Cu timpul vei înţelege

El a inceput s-o aprecieze, după ce a pierdut-o. Era gata să urnească şi munţii din loc, doar ca s-o obţină înapoi… Ea trăia deja cu altul, care a ajutat-o să uite trecutul. Doar că nopţile, la fel, se trezea din somn cu lacrimi, când îl visa. Tare l-a mai iubit; nici acum, nu mai putin. Şi iată că, într-o zi, s-au întâlnit din întâmplare. El a văzut, că era însărcinată, şi inima i s-a strâns în piept de durere. Doamne, cât doare! I-a vorbit ea incet: „Sunt gata să te iert, cu o condiţie” – Care? – a intrebat-o el. – „Dacă mă primeşti cu copil străin, şi-l vei iubi ca şi pe al tău propriu…” S-au urmărit unul pe altul câteva minute, cu lacrimi în ochi… După ce, el a zis: „N-am să pot, cu toate că te iubesc foarte mult…”

Cu timpul, vei înţelege, ce înseamnă, într-adevăr, o iubire adevărată, – a spus ea şi a plecat…

A murit la naştere, împreună cu copilul. Şi doar la înmormântare, tipul care era cu ea, a mers la el şi i-a turnat un pahar. – Bea până la fund, – i-a spus, – Copilul era al tău, prostule! Am iubit-o mult şi eram de acord să cresc un fiu străin…”

SV