Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club


7 comentarii

Svetlana Rusu:”Totul se începe de la noi”


Știți, mă doare inima când văd ce se întâmplă în țara asta. Nu înțeleg cum oamenii pot să se vândă așa ușor. Am fost funcționar public, am dat jurământul și m-am ținut de el. Sincer, munceam pentru că îmi plăcea ceea ce fac, doar că am observat că în această categorie de oameni, ei nu au nevoie de oameni care sunt direcți, corecți, inteligenți. Ei au nevoie de oameni pe care îi pot să îi manipuleze. De-ar fi lumea mai cinstită. Sunt un patriot înflăcărat. Nici nu mă gândeam până în zilele ăstea să plec din țară, dar acum mă gândesc la aceste lucruri. Din păcate, mulți oameni inteligenți pe care îi cunosc, pleacă. Cine vor rămâne în Moldova noastră? Trist. Eram contra migrației, doar că oamenii pleacă nu de zile bune. Doar că vreau să rog oamenii care pleacă din Moldova, să nu uite de unde au plecat. Sunt unii care critică rău moldovenii, dar stați un pic, voi toți sunteți moldoveni. Sau, faci ceva bun pentru țară sau nu faci nimic ca să înrăutățești situația din țară. Îmi pare rău pentru acești oameni care doar critică, vorbesc cu proiecte, dar nu fac nimic de fapt, pentru că schimbările nu se văd” (Svetlana Rusu

Svetlana speră și dorește mult să vină acele zile când vom simți și vedea că trăim bine în țara noastră, dar să fie cât mai curând. Știe că lucrurile depind de ea, de noi, doar că există persoane care nu vor să știe sau nu cunosc încă toate acestea din indiferență, din lenevie și neglijență. Oamenii vor bine, dar nu mișcă un deget pentru a face ceva. ”Totul se începe de la noi, și nimeni nu va veni în loc să ne creeze condiții mai bune! Sărăcia, invidia și indiferența au făcut lumea să fie mai rea”.

    Svetlana Rusu s-a născut într-o familie fericită, fără multe griji și nevoi… Sunt trei fete la părinți, ea e cea mai mare, apoi urmează Stela și Iuliana. Mama Elena Rusu vine din sudul Republicii Moldova, satul Anrușul de Sus, raionul Cahul. În present, ea activează ca șefă la oficiul postal, acolo unde după studii a fost trimisă – în satul Șerpeni, Anenii Noi. La fel, acolo s-a întâlnit cu tatăl Svetlanei. Tatăl ei, Anton Rusu, când era mai tânăr, a muncit ca șef la depozitul de cereale, grâne etc. Azi, este pensionar, dar muncește în gospodăria lor (iar vara și toamna merge cu o brigadă la livezile de fructe).

Strămoșii lor: Mama Svetlanei mereu îi povestea despre bunicul ei care era culac pe vremuri, un om dur și care ținea cu românii. Svetlana nu l-a cunoscut pe bunelul din partea mamei, precum și pe cel din partea lui tata: ambii erau deja morți când ea s-a născut. Reușise să o vadă pe bunica, care și ea a decedat repede, atunci Svetlana avea doar sașe ani. Bunica din partea tatălui a plecat la ceruri când ea învăța la liceu. Însă Svetlana, ca fiică mai mare, a simțit acea responsabilitate zidită într-o familie, a devenit prea serioasă, și uneori ciudată în acest context. Pentru că era disciplinată, educată și dorea să fie și alții la fel. Și-a asumat grija pentru surorile mai mici. Era cuminte în copilărie, dar ca toți copiii uneori făceau șotii împreună cu surorile…

Reușise să apuce timpurile când internetul încă nu era, și ea căuta informații de studii la Biblioteca instituției ASEM. Nu prea avea timp de distracții, pe atunci muncea mult. Nu avea nici bani: părinții îi trimiteau doar 100 de lei md pentru două săptămâni, și Svetlana le repartiza astfel ca să-i ajungă de trai și de mâncare, iar pentru distracții, desigur nu ajungeau… Nu a fost copil alintat, lucra greu pentru a obține ceea ce își dorea… De fapt, în continuare, muncește la fel de mult. 

De mică visa să devină medic, anume chirurg de specialitate. La liceu a studiat profilul real, a dat BAC-ul la biologie și chimie, deci tindea spre realizarea visului ei. Au apucat-o îndoielile atunci când mergea să depuna actele la facultate: ”că dacă face bine, că dacă moare vreun pacient din cauza ei, cum va putea apoi să trăiască cu acest păcat?” A renunțat atunci la visul ei din copilărie și a dat la ”Finanțe și Contabilitatea Firmei”. Parcă nu îi pare rău, dar atunci când i se spune că are un chip de medic, se rupe ceva în interiorul ei… Oricum, când prietena și colega ei de liceu ia propus să depună actele la ASEM, acolo ia fost drumul. Îi place ce face în acest domeniu, dar le va spune și copiilor săi pe viitor să aleagă altceva, pentru că nu are timp pentru sine, pentru o relație normală, nu are timp să-și intemeieze o familie…

Chiar și în vis ea face contabilitate: calculează, face planuri bugetare, bilanțuri și alte rapoarte… Ca realizare, continuă să muncească pe specialitatea ei. Desigur, că uneori este dezamăgită. Pentru că și-a dedicat mult timp studiilor, muncii, și încă nu are copiii săi proprii… Visul ei de fi Mamă… Și soție fericită…

Este contra sentimentelor false. Din păcate, cuvintele ”Te iubesc” unele persoane le spun fără să simtă aceasta. Atunci când nu mai simți nimic pentru cineva, trebuie să o recunoști direct pentru că ”în acel moment omul să își poată găsi sufletul pereche, să nu-și piardă timpul cu speranțe deșarte”. ”Sunt o persoană rece, adică mi-e greu să mă îndrăgostesc”. Și-atunci când vede tinerii îndrăgostiți, sincer îi invidiază, și-ar fi dorit să iubească la fel, cu o dragoste fierbinte, și regretă că clipa ei cea fericită încă nu a venit. Crede că e din cauza caracterului său calculat, în special, de vină ar fi domeniul în care ea activează, fiind prea ocupată cu serviciul…

Este o persoană dură, directă, și niciodată nu critică oamenii, nici lucrurile pe care ei le fac. Se pune mereu în locul lor, șpune că niciodată nu se știe cum vom proceda în locul lor, comportându-ne la fel ca ei în diferite situații. O irită persoanele care zic: ”eu în locul ei/lui nu eram să fac așa ceva”. De unde pot ști aceste persoane cum vor proceda? Viața e plină de surprize, luând în vedere circumstanțele în care nimerim… ”Mda, eram eu mai tânără” și n-are nici 30 de ani.

Spune că cândva era o persoană timidă, tolerantă: și avea încredere în oamenii. Adică, acum ea a realizat că experiența ei tânără de viață a schimbat-o, ea devenind cu totul altă persoană. Lucrează mult asupra dezvoltării personale, cu toate plusurile și minusurile, și se bucură când întâlnește oameni buni. Își dorește enorm de mult să intemeieze o familie fericită și speră că bunul Dumnezeu o va ajuta. Și pentru viitor, speră să poată ajuta oamenii, se visează un filantrop susținut în idei și fapte umane. Să facă lucururi noi, care o vor ajută să comunice mai mult și să facă numai bine pentru nevoiași, – că ei există foarte mulți în această țară mică. Adoră să discute cu persoane inteligente, este fascinată de înțelepciunea lor. În plus, poate învăța multe lucruri interesante. Doar că în prezent mentalitatea redusă îl face pe moldovean să cam uite să fie om.

”Știti, fericirea pentru mine se află în lucrurile simple” – spune Svetlana, care nu poate înțelege, de ce femeile bătute de bărbații lor, acceptă violența în familie. Ea este categoric împotriva violenței, oriunde ar fi ea provocată, și niciodată nu va accepta umilința și pumnii în joc; chiar având copiii săi, femeia trebuie să plece imediat, astfel să salveze și copiii de traume psihice. Ea, care de micută iubește să citească povești, o fire visătoare, dar oricum rămâne cu picioarele pe pământ. A citit multe-multe cărți, de aceea nici nu poate alege dintre autorii preferați, și nici nu se poate așa ceva: fiecare scriitor are stilul, povestea și opiniile lui diferite pe placul tuturor sau – nu, deci și citirorii sunt la fel. Acum citește ”Noul Machiavelli” de Jonathan Powel. Plus, adoră lectura motivațională…

Apropos, iubește drumețile. Vara, atunci când prietenii merg la mare, Svetlana Rusu își ia lucrurile și pleacă la munte în România. A învățat să fie singură, să plece în călătorii singură. Îi place deja să rămână singurică în sânul naturii cu gândurile sale… Pe neașteptate, și-a făcut și prieteni în România, pe care la fel îi leagă aceeași plăcere. Cu lucruri simple. Și deloc de a fi materialistă. În continuare, Svetlana se uimește, de ce atât îi place liniștea și singurătatea, spre deosebire de tinerii la fel ca ea…

Despre călătorii, cică a călătorit puțin și nu poate spune multe lucruri despre alte state. O deranjează doar că unii moldoveni în loc să împrumute obiceiuri bune, aduc cele rele din călătoriile de peste hotare. ”Ceea ce ține de tradiții, noi le avem pe ale noastre foarte frumoase, și de ce ar trebui să aducă pe ale lor cu cele proaste ca Haloweenul, de exemplu? Avem identitatea noastră și noi trebuie să o păstrăm! Spre regret, multe din tradiții dispar, și ni se impun cele străine”, afirmă Svetlana.

Avem locuri frumoase în Moldova. Locuri pitorești care au nevoie de îngrijire”. Svetlana adoră locurile natale din Șerpeni, capul de pod, bătrânul Nistru și pădurile care le înconjoară. Nu are locurile ei preferate, chiar îi plac toate, și arhitectura veche, și întreagă Moldova cu istoria ei interesantă, doar că e convinsă că multe clădiri au fost distruse, și multe lucruri în continuare sunt ascunse de oameni. Adică, Adevărul…

Svetlana crede în Dumnezeu, care îi aduce în cale oameni buni, prieteni și speră că vor rămâne în continuare alături: ”De la oameni un pic mai răi (nu au fost răi, dar viața așa i-a făcut), nu știu ce să spun, dar am învățat de la ei unele lucruri. Eu nu sunt răzbunătoare, doar vin cu concluzii și rup legătura cu asemenea persoane. Mă înconjor cu oameni pozitivi, nu îmi plac cei care mereu se plâng și nu fac nimic pentru a rezolva problemele.”

După studii, Septembrie 2004 – Iulie 2008, Academia de Studii Economice din Moldova, Licenţiat în Economie, Facultatea „Finanțe și contabilitatea firmei”, Specializarea ”Finanțe și contabilitatea firmei”, a muncit în cadrul Consiliul raional Anenii Noi, la Direcția Finanțe. A devenit contabil șef. Acest loc de muncă m-a făcut mai puternică, mai dură. A muncit aici 5 ani (2008 – 2013). A făcut masteratul Septembrie 2011 – Iunie 2013, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova, Master în Științe economice, Specializarea ”Management”. A făcut cunoștință cu oameni frumoși la chip și suflet, cu care ține legătura și acum. În 2013, prin transfer a plecat la Ministerul de Finanțe, unde a activat doi ani, și a învățat multe lucruri interesante.

  • Svetlana Rusu:”Îmi amintesc, când mă plimbam cu colegii de la ASEM pe lângă minister și eu le spuneam, ia să vedeți voi, eu voi munci aici. După doi ani de activitate, îmi doream un alt loc de muncă, practică, dar nu teorie. Mă gândeam să activez la vre-o ambasadă sau într-un proiect. Am avut noroc, acum muncesc în cadrul Fondului de Investiții Sociale din Moldova (contabil), unde se fac lucruri frumoase pentru oameni. Muncesc cu oameni cu literă mare, de ar fi mai multă lume astfel de bună, cred că și viața va deveni mai bună” –

Mențiuni și aprecieri: Diplomele Svetlanei Rusu

Octombrie 2014. Cursuri de dezvoltare profesională „Dezvoltarea abilităților de executare a atribuțiilor de serviciu”, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova

Noiembrie 2012. Cursuri de dezvoltare profesională „Managementul financiar și controlul în sectorul public”, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova

Noiembrie 2010. Cursuri de perfecționare „Clasificația bugetară și planul de conturi unic”, Academia de Administrare Publică de pe lîngă Președintele Republicii Moldova

Februarie 2009. Programul de instruire privind utilizarea ”Programului integrat de automatizare a evidenței contabile în primăriile din Republica Moldova”, Asociația obștească ”Centrul de Asistență pentru Autoritățile Publice”

La Multi ani, dragi români!

❤ Svetlana Vizitiu


9 comentarii

Veronica HERŢA: ”Binele poate supravieţui un eşec, răul -nu”: La Clubul ”Impresii din viaţă şi cărţi”


foto-426Clubul de elite ”Impresii din viaţă şi cărţi”, astăzi, a fost reprezentat de  Veronica HERŢA, şefa Direcţiei Generale Finanţe, Primăria municipiului Chişinău, – protagonista jubiliară sub numărul 50!! Un eveniment feeric şi îmbucurător prin faptul că CLUBUL de elite continuă cu descoperirea şi promovarea personalităţilor cu varia caractere şi experienţă de viaţă impresionante!

SDC17523 – ”Invitaţia pentru a fi protagonistă la acest eveniment, am primit-o de la o doamnă care mi-e prieten virtual, o doamnă pe care nu am privit-o încă în ochi, dar care a reuşit cumva sa-mi vadă sufletul… (Protagonista despre Tamara Curtescu, moderatorul şedinţei) Albumul evenimentului puteţi viziona aici: «Veronica HERŢA: ”Binele poate supravieţui un eşec, răul -nu”»

Veronica Herţa o fire firavă cu un caracter puternic, posedă toate calităţile oneste şi acționează cu duritate dacă ştie că e pentru binele nostru. Alege să păstreze reputaţia cu conştiinţa de a promova ceea ce a făcut până acum, ceea ce reprezintă cel mai bun şi ce este corect pentru oameni şi faţă de sine…

Gânduri şi întrebări, şi frică… pentru mulţi oameni, – este ceea ce ne frământă zi de zi, încă şi frica zilei de mâine, a ceia ce lăsăm în urma noastră … ce ţară le lăsam copiilor… Am selectat câteva din rânduri cu referinţă la mai multe subiecte din gândurile şi expresiile Doamnei Herţa:

Veronica Herţa despre Societate:SDC17530

  • ”Perioada prin care trece societatea noastră e destul de complicată. Sunt zile când albul nu pare atât de alb, iar negrul iţi pare şi mai negru… Sunt zile când din ură unii pot sa-şi permită să te jignească sau chiar umilească, iar alţii care au nevoie de ajutor dar fiind modeşti să nu îndrăznească sa-l ceară…
  • ”Lumea e saracită (inclusiv de unii care vă cheamă la proteste) şi dezamagită, sunt cu picioarele pe pamânt şi cunosc realitaţile… Dar am constiinţa curată, că eu personal şi oamenii pe care îi cunosc au depus maxim posibil forţă ca această deznadejde să fie cât mai mică… Şi de fapt ce înseamnă BINE şi RĂU? Cât de straniu nu ar fi, dar sunt sigură că definirea acestor două cuvinte simple parcă, poate fi diferită de la om la om…foto-244
  • ”Cred că există o deosebire foarte mare între NEMULŢUMIRE şi URĂ… Şi totuși, parcă societatea s-a rupt în două… Să știți că aveţi dreptate atunci cînd sunteti nemulțumiți, şi eu am nemultumirile mele la fel ca şi fiecare din cetățenii Republicii Moldova…
  • ”Pornind de la un citat a lui Charlie Chaplin, e întrebarea care mi-o pun de două săptămâni… sunt situaţii în viaţă când trebuie să iei anumite decizi, decizii care din punctul unor de vedere, pot să-ţi influențeze reputaţia dar de facto ai luat decizia cu conştiinţa curată. Deci ce este mai important: CONŞTIINŢA sau REPUTAŢIA?”
  • Un film vechi şi frumos „Cine arvoneşte acela plătește” e memorabil pentru noi moldovenii şi cu fraza APU CE..CINEVAI II CINEVA, CINEVA NU II CINEVA..
    E întrebarea care ne/o punem de a lungul vieţii de mai multe ori, poate în ultimul timp chiar mai des… cu părere de rău…
    Dar de ce daca un tânăr specialist vrea să se angajeze într-o primărie va primi maxim 2400 lei iar daca decide să meargă la vre-un minister deja 3400 lei, sau diferenţa dintre remunerarea specialistul principal din cadrul APC şi APL poate să ajungă şi până la peste 1500 lei. Ori conform notei informative a Ministerului Justiției „propunerile vin să asigure pentru funcţionarii publici condiţiile materiale necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor, atragerea şi menţinerea specialiştilor calificați în serviciul public, consolidarea potenţialului şi ridicarea profesionalismului funcţionarilor publici prin recompensarea adecvată a performanţelor profesionale”, fără a argumenta de ce nu sunt propuse în acest proiect de lege majorări al salariului și pentru funcționarii publici din APL? 
  • ”Orice om pe care îl întilnesti în drumul vieţii tale nu este întâmplător…”
  • Respect şi iubesc jurnaliştii! Respect fiindcă au o meserie destul de complicată, iubesc… poate mai mult deoarece şi mama e fost jurnalist, doar ca mama a fost jurnalist în perioada în care nu ştiu daca a existat un Cod Deontologic, dar sunt sigură că a existat bunul simţ… Recunosc că până ieri îi respectam mai mult… (despre mass-media)

Despre Dragoste: Dragostea adevărată nu se bazează pe romantism, cină la lumina luminărilor și plimbări pe plajă. – Dragostea se bazează pe respect, grijă și încredere!foto-185

Despre Educaţie şi copii:

  • ”Copilul tău nu o sa fie mic mereu… Acum te simți obosit uneori de faptul ca vrea doar în bratele tale sa stea… Dar o sa vină o zi când o să-ţi spună „Mama nu ma lua de mână, sunt mare deja!”… Doar ca să ştii că o să vină şi o altă zi, cind o sa fie si mai mare, cind o sa stea cu mina ta in mâinile sale si o sa-ti spuna ” multumesc mama pentru că eşti mama mea!”… Aşa că nu obosiţi să-i purtaţi în braţe, să vă jucaţi cu ei, să-i pupaţi, să le Spune-ţi că sunt cei mai scumpi…”
  • ”Suntem însoţitori în drumul vieţii a copiilor noştri…” – ”Important este ca fiecare din noi, să facă maxim posibil la locul său de muncă, indiferent care este acesta, astfel ca să nu ne fie ruşine să ne uităm în ochii copiilor noştri când o să le lăsăm Ţara lor. Mulţi ani cu linişte în suflet tuturor!!
  • Lumea prin ochii copilului meu e mult mai frumoasa…

Despre Violenţa în familie: ”TRIST PÎNĂ LA LACRIMI… – Femeile ar fi bine să înțeleagă: de dragul copiilor nu trebuie să rămâi alături de omul care te înjosește, dar trebuie cât mai urgent să pleci de lângă el… Să fugi chiar… anume DE DRAGUL COPIILOR”

Tamara Curtescu”Asa e, binele poate supravietui un esec… pentru că-n viață nu avem doar reușite… pentru că zilele nu sunt toate cu lumină… despre binele care e militant, despre binele care generează bine, despre noi, așa cum suntem, fără a face abstracție de realități, de probleme, despre ce s-a discutat la Clubul Impresii din viață și cărți la Biblioteca Municipală B.P.Hasdeu, la o întîlnire de suflet cu femeia care face concurență oricărui bărbat, femeia care are curajul să înfrunte viața, femeia cu numele Veronica Herta… – ”o urmaresc pe dna Veronica Herța ca persoana publica, îi admtiir curajul si intelepciunea… doza de verticalitate si perseverenta acorda o plus valoare femeii din zona incertă a politicului… Mi-ar place sa am printre prietenii nu doar virtuali un Om cu o astfel de personalitate, uneori în exces, cînd o cer circumstanțele… Mă regasesc in multe din trăsăturile de personalitate a dnei V.Herța, imi doresc sa dea domnul sa cunoască mai putine dezamagiri decit au avut femeile din generatia mea…
Rămîne a fi modestă, fiind sigură că sunt multi oameni care fac maxim posibil ca lumea sa fie mai buna… prin autodefiniție… ” doar incerc sa fiu corecta in RAPORT CU ALȚII ȘI CU CONȘTIINȚA PROPRIE…” 

”…fiecare din noi e un geam…unul deschis catre lume…unul prin care vedem cerul albastru frumos, sau gri sters, sau mereu plin de nori si incertitudine…un geam prin care reusim sa deslusim iarba si tot ce e viu in iarba, copacii si tot ce da culoare/mireasma aerului in jurul lor… sau scoate in evidenta mizeria plasata/uitata intentionat sau incidental pe fonul verdelui timid al ierbii…
fiecare din noi e un geam…si daca intrezarim ceva ce nu ne place nu e de vina fereastra…si daca frumosul si lumina invadeaza casa nu geamul ne avantajeaza…
unii din noi inteleg aceasta intelepciune fara ghiduri…
ferice de dinsii,noroc de prietenii lor…care stiu valoarea unui geam curat catre lume…deschis…
felicitari celor care nu stingheresc lumina…
azi, am admirat geamuri prin care se vede lumea pe bulevard…
eram parte a acestei lumi… traiam emotiile acestei lumi, desi ne desparteau geamuri… lumina ne dadea contur si ne vedeau si ei, cei din strada…
ciudat, dar anume azi m-am gindit ce importante sunt geamurile curate…
si mari… si luminoase… si deschise… catre lume…
Veronica Herța e geamul prin care vezi o lume frumoasa, echilibrata, o lume care e prompta in a lua atitudine, o lume gata de sacrificiu de dragul oamenilor…
felicitari colegilor care o au alaturi, felicitari comunitatii parte devotat a careia se autodefineste Veronica…felicitari parintilor, despre care a vorbit atit de frumos Veronica…ce poate fi mai de pret decit cei sapte ani de acasa…asa a spus copila Dvs, dragi parinti care ati crescut-o pe Veronica…
femeia militanta, dar nu agresiva, femeia care sesizeaza diferenta intre opinii diferite si opinii antagoniste, femeia care se simte responsabila pina si pentru ceea ce nu poarta vina…
felicitari, Chisinau, ai asa chisinauieni…
fiecare din noi e un geam…
in asteptarea soarelui – curat… (Tamara Curtescu)

Din orice eșec ieși doar cu binele, cu răul – din rău în mai rău, cad de acord cu protagonista evenimentului produs în cadrul Clubului de elite. Sincere felicitări pentru Veronica Herța! – (Petru Rotaru)

Am rămas cuceriţi de farmecul, cultura şi inteligenţa ei, de capacitatea de a arăta calea cea mai dreaptă a onestităţii şi valorii. VERONICA HERŢA trăieşte frumos, îmbină zi de zi utilul şi plăcutul, are darul de a se bucura de realitate, priveşte viaţa ca pe cea mai valoroasă artă. Fie ca toţi în care investiţi suflet, pasiune şi speranţă să vă împărtăşească aşteptările, să înveţe dragostea de muncă, omenia…… Consider că acest eveniment lasă o urmă memorabilă în istoria CLUBULUI ,,IMPRESII DIN VIAŢĂ ŞI CĂRŢI” – (Valentina Ciobanu)  

Date biografice: Veronica Herta (n. 16 mai 1979) –  economistă şi politiciană din Republica Moldova, – în prezent este directoare a Direcţiei generale finanţe din cadrul Primăriei municipiului Chişinău. Din decembrie 2014 până în ianuarie 2015 a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în fracţiunea Partidului Liberal (PL). Actual vicepreşedinte al Partidului Liberal şi preşedinte al Organizaţiei Teritoriale PL Buiucani. A fost aleasă în funcţia de deputat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, fiind plasată pe locul 8 în lista candidaţilor Partidului Liberal. Şi-a depus mandatul în ianuarie 2015 în legătură cu incompatibilitatea funcţiilor. La alegerile locale generale din Chişinău din 2011 a candidat la funcţia de consilier municipal de pe poziţia a 5-a în lista PL iar la alegerile locale generale din 2015 de pe poziţia a 2-a. De fiece dată a renunţat la funcţia de consilier în favoarea celei de directoare a Direcţiei generale finanţe a Primăriei municipiului Chişinău. Veronica Herţa a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM), specialitatea Finanţe şi Asigurări, în anul 2001. Buneii săi au fost deportaţi în Siberia în 1949 şi tot acolo s-a născut şi tatăl ei.