Mă mărit cu un director!

25 august 2015 de Svetlana Vizitiu 15 comentarii

Probabil, că Dumnezeu voiește ca noi să întâlnim nu acele persoane dorite înainte de al întâlni pe Acel Unicul Om. Pentru ca atunci când se va întâmpla acest lucru, noi să fim recunoscători. – Vii acasă, faci o cafea, te așezi într-un loc, iar în jur e liniște… și fiecare din noi singur alege, ce este: Singurătatea sau Libertatea.
Am o cunoștință, de 30 de ani, nu e căsătorită și nici n-a fost vre-odată într-o relație serioasă. Cu studii incomplete, de statură mijlocie, grăsuță, cu șolduri late, și sincer vorbind, nici la exterior nu pretinde pentru un ”amator”. Lucrează într-o instituție de stat, primește puțin, locuiește într-un cămin… Ne cunoaștem de opt ani și în tot acest timp, fata e în căutare de bărbat și nicidecum nu-l poate găsi. A venit la mine într-o vizită și ca de obicei, privind oaspeții perechi, a început o conversație, că și ea dorește mult o familie, un soț, copii și o stabilitate ”cât de cât” în viață. Că anii trec, iar ea nu se face mai tânără și nici mai frumoasă, și nu se simte fericită. Cu lacrimi, se ruga s-o ajutăm să facă cunoștință cu cineva decent. Întreb de un oaspete de alături, care lucrează la o stație autoservice, dacă sunt acolo flăcăi deștepți. Acela a răspuns că este un tip, foarte bun, muncitor, nu bea, adecvat cerințelor propuse …

Am decis, deci, să încercăm să o facem pe cupidonii. I-am șoptit flăcăului care-i situația și acel a fost de acord. Am invitat prietena la o discuție, să o bucur și să programăm un randevu cu acel flăcău. A venit cu mare bucurie și a început să mă întrebe, cine este el… Încep să-i explic, că e tinichigiu de meserie, cuminte, sensibil, deștept, de aceeași vârstă cu ea, și nu e căsătorit, fără copii, și cu capul e prieten… Iar prietena brusc se schimbă la față și trânti o frază care mă băgase în stupoare: – ”Da la ce-mi trebuie un tinichigiu? Nu, eu de ăstea n-am nevoie. Eu vreau pe cineva solid, un director oricare, frumos, inteligent și generos!” Am amuțit de uimire…

O întrebare mi se învârtea pe limbă: ”De ce un director frumos, deștept, singur și bogat ar avea nevoie de una nu prea tânără, nu frumoasă, nu bogată, și incultă ca tine?” N-am vrut să stric amicia și să rănesc omul, am tăcut. Între timp, flăcăul aștepta întâlnirea cu ea, și a fost foarte jenant să-i explic motivele refuzului… Am decis să merg ”cu calul” din șah, și să-l fac cunoștință cu o altă prietenă de a mea. O femeie obișnuită, de 29 de ani, cu un aspect mediu. A fost de acord, au schimbat cu numere de telefoane, și femeia a venit cu plăcere la întâlnire… Potrivit celor spuse după randevu, prietena este încântată de flăcău, așteaptă deja a doua întâlnire. Conform celor spuse de tinichigiu: ”Este o tipă normală, dar nici pe departe model, nu e genul meu, eu prefer tinere înalte, cu un corp superb, cu piept mare, cu față frumoasă și bogat îmbrăcate”…
Cele trei persoane care potențial ar fi putut obține fericirea de familie, în goana după parteneri ideali își ard anii de viață fără să observe obișnuința oamenilor simpli. Și apoi, vin la voi în vizită ca să spună: ”Iată, vă invidiez cu „zaviste” albă, aveți familie, copii, confort, iar noi suntem singuri și atât de nefericiți”. Poți să nu ai un soț director, nici să fii model, dar să vă iubiți unul pe altul, ce este mai minunat? – și nu acele standarde stupide inventate.

În general, oameni dragi, cei singuri sau celibatari! – este suficient să trăiți cu iluzii, să așteptați prinți și prințese! Viața trece atât de repede, că nici nu reușești să privești în urmă, și deja ești bătrân!
Priviți în jurul vostru, –  există persoane minunate, obișnuite la aspect sau cu venituri modeste. Nu ezitați să vă priviți critic pe sine înșiși: ”Dar eu corespund cerințelor mele proprii?” Într-adevăr, cum se spune, fetelor! – ”vrei să devii soția unui general, mărită-te cu un locotenent”. – Flăcăilor, – ”frumusețea feței peste ani se estompează, iar cea a sufletului se mărește”…

❤