Tomuz Victoria)
Tamara Curtescu-Marinciuc – femeie plină de mister… Am cunoscut-o pe Tamara Curtescu prin articolele sale la ziarul Făclia. Cel mai mult mi s-au întipărit în memorie reflecţiile despre călătoriile copiilor în alte ţări, cercetările care le realizau acolo, impactul şcolilor de vară. Citind aceste comunicări, involuntar, mă surprindea călătorind imaginar de rând cu ei. Eram impresionată de stilul scrierii articolelor, şi, mai ales, de realizările foarte importante pentru generaţia în formare. Lucrul care mi-a atras atenţia cel mai mult e firea enigmatică a doamnei Curtescu. Nu-i prea place să vorbească la persoana I – eu, eu, eu! Era evident că pentru ea contează mult echipa şi copiii. Nu este o vânătoare de lauri, ci e omul rezultatului. Prin asta a câştigat un respect enorm din partea mea şi a multor altora. Nu o cunoşteam personal, dar deja aveam o admiraţie deosebită pentru ea. Am cunoscut-o personal abia acum un an, de când eu însămi am devenit angajata Direcţiei. Îmi plac oamenii înţelepţi şi omenoşi, ai mult ce învăţa de la ei. Mă simt onorată să fiu în preajma unor asemenea persoane care au principii, valori, care rup cu dinţii atunci când e vorba de interesul echipei şi al copiilor. Îşi face munca cu dăruire, de aceea e şi un profesionist bun. Am învăţat de la ea, şi continui să învăţ să fiu puternică. E un model de personalitate care merită urmat. Ştie să aprecieze oamenii de calitate. Dar această abilitate o posedă doar înţelepţii. ( Elena Vorotneac)
…Asa incet cind anii se aseaza pe umerii nostri noi incepem sa fim altii si incepem sa cautam din ceia ce am intilnit un infinit, sa facem o carte si niste notite daca ne-ar ajunge foi si cerneala pentru a atinge tot ce am intilnit si am simitit atunci.Stiti eu ma las curpinsa in rindurile altur-o pe care ii astept cu mult drag in fiecare seara in casa mea cu ganduri cu emotii cu dureri cu oboseala si cu tot ce o fost pe ziua de azi ….uite asa am cunoscut eu pe cineva de mult un om o persoana cu care as sta ca in fata semineului si chiar daca as tacea as simtit cum prind energia muncii si intelegentei ,o persoana care stie a duce si transmite lumina optimismului chiar daca doare o Doamna care stie sa vada si in frunza cum curge viata si in bataia vintului cum cinta dealurile si in cifrele matematice cum copii gindesc la joaca, …viata m-a oferit sansa sa ma dau si cu sania si sa invat a fi copil si sa ma bucur atunci cind imi lipseste poate altceva mai important as putea vorbi la infinit despre Ea si despre Leana caci imi sunt taaare dragi foarte dragi nu imi sunt rude ci pur si simplu stiu sa apara in viata si sa intinda mina atunci cind iti este mai greu atunci cind pun pe masa intelegenta culturii ca sa o absorbi si cu ochi isi cu mintea si cu zambetul,iar ghitara sa duca strunele voci iei asa linstit insa din cele 24 de ore pe care le are ziua sa le tranforme in munca si dragoste si principalul sa se gindeasca la toti si cei care au si cei care nu au si cei ce nu stiu ce vor,un Om Valoare care isi iubeste tara ,cararea si familia ,colegii si care creaza pentru Lumina mintilor un drum pentru a veadea si a umplea sufletul cu frumosul istoriei ..mii draga mii tare draga si ma rog in fiecare seara Dumnezeu sa-i dee puteri sa treaca prin toate greutatile sortii cu puteri caci demnitatea ei ramane a fi Doamna Tamara Curtescu Marinciuc./Sunt Nicoleta Afteni (acum Schuster dupa sot) daca vre-ti sa ma intrebati cite ceva va spun cu mare placere despre ea CU O DEOSEBITA PLACERE
Dacă ar trebui să descriu printr-un cuvînt femeia Tamara Curtescu, mi-ar fi foarte greu… e prea puţin un cuvînt… O Doamnă distinsă, care merită tot respectul din lume… Un profesor excelent care işi iubeşte cu adevărat meseria… Un om deosebit, de la care înveţi permanent arta de a fi om… Un adevărat dascăl, un cadru didactic pregătit profesional, un om de onoare, un suflet nobil și măreț față de care am nutrit și vom nutri sentimente curate… Avînd un stil inconfundabil, a reuşit să ne insufle dragostea pentru meseria de dascal, avînd un rol decisiv in devenirea noastră de profesor. Ne-a oferit încrederea atunci cînd nici noi nu ne-am dat seama… Nu am fi ceea ce suntem azi dacă nu ar fi existat în viaţa noastră o persoană care să simtă ale noastre competenţe, o persoană care să creadă în noi chiar şi cînd noi nu o făceam… Suntem astăzi o echipă, ALTAIR şi ICAR, pentru că a ştiut cum să ne unească avînd acelaşi crez şi o inimă care a bătut la fel pentru toţi, unde cu înţelepciune, zi de zi seamănă sinceritate, încredere şi omenie.., iubire blîndă şi căinţa… şi bunătate… şi credinţă… Admir această doamnă, pentru că e aşa cum e, pentru că le reuşeşte pe toate foarte frumos, cu suflet la DGETS, cu suflet la ALTAIR, cu suflet la ICAR, cu suflet la LT ,,Mihai Marinciuc”… Un exeplu pentru noi, celor ce avem norocul să o avem în preajmă, multumim, doamne că o avem pe Tamara Curtescu şi avem de la cine învaţa! (Violeta Popovici-Bujor)
Există oameni care te ajută să te schimbi. Din oricine în cineva. Există care doar privindînspre tine îțidau curaj, inspirație, sclipire și șansă. Există oameni cu care realizezi o legătură extrasenzorială, ireversibilă și irepetabilă. Oameni cu aceeași vibrație ca a ta, oameni care îți dau emoții atât de puternice, încât întri în panică doar dacă-i ai în preajmă. Există oameni care îți taie răsuflarea atunci când își întind brațele către tine. Sunt cei care nu-și cer îmbrățișările înapoi, cei care dau și-atât. Fără alte obligații, fără troc de sentimente, fără risipă de orgolii personale. Există oameni care te simt. Dar te lasă să crezi că nu știu nimic despre tine. Există oameni care te înalță, te îmbogățesc și te fac să te simți aristocrat pe de-a’ntregul, până sub piele și dincolo de zbaterea sângelui. Există oameni care te iubesc la fel cât îi iubești și tu, dar aleg s-o facă pe ascuns, cu acea discreție pe care o întâlnești doar la granița dintre tăcere și mister. Există oameni dincolo de care se întâmplă minuni și se fabrică tablete de fericire cu gust de infinit. Există oameni care te învață drumul înapoi spre tine, pentru ca mai târziu să te lase acolo de unul singur și să-ți admire de departe… înălțarea. (Lucia Argint)
Facem rapoarte, luăm decizii, căutăm idei, soluții, metode, condiții, dar un singur gînd îmi vine: Am făcut corect? Indiferent cum este viața noastră acum, cu toții avem nevoie să ne simțim motivați și inspirați. Este ceva vital precum aerul pe care îl respirăm. EA, face tot posibilul și ne încurajează iar NOI nu vrem să o dezamăgim. Acum , mai mult ca oricând, Țara are nevoie de oameni care să conducă, să consilieze și să-i inspire pe ceilalți să-și exploateze întregul potențial-și să rămână în cursă. Am înțeles că fără oameni valoroși, care să facă lucruri de calitate,totul se destramă… EA,este o valoare. EA mă inspiră, aprinde scânteia în fiecare dintre noi, puține vorbe…, dar înțeleg că fiecare va ajunge acolo unde ne este destinat să fim-atât în viața profesională cât și în cea personală. EA este doamna Tamara Curtescu care contribuie la realizare. Cu toate acestea, vă purtăm o recunoștință deosebită și vrem să vă mulțumim, încă odată, din adâncul inimilor noastre. Noi, profesorii Liceul Teoretic”Mihai Marinciuc” (Daniela Garbuz)
Stimată dnă Tamara Curtescu!/Cred că oamenii buni/Se nasc buni – nu devin/Sunt plămădiţi/din iubirea/a două suflete gemene/şi din dragostea/lui Dumnezeu/pentru noi./Bunătatea unui om/se simte/în vorbe, gesturi, tăceri./Se simte în felul/în care se salută/spunuîndu-ţi „Bună dimineaţa”,/precum/clinchetul unui clopoţel,/sau „Bună seara” –/ca şi cum/şi-ar mîngîia sufletul./Mereu zîmbeşte,/Iar zîmbetul lui/e precum/deschiderea unui boboc/de floare/Îmbrăţişîndu-ne/o face ca şi cum/ar cuprinde Dumnezeu/Pămîntul cu braţele sale./Omul bun/îţi face ziua bună/de dimineaţă/şi este/cînd îl întîlneşti/ca o ploaie de vară/peste pămîntul ars./Este trimis pe pămînt/să ne ridice/cînd suntem/îngenuncheaţi/de griji,/de boli,/de disperare./Face toate acestea/în locul/lui Dumnezeu./poezie de Anghelina Nădejde/ Cred că poezia e scrisă despre D-voastră! Crăciun fericit şi la mulţi ani! Dumnezeu să vă păzească şi să vă ocrotească! Cu profund respect şi recunoştinţă din numele colectivului LT „Waldorf”, Chișinău, Liviu Dascăl, director.
Chestia care ati spus-o, despre faptul ca oamenii cred ca durerea e contagioasa si ca din aceasta cauza va evita… Aveti dreptate intr-un fel, probabil… Mi-am dat seama ca si eu am evitat sa va scriu sau sa ma gandesc la voi, la Madalina, de foarte multe ori… Nu neaparat… pentru-ca nu stiam ce sa zic, cum sa va consolez, cu toate ca ar fi si asta un motiv… Ci pentru -ca parca mi-e mai usor sa nu vad oameni, lucruri care sa imi aminteasca de durerea mea… in fiecare zi, imi amintesc de ea, dar tot aman sa plang… nu am timp sa sufar… Zace in mine undeva si eu nu am timp sa plang pentru ea… si de aia probabil, nici nu va scriu foarte des, ca sa nu scot la suprafata ce am ingropat in mine si ca sa nu rascolesc… Sa nu intelegeti gresit… ma gandesc la ea mereu si nu am cum sa o uit… Dar cand ma apuc sa va scriu (si incerc de multe ori), caut sa imi aleg cuvintele… si nu reusesc, si incepe sa ma doara tot mai tare si las pentru o alta zi… Si tot asa… nu am fost in stare … Nici de 14 octombrie, nici de 9 ianuarie… – nu am putut, pentru ca am fost prea egoista si nu am vrut sa simt durerea ”aia” iar, cu toate ca realizez ca nu se compara cu durerea pe care o simtiti voi, familia ei… Si imi cer scuze pentru asta, dar sa stiti, ca oricum ma gandesc mereu la ea si o visez, si ma rog pentru voi si imi sunteti tare dragi si apropiati de sufletul meu… Si inca o data, felicitari pentru prelegere… Ati spus lucruri frumoase si adevarate... (ElizaStircea)
,,Nu e uşor sa trăieşti… Uşor e să mori. – Dar să trăieşti mereu într-o luptă continuă, păstrînd acea înţelepciune firească, moştenită de la bunici, ,,furata” din cărţi şi de la alți oameni înţelepţi… e ceva!” (Tamara Curtescu-Marinciuc)
Atunci când burniţa descurajării mă îngrozeşte, fă ca viaţa mea spirituală să înflorească.. fă să dispară ceaţa groasă care îmi învăluie fiinţa întreagă ! Fii Tu Soarele neprihănirii care să strălucească !
Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu 