Vise colorate
Neobservată trece
Viaţa noastră…
În coleidoscopul zilelor
Cu pierderi şi noroc,
Flori, vin şi cărţi,
Pe chipuri transparente
La biblioteci,
Saloane şi calculatoare,
Şi orice clipă
În modul ei
Surprinsă,
Achitată…
Şi…
Vise colorate
În noapte
De copilărie
Fără griji.
Şi înţelegi,-
Nu-i vina nimănui
Că înapoi nu te mai poţi
Întoarce…
Nu poţi trăi
Aceeaşi clipă
Dublu ori,
Dar poţi ruga
La fel de mult
Să fie fericiţi
copii tăi…
Să trăiesc incolor
Din nou
Realizând convenţia –
Nu mai vreau…
Împletesc
Într-un fir al sorţii
Iubirea, speranţa,
Credinţa şi spiritualitatea…
Încerc să aflu ce am realizat,
Ce – Nu…
Am obosit de
Ghicitori străine, –
Nu eu voi judeca
Ce în viaţă
Ni s-a întamplat,
Cât bine am realizat,
Merg înainte,
Ca de obicei
La Biblioteca Hasdeu.
Şi fiecare zi…
Într-un pas
Ce-urmează –
Un Vas cu noroc…
Cu vise color… ❤
2018, ianuarie, (Svetlana Vizitiu)
Chisinau, Republica Moldova