Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club

41 de gânduri despre „Video mele

  1. ”DESTINE DE COLECTIE” CU VASILE VIZITIU, EMISIUNE REALIZATA DE IPNA, TV MOLDOVA1, REALIZATOARE C. COJOCARU

    Apreciat de 1 persoană

  2. La Mulţi Ani! cu sănătate că,este mai bună decât toate…..
    În rest tot ce îţi dorești să se împlinească…..
    Să ne trăiești mulţi, ANI pentru că, îi meriţi

    Apreciat de 1 persoană

  3. 26 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    26 aprilie — a 116-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 249 de zile.

    Evenimente
    1775 (7282) — Anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic
    1945 (7452) — A fost adoptată Carta Naţiunilor Unite (a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945)
    1986 (7493) — Accidentul de la Centrala atomoelectrică de la Cernobîl
    S-au născut
    1926 (7433) — Eleonora Romanescu, artistă plastică moldoveancă
    1938 (7445) — Marian Ciobanu, scenarist și producător de film documentar moldovean
    1947 (7454) — Ghenadie Olteanu, regizor
    1949 (7456) — Constantin Amarie, politician, născut la Vaslui
    1956 (7463) — Valerii Curtu, pictor de animaţie
    1989 (7496) — El Radu, interpret de muzică uşoară
    Au decedat
    1946 (7453) — Constantin Zlatov, compozitor moldovean
    1971 (7478) — Vasili Podgrebenko, organizatorul mișcării de partizani din perioada celui de-al doilea război mondial de pe teritoriul Basarabiei
    2002 (7509) — Brîndușa Prelipceanu, jurnalistă și traducătoare (n. 1949)
    2011 (7518) — Iuliu Gheorghiciuc, redactor, scenarist, publicist
    Sărbători
    Ziua Mondială a proprietăţii intelectuale
    13 26 Sf. Sfinţit Mucenic Artemon

    Personalitati nascute pe 26 aprilie

    121: Marcus Aurelius, împarat roman (d. 180)
    1573: Maria de Medici, regină a Franţei, a doua soţie a lui Henric al IV-lea (d. 1642)
    1711: David Hume, filosof (d. 1776)
    1798: Ferdinand Victor Eugene Delacroix, pictor francez (d. 1863)
    1879: Owen Willans Richardson. fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1959)
    1889: Ludwig Wittgenstein, filosof englez de origine austriacă (d. 1951)
    1898: Vincente Alexandre, poet spaniol, distins cu Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1977 (d. 1984)
    1922: Ştefan Augustin Doinaş, poet, membru al Academiei Române, preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor (d. 2002)
    1956: Adriana Trandafir, actriţă română

    La 26 aprilie 1462 începe marea campanie militară a sultanului Mehmed II-lea împotriva lui Vlad Ţepeş al Munteniei care va fi soldată cu un succes. Turcii înlocuiesc pe Vlad Ţepeş cu fratele său Radu, zis cel Frumos.

    La 26 aprilie 1824, împăratul rus Alexandru I vizează decizia Consiliului de Miniştri cu privire la transportarea în Rusia a ţuicii basarabene doar prin vămile de la Dubăsari şi Movilău, întrucît acestea dispun de funcţionari şi instrumente necesare de măsurat.

    La 26 aprilie 1828, stil nou (14 aprilie 1828, stil vechi) începe Războiul ruso-turc de la 1828-1829. Cauzele războiului sunt legate de situaţia creată în sud-estul Europei odată cu declanşarea luptei de eliberare naţională a grecilor. În primăvara 1825, revoluţia greacă, este reprimată sîngeros prin intervenţia paşei de Egipt, Ali Paşa, eveniment care determină la 1827, Rusia, Franţa şi Anglia să atace şi distrugă flota turco-egipteană în cadrul bătăliei de la Navarin. Intervenţia militară a Rusiei, va încălca Convenţia de la Akkerman, turcii rupînd relaţiile diplomaice cu Rusia. Ruperea relaţiilor diplomatice va servi pentru Rusia pretext al începerii Războiului ruso-turc de la 1828-1829.
    În cadrul războiului ruso-turc 1828-1829, trupele Rusiei ţariste trec Prutul şi în cîteva zile ocupă Moldova şi Valahia. În locul domnilor celor două principate, care se retrăseseră, se instituie o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al adunărilor (divanurilor Moldovei şi Valahiei). Rusia va repurta victorie după victorie, în sprijinul ei venind şi trupe de voluntari români conduse de I. Solomon şi Gh. Magheru, voluntari bulgari, sîrbi, greci, etc.
    Pacea de la Adrianopol din 14 septembrie 1829, stil nou (2 septembrie 1829, stil vechi), pune capăt războiului. Turcia este nevoită să ceară pace, înainte de a fi pe deplin distrusă.
    În urma războiului, principatul Valahia îşi restituie vechile cetăţi din stînga Dunării (Turnu, Giurgiu şi Brăila), ambele principate româneşti îşi recapătă autonimia administrativă şi domniile pămîntene, libertatea comerţului pentru toate produsele sale (desfiinţarea monopolului turcesc la comerţ), scutirea de obligaţii pentru aprovizionarea cu produse a Constantinopolului şi cetăţilor de la Dunăre, limitarea obligaţiilor la plata tributului, dreptul de a înfiinţa armată pentru ordinea internă (miliţia) precum şi înfiinţarea cordoanelor sanitare la hotar. Administraţia rusă urma să fie dureze în principatele româneşti pînă la plata totală de către Turcia a uriaşelor despăgubiri de război în valoare de 11 500 000 ducaţi.

    La 26 aprilie 1877 răspunzînd bombardamentului turc asupra Brăilei, Calafatului, Bechetului, Olteniţei şi Călăraşilor, artileria română bombardează Vidinul, toate în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.

    La 26 aprilie 1893 se deschide Şcoala agricolă din satul Purcari, judeţul Akkerman (Cetatea Albă), gubernia Basarabia

    La 26 aprilie 1913 se semnează la Petesburg, Rusia, un protocol prin care Bulgaria cedează României oraşul Silistra şi cîteva mici teritorii din sudul Dobrogei

    La 26 aprilie 1920 are loc înfiinţarea la Cluj, România, din iniţiativa lui Emil Racoviţă, a primului Institut speologic din lume.

    http://www.moldovenii.md/md/people/516

    http://www.moldovenii.md/md/people/409

    http://www.moldovenii.md/md/people/533

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_de_Medici

    http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Etefan_Augustin_Doina%C5%9F

    Apreciază

  4. 25 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    25 aprilie — a 115-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 250 de zile.

    Evenimente
    1941 (7448) — Comitetul Central al PC (b) din toată Uniunea şi Sovietul Comisarilor Norodnici al URSS instituie funcţia de împuternicit al CC şi al SNC în RSS Moldovenească
    S-au născut
    1910 (7417) — Ion Dumitru Ciobanu, scriitor moldovean
    1927 (7434) — Gheorghe Eșanu, cîntăreț de muzică populară, artist al poporului din Republica Moldova (d. 1996)
    1953 (7460) — Liviu Antonesei, scriitor moldovean, poet și eseist, director al revistei culturale „Timpul” din Iași
    Au decedat
    1992 (7499) — Mihail Izrailev, regizor moldovean
    Sărbători
    12 25 Sf. Ier. Mărturisitor Vasilie

    Personalitati nascute pe 25 aprilie

    32: Otho, împărat roman (d. 69)
    · 1214: Regele Ludovic al IX-lea al Franţei (d. 1270)
    · 1284: Regele Eduard al II-lea al Angliei (d. 1327)
    · 1599: Oliver Cromwell, om politic englez (d. 1658)
    · 1608: Gaston, Duce de Orléans, fiu al regelui Henric al IV-lea al Franţei şi al Mariei de Medici (d. 1660)

    · 1874: Guglielmo Marconi, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (d. 1937)

    · 1897: Mary a Marii Britanii, fiica regelui George al V-lea al Regatului Unit (d. 1965

    · 1900: Wolfgang Pauli, fizician de origine austriacă, laureat al Premiului Nobel (d. 1958)

    · 1917: Ella Fitzgerald, cântăreaţă americană de jazz (d. 1996)
    · 1932: Lia Manoliu, atletă, campioană olimpică la aruncarea discului, preşedinte al Comitetului Olimpic Român (d. 1998)

    · 1940: Al Pacino, actor american
    · 1946: Vladimir Jirinovski, politician rus
    1959: Varujan Pambuccian, politician român de etnie armeană

    La 25 aprilie 1523 Mehmed-bey, paşă de Nicopol pe timpul sultanului Soliman Magnificul, înlătură pentru a treia oară pe Radu de la Afumaţi de la domnia Munteniei. Spre deosebiere de primele două incursiuni, de această dată, Mehmed-bey nu se aşează singur la domnie dar instalează un domn pămîntean, pe Vladislav al III-a al Munteniei. Boierii Craioveşti sprijină pe noul domn, Pîrvu Craiovescu, devenind mare ban. Radu de la Afumaţi, e silit să se retragă din nou în Transilvania.
    Radu de la Afumaţi, este fiul lui Radu al IV-lea cel Mare al Munteniei şi a domnit de cinci ori în perioada 1522 – 1529, ducînd o luptă aprigă cu otomanii. Ginere a lui Neagoe Basarab, a fost căsătorit cu Ruxandra, la 21 ianuarie 1526. După moartea lui Radu, aceasta a devenit soţia unui alt voievod, Radu Paisie.
    Semnificaţia efortului antiotoman purtat cu mijloace modeste de Radu de la Afumaţi este deosebită, deoarece Poarta Otomană a fost obligată să renunţe la transfomarea principatului în paşalîc. Este remarcabil faptul că Radu de la Afumaţi a reuşit să zădărnicească planurile otomane, chiar în apogeul domniei sultanului Soliman Magnificul, care a reuşit să zdrobească Serbia la 1521 şi Ungaria în Bătălia de la Mohacs la 1526, transformîndu-le pe acestea în paşalîcuri.
    Inscripţia de pe mormîntul lui Radu de la Afumaţi de la Curtea de Argeş aminteşte de 20 de bătălii purtate de acesta. La îndemnul Craioveştilor s-a supus un timp sultanului, dar, la sfîrşitul domniei, cînd a încercat să reia politica antiotomană, boierii au urzit un complot şi l-au ucis. Se spune că ar fost ucis împreună cu fiul său Vlad de către boierii Neagoe şi Drăgan în timp ce se afla în biserica numită Cetăţuia (sec. XV), situată în nordul oraşului Rîmnicu Vîlcea.

    La 25 aprilie 1619 este semnat Tratatul de alianţă de la Alba Iulia dintre Gavril Movilă (domn al Munteniei) şi Gabriel Bethlen (domn al Transilvaniei) care prevedea modalităţile de soluţionare a litigiilor de hotar şi restituirea reciprocă ţăranilor şerbi şi a ţiganilor fugiţi.

    La 25 aprilie 1687 a încetat din viaţă Ion Caianu (Caioni) (n.1629), compozitor şi organist român, de la care s-a păstrat Codicele Caioni, importantă culegere de bucăţi muzicale.

    La 25 aprilie 1840 ţăranilor din Basarabia ţaristă le-a fost acordat dreptul de a se strămuta pe pămînturile statului în baza aceloraşi condiţii de care se bucurau ţăranii din imperiu.

    La 25 aprilie 1877 turcii bombardează oraşul Reni, gubernia Basarabia, în cadrul războiului ruso-turc de la 1877-1878.

    La 25 aprilie – 13 mai 1894 are loc la Cluj, Transilvania, procesul politic intentat de către guvernul maghiar memorandiştilor, cu un larg ecou internaţional. În cadrul procesului 14 membri ai Comitetului Central al Partidului Naţional Român, printre care dr. Ioan Raţiu şi dr. Vasile Lucaciu sunt condamnaţi la închisoare.

    La 19 -25 aprilie 1917, la Chişinău, gubernia Basarabia, a avut loc Congresul eparhial al preoţimii şi mirenilor.

    http://www.moldovenii.md/md/people/904
    Gheorghe Eșanu, cîntăreț de muzică populară, artist al poporului din Republica Moldova (d. 1996)

    http://www.moldovenii.md/md/people/352
    Mihail Izrailev, regizor moldovean

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Oliver_Cromwell

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Ella_Fitzgerald

    Apreciază

  5. 24 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    24 aprilie — a 114-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 251 de zile.

    Evenimente
    1434 (6941) — Prima atestare documentară a dregătoriei de spătar în Moldova; înalt demnitar care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului
    1574 (7081) — Lupta de la Jilişte, încununată cu biruinţa oştilor lui Ioan Vodă cel Cumplit asupra forţelor turceşti şi munteneşti
    1595 (7102) — Începutul domniei lui Ştefan Răzvan în Moldova
    S-au născut
    1794 (7301) — Mihail Sturdza, domn al Moldovei
    1868 (7375) — Gheorghe Balș, inginer și istoric de artă, născut în Vrancea (d. 1934)
    1931 (7438) — Chiril Drafaniuc, fizician moldovean
    Au decedat
    1980 (7487) — Robert Curţ, arhitect, maestru emerit în arte din RSS Moldovenească
    2008 (7515) — Cezar Ivănescu, poet moldovean, născut la Bîrlad (n. 1941)
    Sărbători
    Ziua Mondială a Solidarităţii Tineretului
    11 24 Sf. Ier. Calinic de la Cernica

    Personalitati nascute pe 24 aprilie

    1845: Carl Spitteler, scriitor elveţian, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)
    1856: Philippe Pétain, mareşal francez (d. 1951)
    1911: Eugen Jebeleanu, poet (d. 1991)
    1919: Glafkos Clerides, preşedintele Ciprului
    1934: Shirley MacLaine, actriţă americană
    1942: Barbra Streisand, actiţă, cântăreaţă americană

    La 24 aprilie 1514, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, este numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rakos, în apropierea Budei.

    La 24 aprilie 1595 Sigismund Bathory înlătură din domnia Moldovei pe Aron Tiranul şi îl numeşte pe Ştefan Răzvan.

    La 24 aprilie 1834, la ora 23:45 a avut loc un puternic cutremur de pămînt în Basarabia ţaristă, care a produs fisuri în jurul geamurilor şi uşilor multor clădiri, a deteriorat un depozit de pulbere din cetatea Tighina

    La 24 aprilie 1918, stil vechi (7 mai 1918, stil nou) are loc semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti dintre România pe de o parte şi Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte. Pacea de la Bucureşti încheie participarea României în cadrul Primului Război Mondial şi vine ca un acord final al Armistiţiului de la Focşani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) şi păcii preliminare de la Buftea (20 februarie / 5 martie 1918).
    Confrom Tratatului de Pace de la Bucureşti, România este nevoită să cedeze Dobrogea către Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi (cedînd teritorii 5 600 km2 către Austro-Ungaria), să accepte instituia un monopol asupra petrolului românesc pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, căilor ferate române, etc către Germania.
    Din partea română tratatul a fost semnat de prim-ministrul Alexandru Marghiloman, cea mai potrivită persoană pentru a semna un acrord de pace cu germanii, acesta fiind un germanofil. Totuşi soarta a făcut ca, Tratatul de Pace de la Bucureşti nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul României sau promulgat de Regele României Ferdinand I, dispoziţiile sale nu au intrat în vigoare decît timp de şase luni, iar cînd Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rîndul lor în octombrie 1918, înţelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluînd ostilităţile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot. Urma să înceapă Războiul româno-ungar de la 1919 care sa soldat cu înfrîngerea Austro-Ungariei şi destrămarea ei precum şi cu Realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.

    http://www.moldovenii.md/md/people/723

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Spitteler
    1845: Carl Spitteler, scriitor elveţian, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Jebeleanu
    1911: Eugen Jebeleanu, poet (d. 1991)

    1942: Barbra Streisand, actiţă, cântăreaţă americană
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Barbra_Streisand

    Apreciază

  6. 23 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    23 aprilie — a 113-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 252 de zile.

    Evenimente
    1400 (6907) — A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (1400 – 1432)
    1887 (7394) — Sfințirea Catredalei mitropolitane din Iași
    1925 (7432) — Are loc la Balta Congresul I al Sovietelor din RASS Moldovenească. Congresul a adoptat prima Constituţie a RASS Moldoveneşti(19 – 23 aprilie)
    S-au născut
    1901 (7408) — Grigore Sălceanu, poet și dramaturg, născut la Galați
    1905 (7412) — Şico Aranov, compozitor
    1938 (7445) — Valentin Musteață, membru corespondent al AȘM, specialitatea Științe tehnice
    Au decedat
    1974 (7481) — Andrei Naghiţ, actor de teatru şi cinema
    2007 (7514) — Boris Elţin, primul Preşedinte al Federaţiei Ruse (n. 1931)
    Sărbători
    Ziua internațională a cărții și a dreptului de autor
    10 23 Sf. Mc. Terentie şi cei împreună cu dînsul

    Personalitati nascute pe 23 aprilie

    1564: William Shakespeare, poet, dramaturg englez (dată incertă) (d. 1616)
    1775: Joseph Mallord William Turner, pictor britanic (d. 1851)
    1791: James Buchanan, al 15-lea preşedinte american (d. 1868)
    1858: Max Planck, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1947)
    1894: Gib Mihăescu, scriitor român (d. 1935)
    1902: Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)
    1921: Edmond Deda, compozitor
    1928: Shirley Temple Black, actriţă şi diplomat
    1950: Geo Costiniu, actor
    1958: Radu Mihăileanu, regizor
    1976: Vlad Enăchescu, redactor şef la redacţia sport a TVR

    La 23 aprilie 1399 Alexandru cel Bun se proclamă domn al Ţării Moldovei şi va domni efectiv din 29 iunie 1400. Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, reuşeşte să ia domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn (domn al Munteniei), care îşi dorea un aliat în scaunul de la Suceava. Predecesorul său, la domnia Moldovei, Iuga, este luat ostatic în Muntenia de Mircea cel Bătrîn, unde probabil şi va muri ulterior fără a reveni în Moldova.
    Alexandru-Voievod a fost un domn paşnic, de unde şi porecla de „cel Bun”, un bun gospodar, continuînd politica de extindere dusă şi de Roman I Voievod. Moldova lui Alexandru cel Bun se întindea pînă la Marea Neagră, icluzînd şi Cetatea Albă la Nistru, mare cetăţuie, veche de pe vremea bizantinilor, deţinută apoi de negustorii genovezi care acceptă suzeranitatea Moldovei.
    Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă şi ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerţul, confirmînd negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat pentru prima oară şi oraşul Iaşi.
    Pe timpul lui Alexandru cel Bun Voievod, este înregistrată Mitropolia Moldovei, care va fi recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol în 1401. În 1402 (după alţi istorici în 1415) Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaştele Sfîntului mucenic Ioan cel Nou. Alexandru cel Bun a mai întemeiat două mănăstiri: Moldoviţa şi Bistriţa, în cea din urmă fiind ulterior înmormîntat.
    Pe plan extern, domnitorul, a susţinut lupta împotriva cavalerilor teutoni şi a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei.
    http://www.istoria.md/articol/36/Alexandru_cel_Bun

    La 23 aprilie 1929 se constituie Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană cu sediul la Paris, Franţa şi primeşte pentru o perioadă de 20 ani concesiunea transportului aerian, mărfuri, călători, colete poştale pe rutele Bucureşti-Belgrad-Budapesta-Viena-Praga-Strasbourg-Paris şi Bucureşti-Istanbul. În 1933 fuzionează cu alte patru companii franceze sub denumirea de Air France, a cărei activitate se desfăşoară cu unele întreruperi pînă în 1962.

    http://www.moldovenii.md/md/people/556

    http://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Halld%C3%B3r_Laxness
    1902: Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1998)

    Apreciază

  7. 22 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    22 aprilie — a 112-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 253 de zile.

    Evenimente
    1907 (7414) — Apare la Chişinău săptămînalul „Viaţa Basara­biei”
    1955 (7462) — Se organizează pe lîngă Şcoală Teatrală „B.V.Şciukin” din Moscova un Studiou Naţional Moldovenesc
    S-au născut
    1850 (7357) — Veronica Micle, poetă
    1925 (7432) — Alexandru Gromov, scriitor din R. Moldova
    1935 (7442) — Grigore Eremei, om de stat din RSS Moldovenească
    1937 (7444) — Dumitru Caraciobanu, actor de teatru și film moldovean
    1938 (7445) — Efim Lăzărescu, cineast şi actor moldovean
    1938 (7445) — Efim Lazarev, actor
    1950 (7457) — Ion Moraru, scriitor moldovean
    1953 (7460) — Irinel Popescu, membru de onoare al AȘM, specialitatea Medicină
    Au decedat
    1882 (7389) — Vasile Conta, filozof moldovean, născut la Iași (n. 1845)
    Sărbători
    Ziua Mondială a Pămîntului
    9 22 Sf. Mc. Evpsihie din Cezareea
    Personalitati nascute pe 22 aprilie

    1451: Isabella de Castilia (d. 1504)
    1610: Papa Alexandru al VIII-lea (d. 1691)
    1724: Immanuel Kant, filosof german (d. 1804)
    1766: Madame de Staël, autoare franceză (d. 1817)
    1850: Veronica Micle, poetă româncă (d. 1889)
    1870: Vladimir Ilici Lenin, politician rus (d. 1924)
    1899: Vladimir Nabokov, scriitor rus (d. 1977)
    1904: Jacob Robert Oppenheimer, fizician american (d. 1967)
    1909: Rita Levi–Montalcini, neurobiolog, laureată a Premiului Nobel
    1916: Yehudi Menuhin, violonist, elev al lui George Enescu (d. 1999)
    1924: Ion Lucian, actor român de teatru şi film
    1925: Aaron Spelling, producător de filme american
    1927: Pascal Bentoiu, compozitor şi muzicolog român
    1937: Jack Nicholson, actor american
    1944: Jeanine Stavarache, actriţă româncă de teatru şi film
    1951: Vladimir Spidla, premierul Cehiei (ales la 12 iulie2002)
    1953: Irinel Popescu, medic chirurg roman, politician;
    1974: Adrian Ilie, fotbalist român

    La 22 aprilie 1866, Constantin Stamati, Alexandru Hîjdeu şi I. Străjescu au fost desemnaţi membri activi ai Societăţii Literare Române (viitoarea Academie Română). La 12 septembrie 1870, Al. Hîjdeu şi I. Străjescu au fost aleşi membri de onoare ai acestei Academii.
    La 20 – 22 aprilie 1894, la Bucureşti, are loc Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.).

    La 22 aprilie 1907 pe cont propriu şi sub conducerea lui Alexis Nour, la Chişinău, gubernia Basarabia, apare ziarul Viaţa Basarabiei, difuzat pînă la 25 mai 1907. Viaţa Basarabiei, condusă de Alexandru Nour, apărea atît cu litere ruseşti, cît şi „cu litere româneşti pentru marele public inteligent al Basarabiei şi tuturor ţărilor locuite de români”, motiv pentru care a dispărut după numai şase numere. Rusificarea pătrunsese adînc, pînă în măduva spiritului lui Alexe Nour, care consemna în ziarul Viaţa Basarabiei: „Aici nici florile nu mai înfloresc şi nici păsările nu mai cîntă, ne-am educat ruseşte şi am pierdut cheia de la inima ţăranului.”

    Alexis Nour (născut Alexei V. Nour, de asemenea, cunoscut sub numele de Alexe Nour sau Alexie Nour; rusă: Ноур Алексей, Nour Aleksey; n.1877-d.1939) a fost un boier moldovean născut în gubernia Basarabia care a activat ca publicist, activist şi eseist, remarcat mai ales pentru susţinerea Unirii României cu Basarabia şi pentru critica sa la adresa Imperiului Rus. Trebuie menţionat că şi după absolvirea sutiilor la Kiev, Al.Nour nu cunoştea limba română, dar a reuşit să o iubească, înveţe şi propage cu succes la maturitate. Colaborînd iniţial la publicaţia de limbă rusă Bessarabskaia jizni (Viaţa Basarabiei), a fost unul dintre fondatorii ziarului Basarabia şi atunci cînd acesta şi-a suspendat apariţia, el, va deschide din cont propriu ziarul Viaţa Basarabiei, încercînd să păstreze consecutivitatea unei apariţii periodice în limba română.
    După un an petrecut în România, unde a şi învăţat limba română, Alexis Nour relatează: „…întors mai tîrziu la Chişinău, în momentul de înviorare a vieţii politice şi intelectuale, am luat parte activă în mişcarea presei de acolo. Am scris în româneşte, mai întîi la Basarabia, prima gazetă moldovenească, apărută la 1 iunie 1906, apoi la Adevărul şi Viaţa Românească în martie 1907. Am urmat de atunci, sub imperiul nevoilor zilnice, toată gama scrierilor beletristice: nuvele, schiţe, amintiri şi traduceri. Între anii 1907—1914 am fost corespondentul presei din vechiul regat asupra situaţiei din Basarabia. De la 1914 şi pînă astăzi am colaborat la Viaţa Românească, Adevărul literar şi însemnări literare, ajungînd acum, în pragul bătrîneţilor, la vechea revistă a junimiştilor Convorbiri literare”. Alexis Nour a semnat A.N. (Viaţa Românească, 1915); As.Nr. (Convorbiri literare, 1928).
    În conflict cu autorităţile ruse, el în cele din urmă stabilit definitiv în Regatul România, unde a deschis s-au adunat cu grupul Viaţa Românească.
    În timpul Primului Război Mondial, Nour agitat împotriva oricărei alianţe militare între România şi Rusia. El stătea în rîndul germanofililor şi susţinătorilor Puterilor Centrale, agitînd în favoarea unei ofensive militare în Basarabia, cerînd şi anexarea Transnistriei. Încă activ ca un socialist independent în România Mare, el a cîştigat faimă suplimentară, ca un avocat al drepturilor omului, al reformei agrare, acordării votului femeilor şi emanciparea evreilor. Pe parcursul ultimului deceniu al vieţii sale, Nour, de asemenea, a debutat ca romancier, dar nu au înregistrat un succes semnificativ.
    Alexis Nour a elaborat şi o hartă etnică a Basarabiei, privitor la care politicianul şi scriitorul basarabean Constantin Stere consemna în broşura sa Un caz de conştiinţă (Buc, 1921): ”…În timpul neutralităţii a apărut prima hartă etnografică a Basarabiei, publicată de Alexe Nour, în care era indicată, sat cu sat, naţionalitatea locuitorilor Basarabiei, şi de unde reieşea luminos caracterul curat românesc al acestei provincii.
    Harta aceasta a fost numai o singură zi la librării, pe urmă a fost scoasă din circulaţie…”. Un studiu amplu la aceeaşi temă Alexe Nour a tipărit în 1915, intitulîndu-l Alsacia-Lorena româno-rusă.

    La 22 aprilie 1918, stil nou (9 aprilie 1918, stil vechi), la Iaşi, România, este emis decretul regal de unire a Republicii Democratice Moldoveneşti (Basarabia) cu România. Decretul a fost semnat de regele Ferdinand I al României şi contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Dem. Dobrescu, ministru de justiţie

    La 22 aprilie 1932 este adoptată legea pentru organizarea învăţămîntului universitar din România.

    http://www.moldovenii.md/md/people/728
    http://www.moldovenii.md/md/people/416
    http://www.moldovenii.md/md/people/933
    http://www.moldovenii.md/md/people/84
    http://www.moldovenii.md/md/people/553
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Ilici_Lenin
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Vladimir_Nabokov

    Apreciază

  8. 21 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    21 aprilie — a 111-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 254 de zile.

    Evenimente
    1864 (7371) — Alexandru Ioan Cuza sancţionează Codul Penal care intră în vigoare în anul 1865
    S-au născut
    1947 (7454) — Olga Sorochin, interpretă moldoveancă de muzică ușoară
    Au decedat
    1971 (7478) — Nicolae Bagdasar, filosof moldovean, născut la Vaslui (n. 1896)
    1980 (7487) — Chiril Iliașenco, activist de partid și om politic din Republica Moldova
    Sărbători
    8 21 Pomenirea sfinţilor apostoli din cei şaptezeci: Irodion, Agav, Ruf, Flegon, Asincrit şi Ermis
    Personalitati nascute pe 21 aprilie

    1729: Ţarina Ecaterina a II-a a Rusiei (d. 1796)
    1816: Charlotte Brontë, scriitoare britanică (d. 1855)
    1828: Hippolyte–Adolphe Taine, istoric, estetician, filosof şi critic literar francez (d. 1893)
    1864: Max Weber, economist şi sociolog german (d. 1920)
    1889: Paul Karrer, chimist elveţian, laureat al Premiului Nobel (d. 1971)
    1915: Anthony Quinn, actor de film american de origine mexicană (d. 2001)
    1926: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (oficial se sărbătoreşte în luna iunie)

    La 21 aprilie 1877 artileria turcă bombardează Brăila în cadrul războiului ruso-turc 1877-1878. Ulterior, la 26 aprilie – 18 mai 1877 sunt bombardate Calajat, Bechet, Olteniţa şi Călăraşi

    La 21 aprilie 1963, la Lupeni, judeţul Hunedoara, România, s-a născut Tatiana Stepa (d. 7 august 2009, Bucureşti), cîntăreaţă româncă de muzică folk. Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei era, olteancă din Gorj, iar tatăl, moldovean din Roman.

    Tatiana Stepa a fost înconjurată de muzică de la o vîrstă fragedă, a urmat cursuri de balet, vioară şi pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal. Absolveşte Liceul de Arhitectură din Bucureşti. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cînte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraş, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cîntec numit „Şi-am să-mi fac o doină”, rămînînd în componenţa acestuia pînă în anul 1985, după care, din anul 1992 pînă în anul 1996, a fost membră a Cenaclului „Totuşi Iubirea”, participînd la peste 2 000 de spectacole, atingînd un maxim de 50 000 de spectatori la un concert aniversar de la Galaţi. După interdicţia din 1985 a „Cenaclului Flacăra” şi a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani în mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la Bucureşti.
    Din anul 1996 pînă în 2009 a susţinut peste 1 000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor oraşe din România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din ţară (Om Bun, Folk you, Sighişoara, Folkfest, Bistriţa, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi etc.) şi la alte festivaluri concurs de muzică folk şi poezie. A compus atît pe versuri proprii, cît şi pe ale unor poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A cîntat singură, apoi împreună cu Magda Puşkaş au format grupul Partaj.
    Ultimul recital l-a susţinut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche, România, în data de 31 iulie 2009. Vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineaţa, la Spitalul Militar din Bucureşti, Tatiana Stepa a încetat din viaţă fiind bolnavă de cancer, la doar 46 de ani.

    Apreciază

  9. 20 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    20 aprilie — a 110-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 255 de zile.

    Evenimente
    1517 (7024) — Sfîrșitul domniei lui Bogdan al III-lea în Moldova
    1517 (7024) — Începutul domniei lui Ștefan al IV-lea în Moldova
    1992 (7499) — A fost înfiinţată Federaţia de şah din Republica Moldova
    S-au născut
    1915 (7422) — Gheorghe Bogaci, istoric literar și folclorist moldovean
    1923 (7430) — Ilia Bogdesco, pictor moldovean
    1930 (7437) — Eudochia Lica, soprană lirică din R. Moldova
    Au decedat
    1830 (7337) — Ionică Tăutul, publicist și poet moldovean
    1912 (7419) — Costache Parno, lăutar moldovean
    1996 (7503) — Gheorghe Cealîi, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei
    Sărbători
    7 20 Sf. Ier. Gheorghe al Mitilenei
    Personalitati nascute pe 20 aprilie

    570 (cc.): Muhammad, considerat în religia islamică ultimul profet al lui Allah
    702 : Jafar As-Sadiq, intelectual arab
    1633: Împăratul Go-Kōmyō al Japoniei (d. 1654)
    1808: Împăratul Napoleon al III-lea al Franţei (d. 1873)
    1818: Heinrich Goebel, inventator de origine germană (d. 1893)
    1889: Adolf Hitler, dictator german, fondator al ideii naziste (d. 1945)
    1893: Joan Miró, pictor spaniol (d. 1983)
    1927: Alex Müller, fizician german, laureat al Premiul Nobel
    1949: Jessica Lange, actriţă

    1792 – Regele Ludovic al XVI–lea a declarat oficial război regelui Boemiei şi Ungariei.

    1808 – S–a născut împăratul Napoleon al III–lea (m.09.01.1873).

    1829, stil nou (8 aprilie 1829, stil vechi), apare la Bucureşti primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu. Curierul românesc va apărea pînă la 19 aprilie / 1 mai 1848, seria I şi 29 noiembrie / 11 decembrie – 13 / 25 decembrie 1859, seria II.
    Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

    1835 – S–a născut inginerul Elie Radu, unul dintre întemeietorii ingineriei de construcţii din România, membru de onoare al Academiei Române (m.10.10.1931).

    1870, în România, la guvernare vine cabinetul prezidat de Emanoil (Manolache) Costache Epureanu.

    1889 – S–a născut dictatorul german Adolf Hitler (m.30.04.1945).

    1893 – A murit scriitorul George Bariţ (n.1812).

    1894 – S-a născut actorul american de film Harold Lloyd (m.08.03.1971).

    La 20 – 22 aprilie 1894, la Bucureşti, are loc Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.)

    1903 – S-a născut scriitorul Andrei Ion Deleanu (m.1980).

    1922 – S–a născut compozitorul Vasile Timiş.

    1927 – S–a născut Camil–Bujor Mureşan, istoric, membru corespondent al Academiei Române.

    1927 – S–a născut, la Chişinău–Criş, Ion Mitrici, sculptor, scenograf, grafician. Trăieşte la Roma. Are lucrări în România, Franţa, Italia, Elveţia.

    1929 – S-a născut Bob Braun (Robert Earl Brown), actor american.

    1934 – S-a născut scriitorul Pusztai János.

    1934 – S-a născut scriitorul Dan Horia Mazilu.

    1939 – S-a născut Johnny Tillotson, cântăreţ american.

    1941 – S-a născut Slobodan Miloşevici, ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului. Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992 dizolvă această republică – creaţie a lui I. B. Tito – şi înfiinţează Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia. Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei; în anul 2000, preşedinţia republicii este preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Milosevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie; la 12.02.2002, a început, la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav (m.11.03.2006).

    1943 – Într–o scrisoare adresată mareşalului Ion Antonescu, Constantin Brătianu şi Iuliu Maniu, preşedinţii principalelor partide politice din opoziţie, au protestat împotriva intenţiei de a angaja România într–un război direct contra marilor democraţii occidentale.

    1943 – S–a născut Dan Horia Mazilu, filolog, critic literar, istoric literar, traducător din limbi slave („Udrişte Năsturel”, „Literatura română în epoca Renaşterii”, „Stolul de lebede”).

    1947 – Presa a anunţat punerea în circulaţie a bancnotelor de 1 milion de lei. A fost momentul în care inflaţia postbelică începea să crească vertiginos.

    1948 – S-a născut Craig Frost, clăpar american (Grand Funk Railroad, Flint, Siver Bullet Band).

    1949 – S-a născut scriitorul Mircea Florin Şandru.

    1951 – S-a născut Luther Vandross, cântăreţ, producător şi compozitor american.

    1952 – A murit Grigore Tăuşan, filosof, membru de onoare al Academiei Române (n.24.01.1874).

    1968 – A murit scriitorul Adrian Maniu (n.1891).

    1968 – A murit poetul Adrian Maniu, distins cu premiul naţional de poezie pe anul 1938 („Vrăjitorul apelor”, „Lîngă pămînt”) (n.06.02.1891).

    1972 – S–a născut Elena Lasconi, reporter tv.

    1975 – A murit Dumitru Eremia, compozitor şi dirijor (n.12.03.1910).

    1981 – S–a născut instrumentistul (saxofon, clarinet) Alexandru Florin Simu, membru al formaţiei de jazz „Centru Civic” (premiul 2 pentru cel mai bun instrumentist la Festivalul de Jazz de la Cluj „Napocensis”, 2001.

    1985 – A murit scriitorul Mariana Ceauşu (n.1928).

    1992 – A murit Johnny Shines, bluesman american (n.26.04.1915).

    2001 – A murit dirijorul italian Giuseppe Sinopoli (n.11.11.1946)

    2004 – A avut loc lansarea primului ziar bilingv (româno–portughez) de cultură editat în Portugalia – „Diaspora română şi moldavă”, al cărei director fondator este Romeo Marin.

    http://www.istoria.md/articol/540/Ion_Heliade_R%C4%83dulescu,_biografie
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Napoleon_al_III-lea_al_Fran%C5%A3ei
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Adolf_Hitler
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Joan_Mir%C3%B3
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Jessica_Lange
    http://www.moldovenii.md/md/people/733
    http://www.moldovenii.md/md/people/726

    Apreciază

  10. 19 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    19 aprilie — a 109-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 256 de zile.

    Evenimente
    1788 (7295) — Sfîrșitul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1725-1805) în Moldova
    1995 (7502) — A fost adoptată „Legea cu privire la statutul municipiului Chișinău”
    S-au născut
    1945 (7452) — Alexandru Gladkii, redactor, scriitor
    1956 (7463) — Ion Josanu, violoncelist moldovean
    Au decedat
    1961 (7468) — Mihail Pavlov, fizician moldovean, fondatorul și director al Stației seismice din Chișinău
    1993 (7500) — Ion Bolduma, poet, publicist și ziarist moldovean
    Sărbători
    6 19 Sf. Cuvios Evtihie, arhiepiscopul Constantinopolului

    Personalitati nascute pe 19 aprilie

    1848: Calistrat Hogaş, scriitor (d. 1917)
    1854: Anghel Saligny, inginer (d. 1925)
    1883: Getúlio Dornelles Vargas, dictator brazilian (d. 1954)
    1947: Nicu Covaci, membru al grupului rock Phoenix
    1949: Paloma Picasso, designer, fiica lui Pablo Picasso
    1954: Radu Ţeposu, critic literar (d. 1999)
    1975: Marius Măldărăşanu, fotbalist român

    1824 – A murit poetul britanic George Noel Gordon, lord Byron („Ghiaurul”, „Don Juan”, „Manfred”, „Cain”) (n.22.01.1788).

    1849 – A fost semnată Convenţia ruso–turcă de la Balta Liman care a consemnat în plan internaţional înfrângerea Revoluţiei române de la 1848–1849. Convenţia prevedea: domni numiţi de către sultan pe timp de şapte ani, desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative, precum şi ţinerea sub ocupaţie a Principatelor pentru “a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Sunt numiţi domni Barbu Ştirbei în Ţara Românească şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova.

    1849, stil vechi (1 mai 1849, stil nou) are loc semnarea convenţiei ruso-turce de la Balta-Liman, nu departe de Istanbul, care consfinţeşte pe plan diplomatic internaţional înăbuşirea Revoluţiei de la 1848 din Moldova şi Valahia.
    Moldova, în urma revoluţiei nereuşite din 1848, se afla sub regimul ocupaţiei militare ruseşti. Valahia, unde revoluţia reuşise să istaleze un guvernul liberal provizoriu, se va confrunta cu o intervenţie militară comună ruso-otomană care va înlătura acest guvern. Ambele principate erau reconfirmate sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar sub protectorat ţarist (stabilit anterior prin Regulamentul Organic în 1831-1832). Prin semnarea Convenţiei de la Balta-Liman (1849) influenţa otomană în Principate a crescut. Convenţia prevedea:
    -domni numiţi de sultan pentru un termen de şapte ani, cu avizul Rusiei, fiind anulate astfel prinipiul domniei pe viaţă şi principiul alegerii domnitorului de către ţară;
    desfiinţarea Adunărilor Obşteşti şi înlocuirea lor cu Divanuri legislative (Divanuri ad-hoc), cu un număr restrîns de boieri numiţi de domn;
    înfiinţarea de Comisii de revizuire a Regulamentelor Organice, mai ales în domeniul relaţiilor agrare;
    numirea de comisari extraordinari turci şi ruşi pentru consilierea domnilor (de facto pentru supravegherea lor);
    pentru asigurarea ordinii interne se stipula restructurarea oştirii pămîntene;
    staţionarea trupelor de ocupaţie ruso-otomane în Principatele Moldovei şi Valahiei pentru a reprima orice mişcare de insurecţionare (25 000 soldaţi de fiecare parte, ulterior reduşi la 10 000 de fiecare parte).
    Sunt numiţi domni pămînteni Barbu Ştirbei în Valahia şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova.
    Prezenţa militară comună ruso-otomană a fost menţinută pînă în 1851.Convenţia de la Balta-Liman a fost lovită de nulitate odată cu izbucnirea războiului Crimeii, în timpul căruia Principatele Moldovei şi Valahiei au căzut sub ocupaţa militară austriacă. Statutul Principatelor a fost modificat în 1856 prin Tratatul de la Paris.

    1854 – S–a născut inginerul Anghel Saligny, membru şi preşedinte al Academiei Române (m.1925).

    1860 la Chişinău, Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete

    1877, după o şedere de opt zile la Chişinău, Basarabia ţaristă, împăratul rus Alexandru II-lea a plecat cu trenul spre Odesa. Venirea ţarului a fost prilejuită de începerea operaţiunilor militare în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.

    1882 – A murit britanicul Charles Robert Darwin, autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (teoria evoluţionistă) (n.12.02.1809).

    1905 – S–a născut actorul Niki Atanasiu (m.25.11.1967).

    La 19 -25 aprilie 1917, la Chişinău, gubernia Basarabia, a avut loc Congresul eparhial al preoţimii şi mirenilor

    1919, la Bucureşti, România, apare revista literară Sburătorul, sub conducerea lui Eugen Lovinescu. Revista va fi publicată pînă în mai 1929 şi ulterior din martie 1926 – martie 1927. În cadrul revistei Sburătorul va debuta scriitorul român Ion Barbu.

    1932 – S–a născut pictorul şi sculptorul Fernando Botero. Din punct de vedere tematic, Botero apelează la creaţia marilor maeştri, cărora le oferă o interpretare profund personală, repreznetând personajele într–un fermecător stil naiv („Portretul oficial al juntei militare”, „Mona Lisa la vârsta de doisprezece ani”, „Dureroboteros”, „Palatul”).

    1933 – A fost creat Partidul Socialist din Chile.
    1937 – S–a născut Joseph Ejercito Estrada, preşedinte al Republicii Filipine (a fost ales la 11 mai 1998; proclamat preşedinte la 29 mai 1998 şi–a preluat funcţia la 1 iulie 1998).

    1941 – S-a născut Bobby Russell, compozitor şi cântăreţ american.

    1942 – S-a născut Alan Price, pianist, vocalist, compozitor, producător şi aranjor britanic (Animals, Alan Price Set).

    1943 – S-a născut Eva Graham (Evelyn May Beatson), cântăreaţă britanică (New Seekers).

    1946 – S-a născut Tim Curry, actor şi cântăreţ britanic.

    1947 – S-a născut Nicu Covaci, chitarist, vocalist, şeful legendarei formaţii Phoenix şi artist plastic.

    1947 – S-a născut Mark Volman, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Turtles, Mother’s Of Invention, Flo & Eddie).

    1947 – S–a născut Nicu Covaci, membru al grupului rock Phoenix.

    1949 – S–a născut designerul Paloma Picasso, fiica lui Pablo Picasso.

    1954 – S–a născut criticul literar Radu G. Ţeposu (m.05.11.1999).

    1956 – A murit criticul literar Ernst Robert Curtius (n.14.04.1886).

    1957 – S–a născut Florin Crăciunoiu, realizator de emisiuni tv.

    1961 – S–a născut Valentin Darie, membru al grupului “Divertis”.

    1962 – A luat fiinţă Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România.

    1967 – A murit Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963), cel care a participat la reconstrucţia acesteia după Al Doilea Război Mondial (n.05.01.1876).

    1979 – A fost aprobat, în Egipt, prin referendum popular (cu peste 90% din voturi), Tratatul de pace cu Israelul.

    1990 – A fost înfiinţată Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Bucureşti.

    1998 – A murit Octavio Paz, poet şi publicist mexican, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1990 (n.31.03.1914).

    1999 – Clădirea Reichstagului a fost renovată modernizată (de arhitectul britanic Sir Norman Foster) şi inaugurată la Berlin, redevenind, după 66 de ani, sediul Parlamentului german (Bundestag). Între 1894 şi 1933 a fost sediul Reprezentanţei Naţionale a Celui de-al Treilea Reich.

    2002 – A început să emită cel de–al patrulea Canalul al Televiziunii Române – Canalul TVR Cultural.

    2005 – A fost ales noul Papă, în persoana cardinalului Joseph Ratzinger, care şi-a ales numele de Benedict al XVI-lea. Este al 265-lea papă în istoria Bisericii Romano-Catolice şi primul papă german după 482 de ani (ultimul a fost Papa Adrian al VI-lea, 1522-1523).

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Calistrat_Hoga%C5%9F
    http://www.moldovenii.md/md/people/544
    http://www.moldovenii.md/md/people/730

    Apreciază

  11. 18 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    18 aprilie — a 108-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 257 de zile.

    Evenimente
    1941 (7448) — Sovietul Comisarilor Norodnici al RSS Moldoveneşti adoptă hotărîrea „Cu privire la organizarea Olimpiadei creaţiei populare din Moldova”
    S-au născut
    1898 (7405) — Gheorghe Borș, tenor, compozitor și profesor, artist emerit al RSSM
    1910 (7417) — Victor Ivanov, pictor și grafician moldovean
    1932 (7439) — Spiridon Mocanu, dansator, artist al poporului din R. Moldova
    1942 (7449) — Ion Scutelnic, regizor
    Au decedat
    2003 (7510) — Emil Loteanu, celebru actor, regizor, scenarist, poet și scriitor moldovean
    Sărbători
    Ziua mondială a radioamatorismului
    Ziua internațională pentru conservarea monumentelor și locurilor istorice
    5 18 Sf. Ierarh Iov. Sf. Mc. Teodul şi Agatopod
    Personalitati nascute pe 18 aprilie

    1480: Lucreţia Borgia, fiica papei Alexandru al VI-lea (d. 1519)
    1590: Ahmed I, sultan al Imperiului Otoman (d. 1617)
    1846: Nicolae Densuşianu, istoric român (d. 1911)
    1927: Samuel Phillips Huntington, politolog american (d. 2008)
    1929: Ion Voinescu, fotbalist român
    1952: Eugen Cristea, actor român de teatru şi film

    1840, prin decret imperial rus, Vîlcovul din Basarabia este declarat tîrg.
    1846 – S-a născut Nicolae Densuşianu, istoric şi folclorist, membru al Academiei Române (m.24.03.1911).

    1848 – La Blaj are loc prima adunare a românilor din Transilvania, în cadrul căreia s–a hotărât să se convoace, pentru 3–15 mai, Marea Adunare Naţională.

    La 18 -30 aprilie 1848 are loc prima adunare politică a românilor din Transilvania, la Blaj, pe Cîmpia Libertăţii (Adunarea din duminica Tomii), la care se hotărăşte convocarea pentru 3 mai 1848, stil vechi (15 mai 1848, stil nou) a unei adunări populare.

    1880 – A murit Costache Aristia, actor, traducător, poet, moralist, profesor de greacă şi franceză la colegiul “Sf. Sava”, precum şi de mimică şi declamaţie, la Şcoala Dramatică a Societăţii Filarmonice din Ţara Românească (n.1800).

    1882 – S-a născut Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză (m.13.10.1977).

    1884, stil nou (5 aprilie 1884, stil vechi), la Răzeni, judeţul Chişinău, gubernia Basarabia, s-a născut Ion Constantin Inculeţ, om politic român, Preşedintele Sfatului Ţării a Republicii Democratice Moldoveneşti, ministru român, membru al Academiei Române.

    La 21 noiembrie 1917 Ion C. Inculeţ a fost ales Preşedinte al Sfatului Ţării al guberniei Basarabia din cadrul Imperiului Rus, ulterior Republica Democratică Moldovenească. La 24 ianuarie Sfatul Ţării a proclamat cu majoritate de voturi independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti faţă de Imperiul Rus, iar la 27 martie 1918 a proclamat cu 86 de voturi din 146 Unirea cu România. Hotărîrea Sfatului Ţării din 27 martie 1918, stil vechi (9 aprilie 1918, stil nou) de Unire a Republicii Democratice Moldoveneşti cu patria mamă România a fost semnată de Ion Inculeţ în calitate de Preşedinte al Sfatului Ţării.

    1898 – A murit pictorul simbolist francez Gustave Moreau (“Jupiter şi Semele”, “Atenienii eliberaţi de Minotaur”, “Licornii”) (n.06.04.1826).

    1906 – S-a născut Little Brother (Eureal Wilford) Montgomery, bluesman american.

    1909, în România, este adoptată legea pentru darea în exploatare a terenurilor petroliere de pe proprietăţile statului.

    1909, în România, este înfiinţată Societatea comunală pentru construcţia şi exploatarea tramvaielor în oraşul Bucureşti, care primeşte concesiunea transportului de călători.

    1921 – S–a născut Jean Richard, actor francez ce a interpretat rolul comisarului Maigret, în 96 de episoade ale celebrului serial de televiziune (m.12.12.2001).

    1924 – S-a născut Clarence „Gatemouth” Brown, cântăreţ, chitarist, violonist, baterist şi compozitor blues şi country american.

    1931 în România se formează un guvern de tehnicieni prezidat de Nicolae Iorga, secondat de Constantin Argetoianu (la ministerul de Finanţe şi Interne). Noul guvern a venit în urma demisiei guvernului naţional-ţărănesc prezidat de G.G. Mironescu.

    1934 – S–a născut regizorul de film documentar, Erich Nussbaum.

    1939 – S-a născut Glen Hardin, pianist american (The Crickets).

    1940 – S–a născut jurnalistul şi scriitorul Neagu Udroiu.

    1941 – S-a născut Mike Vickers, chitarist, saxofonist, flautist şi clarinetist britanic (Manfred Mann).

    1943 – S–a născut, la Braşov, sculptorul şi regizorul Florin Codre, autorul primului film realizat din iniţiativă particulară, după 1989: “Şobolanii roşii”.

    1943 – S–a născut scenograful TV Florin Gabrea.

    1943 – S-a născut Tony Reeves, basist şi flautist britanic (John Mayall, Colosseum, Greenslade).

    1945 – A murit John Fleming, inginer electrician britanic care a brevetat dioda sau valva Fleming, componentă aflată la originea tuturor lămpilor care au fost utilizate în radiotelecomunicaţii (n.29.11.1949).

    1945 – S–a născut scriitorul Marius Tupan, redactor şef al revistei “Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor („Mezareea”).

    1946 – S-a născut John Kane, vocalist australian (New World).

    1946 – S-a născut Hayley Mills, actriţă şi cântăreaţă britanică.

    1946 – S-a născut Skip (Alexander) Spence, baterist şi chitarist canadian (Jefferson Airplane, Moby Grape).

    1949 – Irlanda a părăsit Commonwealth–ul şi devine o republică independentă.

    1955 – S–a născut Adrian Sârbu, regizor de film documentar, director al trustului de presă MediaPro şi al ProTV.

    1955 – S–a născut artistul plastic Petru Vintilă.

    1955 – A murit fizicianul german Albert Einstein. A formulat teoria relativităţii restrînse şi a relativităţii generalizate, conform căreia legile generale ale tuturor fenomenelor fizice sînt aceleaşi în toate sistemele din univers. Laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1921. A emigrat în SUA, în 1933 (n.14.03.1879).

    1958 – S-a născut Andy Kyriacov, baterist britanic (Modern Romance).

    1958 – S-a născut Les Pattison, basist britanic (Echo & The Bunnymen).

    1962 – S-a născut Shirlie (Holliman), cântăreaţă şi compozitoare britanică (Wham!).

    1966 – Mao Zedung a lansat conceptul de “marea revoluţie culturală proletară”.

    1968 – S–a născut jurnalistul Vlad Petreanu, redactor–şef al Departamentului de ştiri la „Antena 1” (Premiul APTR 2000 pentru prezentare de ştiri).

    1974 – A murit Nicolae Buicliu, compozitor şi profesor (n.06.09.1906).

    1992 – A murit comicul britanic Benny Hill (n.21.01.1924).

    2001 – A murit pictorul şi graficianul Vasile Eugen Crăciun. A studiat cu maeştrii Alexandru Ciucurencu, Octav Angheluţă şi Corneliu Baba (n.28.02.1922).

    2001 – A murit Eugen Crăciun, pictor şi grafician, elev al lui Corneliu Baba şi Alexandru Ciucurencu (n.28.02.1922).

    2004 – A murit Cornelia Pillat, documentarist, muzeograf, scriitoare, istoric de artă si istoric literar „Eterna întoarcere” (n.22.03.1921).

    http://www.istoria.md/articol/10/Ion_Constantin_INCULE%C5%A2
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Densu%C5%9Fianu
    http://www.moldovenii.md/md/people/489
    http://www.moldovenii.md/md/people/184

    Apreciază

  12. 17 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    17 aprilie — a 107-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 258 de zile.

    Evenimente
    1884 (7391) — Se deschide la Chişinău un spital pentru copii
    1946 (7453) — Liga Națiunilor se dizolvă fiind înlocuită de ONU
    1995 (7502) — Comisia Electorală Centrală editează culegerea „Electora­la ’95. Documente şi cifre, privind rezultatele alegerilor locale din 1995”
    S-au născut
    1916 (7423) — Magda Isanos, poetă, prozatoare și publicistă născută la Iaşi
    1945 (7452) — Silvia Berova, actriţă de teatru şi film, membră a Uniunii Cinematografiştilor din Moldova
    1955 (7462) — Valeriu Butnaru, dramaturg, publicist şi ziarist moldovean
    1962 (7469) — Lucia Berlinskaia, pictor de animaţie
    1977 (7484) — Igor Samoilenco, boxer moldovean, medaliat cu bronz la Campionatul Europei (2002); participant la Jocurile Olimpice din Atlanta şi Atena
    Au decedat
    1647 (7154) — Grigore Ureche, cronicar moldovean (n. 1590)
    Sărbători
    4 17 Cuv. Iosif Imnograful. Cuv. Zosima

    Personalitati nascute pe 17 aprilie

    1894: Nikita Hruşciov, conducătorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (d. 1971)
    1895: Ion Vinea, poet, prozator şi traducător (d. 1964)
    1897: Thornton Wilder, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer pe anul 1926 (d. 1975)
    1900: Willy Burkhardt, compozitor elveţian (d. 1955)
    1916: Magda Isanos, poetă (d. 1944)

    1790 – A murit politicianul, filosoful şi omul de ştiinţă american Benjamin Franklin. Reprezentant de seamă al iluminismului american, Franklin a fost un savant de tip enciclopedist. A înfiinţat prima bibliotecă publică din SUA la Philadelphia (1731), a întemeiat Universitatea Pennsylvania (1740) (n.16.01.1706).

    1813 este inaugurată eparhia Chişinăului şi a Hotinului în Basarabia ţaristă.

    1822 – delegaţiile marii boierimi muntene (şapte boieri) şi moldovene (şase boieri) sosesc la Constantinopol (astăzi Istanbul) pentru a prezenta revendicările clasei dominante din ţările române. Acestea erau:
    restabilirea domniilor pămîntene;
    consolidarea privilegiilor boierimii prin concentrarea puterii în mîinile unui grup restrîns de mari boieri;
    excluderea grecilor din funcţiile civile şi ecleziastice;
    dreptul exclusiv pentru pîmînteni de a ocupa slujbe publice;
    introducerea unor reforme în spirit burghez;
    etc.
    Domniile pămîntene au fost ulterior restabilite prin numrea de către Poartă, la 1 iulie 1822 a domnitorilor: Ioan (Ioniţă) Sturdza în Moldova şi Grigore Ghica în Valahia.

    1863 – S–a născut, în Egipt (Alexandria), poetul neogrec Constantin Kavafis („Corespondenţe după Baudelaire”, „Muntele”, „O noapte la Kalinderi”) (m.29.04.1933).

    1876, la Bolgrad, gubernia Basarabia, apare ziarul Bălgradski glas. Ziarul a fost editat pînă la 27 august 1877

    1880 este aprobată legea privind înfiinţarea unei bănci de scont şi emisiune în România – Banca Naţională a României, cu un capital de 12 000 000 lei. Primul director a fost Teodor Mehedinţeanu, urmat apoi de Eugeniu Carada.

    1884 – la Chişinău, gubernia Basarabia, este deschis un spital pentru copii.

    1885 – S-a născut scriitoarea daneză Karen Blixen (pseudonim literar Isak Dinesen), autoarea romanului ”Ferma mea africană” (m.07.09.1962).

    1886 – la Chişinău, gubernia Basarabia, este dezvelit monumentul împăratului rus Alexandru II-lea, instalat pe strada Aleksandrovskaia (azi Ştefan cel Mare), la intrarea în Grădina Publică. Dezvelit la 5 ani de la asasinarea lui ţarului Alexandru II-lea, monumentul a fost edificat în memoria manifestului citit de monarh în 12 aprilie 1877 la Chişinău în faţa trupelor imperiale la declanşarea Războiului ruso-turc 1877-1878.
    Monumentul, operă a arhitectului Opekuşin a fost turnat din bronz şi reprezenta monarhul în haină regală ce ţinea un sul pe care era scris „12 aprilie” (ziua citirii manifestului). Monumentul era amplasat pe un soclu din marmură pe care era scris „Ţarului-Dezrobitor Alexandru II-lea. 19 februarie 1855 – 1 martie 1881” (anii de domnie). La colţurile soclului erau amplasaţi vulturi bicefali cu aripile desfăcute. Monumentul era înconjurat de un lanţ decorativ, ancorat în suporţi din granit.
    La începutul anului 1918 monumentul a fost demolat în vîltoarea evenimentelor ce a zguduit urbea. Conform unor informaţii a fost demolat de revoluţionarii ruşi, care nu-l agreau pe ţarul reacţionar, conform altora de către autorităţile româneşti.
    Conform unei idei larg răspîndite, acest monument ar fi fost plasat în locul unde ulterior a fost ridicat monumentul lui Ştefan cel Mare, dar în realitate era poziţionat
    la intrarea centrală în Grădina publică, înspre care iese actuala stradă a Tricolorului.

    1888 – A fost ridicat clopotul de la Patriarhie, cel mai mare din ţară la acea dată.

    1894 – S-a născut Nikita Sergheevici Hruşciov, om politic, conducător al Partidului Comunist din fosta URSS, prim-ministru al ţării; a fost iniţiatorul “dezgheţului” în politica internă şi externă rusească (m.11.10.1971).

    1901 statul român cedează Academiei Române colecţiile Bibliotecii Centrale din Bucureşti.

    1911 – S-a născut Hervé Bazin, poet, romancier şi eseist francez, preşedinte al Academiei Goncourt (1973-1996) (m.17.02.1996).

    1916 – S–a născut Sirimavo Bandaranaike, prima femeie prim–ministru din lume în Sri Lanka (în 1960) (m.10.10.2000).

    1917, în cadrul administraţiei guberniale de zemstvă a Basarabiei, s-a format Comisiunea şcolară moldovenească ce avea misiunea de a întocmi un plan de naţionalizare a învăţămîntului.

    La 16 -17 aprilie 1920 Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment.
    Trebuie menţionat că Congresul Partidului Poporului din România a fost constituit la 3 aprilie 1918 (16 aprilie 1918, stil nou) la Iaşi, România.

    1924 – A luat fiinţă studioul Metro–Goldwyn–Mayer.

    1929 – S-a născut James Last, basist, compozitor şi şef de orchestră german.

    1930 – S-a născut Chris Barber, trombonist britanic (Chris Barber Jazzband).

    1930 – S-a născut Alexander Graves, vocalist american (Moonglows).

    1931 – La Calcutta (India) a avut loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.

    1937 – Warner Bros a scos în lumina reflectoarelor un personaj care va deveni celebru: guralivul şi amuzantul răţoi Daffy Duck.

    1944 – A murit Roger Wolcott Sperry, neurobiolog american, laureat împreună cu D. Hubel şi T. Wiesel, al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1981 ; a stabilit că emisferele creierului au funcţii diferite (n.20.08.1913).

    1945 – A murit Ion Pillat, poet şi traducător, laureat al Premiului Naţional pentru Literatura, în anul 1936, membru corespondent al Academiei Române (n.31.03.1891).

    1947 – A fost înfiinţată Filarmonica de Stat „Banatul” din Timişoara prin asimilarea orchestrei simfonice a Societăţii filarmonice „Banatul”.

    1948 – Şi–a deschis porţile Facultatea de Agronomie, prima facultate din Craiova.

    1948 – S-a născut Jan Hammer, clăpar şi compozitor ceh (Mahavishnu Orchestra).

    1953 – S–a născut poetul şi publicistul Paul Balahur (“Anotimpul corăbiilor”, “Ce oră bate în univers”).

    1954 – S-a născut Michael Sembello, chitarist, producător, compozitor şi vocalist american.

    1954 – S–a născut pilotul italian de Formula 1, Ricardo Patrese.

    1955 – S-a născut Pete Shelley (Peter McNeish), chitarist şi compozitor britanic (Buzzcocks).

    1958 – S–a născut publicistul Şerban Madgearu, fostul preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului. În prezent această funcţie este ocupată de către Ralu Filip.

    1960 – S–a născut actorul Adrian Păduraru („Declaraţie de dragoste”, „Prea cald pentru luna mai”).

    1964 – A apărut primul album al formaţiei The Rolling Sones – „The Rolling Stones”.

    1969 – Shirhan Sirhan a fost condamnat pentru asasinarea lui Robert F. Kennedy.

    1970 – A apărut primul album solo al lui Paul McCartney – „McCartney”. Paul cântă la toate instrumentele.

    1971 – A murit Carmen Lombardo, cântăreaţă canadiană.

    1975 – A murit Octav Pancu-Iaşi, scriitor, publicist şi scenarist (n.14.04.1929).

    1983 – A murit Felix Pappalardi, basist, compozitor şi producător american (Mountain).

    1991 – Parlamentului României i s–a acordat statutul de “delegaţie asociată” la Adunarea Atlanticului de Nord.

    1994 – A murit Mihail Crama, poet şi prozator (n.01.01.1923).

    1997 – A murit pictorul Ion Musceleanu (n.14.10.1903).

    2002 – Fostul rebel Xanana Gusmao a fost ales preşedinte prin plebiscit preşedintele celui mai tânăr stat din lume – Timorul oriental.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Nikita_Sergheevici_Hru%C5%9Fciov
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Vinea
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Thornton_Wilder
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Magda_Isanos
    http://www.moldovenii.md/md/people/344
    http://www.moldovenii.md/md/people/441
    http://www.moldovenii.md/md/people/127

    Apreciază

  13. 16 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    16 aprilie — a 106-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 259 de zile.

    Evenimente
    1499 (7006) — Încheierea tratatului de pace moldo-polon
    1612 (7119) — Ştefan Tomşa, domnul Moldovei, stabileşte un termen de 6 ani pentru căutarea vecinilor (ţăranilor dependenţi)
    1733 (7240) — Începutul primei domnii a lui Constantin Mavrocordat în Moldova
    1869 (7376) — Apare revista „Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Haşdeu
    1940 (7447) — Guvernul RASS Moldoveneşti aprobă „Regulamentul cu privire la titlurile onorifice”
    1960 (7467) — Sovietul Suprem al RSSM adoptă „Legea cu privire la organizarea judecătorească din RSS Moldovenească”
    S-au născut
    1923 (7430) — Petrea Darienco, poet moldovean
    1936 (7443) — Gheorghe Grigurcu, poet și critic literar moldovean
    1968 (7475) — Paul Strutzescu, scriitor și publicist moldovean, președintele LADOM (Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului în Moldova)
    Au decedat
    1964 (7471) — Lucrețiu Pătrășcanu, politician, născut la Bacău (n. 1900)
    Sărbători
    3 16 Sf. Nichita Mărturisitorul
    Personalitati nascute pe 16 aprilie
    1844: Anatole France, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel (d. 1924)
    1889: Charlie Chaplin, actor, regizor şi producător de film (d. 1977)
    1896: Tristan Tzara, scriitor, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste (d. 1963)
    1927: Papa Benedict al XVI-lea
    1936: Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar
    1963: Mazen Rifai, scriitor sirian
    1973: Aliaune Thiam, cântăreţ senegalezo-american

    1788 – A murit Georges Louis Leclerc de Buffon, scriitor şi naturalist francez (n.07.09.1707).

    1828 – A murit pictorul spaniol Francisco de Goya (n.30.03.1746).

    1844 – S-a născut scriitorul francez Anatole France, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1921 (”Insula Pinguinilor”, ”Crima lui Sylvestre Bonnard”) (m.12.10.1924).

    1850 – A murit Marie Tussaud, fondatoarea franceză a „Muzeului figurilor de ceară” din Londra (n.01.12.1761).

    1864 – A apărut Legea pentru organizarea judecătorească.

    1869 – A apărut, la Bucureşti, revista “Traian”, editată de Bogdan Petriceicu Haşdeu.

    1871 – S-a născut dramaturgul irlandez John Millington Synge. A avut o contribuţie fundamentală la renaşterea literară irlandeză. Creaţia sa este impregnată de un realism aspru, cu sugestii romantice şi simbolico-folclorice, străbătută de sarcasm, ironie şi lirism, elemente ce concură la zugrăvirea atmosferei ireale a satului irlandez, apăsat de superstiţii, conturînd totodată destine puternice. Capodopera sa este considerată drama ”Năzdrăvanul Occidentului” (m.24.03.1909).

    1872 – S-a născut Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (m.19.11.1922).

    1888 mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu, originar din satul Răzălei, judeţul Soroca, Basarabia ţaristă, este ales membru de onoare al Academiei Române.

    1896 – S-a născut scriitorul Tristan Tzara, unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste, prin care se propunea negarea valorilor recunoscute ale civilizaţiei (“Omul aproximativ”, “Trandafirul şi cîinele”) (m.25.12.1963).

    1903 – S-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor.

    1916 – A murit scriitorul Nicolae Gane, membru şi vicepreşedinte al Academiei Române („Novele”) (n.01.02.1838).

    1917 – S-a născut Boris Deşliu, poet, eseist şi prozator (m.14.03.1998).

    1918 – A murit Leon Popescu, primul producător român de filme de anvergură. A înfiinţat societatea “Filmul de artă Leon M. Popescu” (n.1864).

    1919 începe Bătălia din Munţii Apuseni din cadrul Războiului româno-ungar de la 1919. Armata regală română, respingînd atacul ungar, începe ofensiva, atingînd Tisa la 1 mai 1919.
    Atitudinea ofensivă a Ungariei bolşevice, care încheie o alianţă cu bolşevicii lui Lenin, menită să desfiinţeze statul român printr-un atac combinat, de către unguri dinspre vest, prin Transilvania, şi de către ruşi dinspre est, prin Basarabia. Cele două regimuri comuniste ar urma să-şi dea mîna pe crestele Carpaţilor Orientali, deveniţi graniţă între Rusia Sovietică şi Ungaria bolşevică. Din fericire, proiectul nu s-a putut realiza, atît din cauza ofensivei româneşti care va desfiinţa Ungaria bolşevică, cît şi în urma rezistenţei româneşti de pe Nistru contra bandelor bolşevice ce testau tăria apărării trupelor române, dar nu în ultimul rînd datorită ofensivei ruşilor albi ai generalului Denikin în sudul Ucrainei. Această ofensivă ne-a dat răgazul pe Nistru pentru a ne putea concentra spre vest, spre ameninţarea Ungariei bolşevice.
    Generalul Traian Moşoiu a condus Comandamentul Trupelor din Transilvania pînă la 11 aprilie 1919, cînd conducerea este luată de generalul Gheorghe Mărdărescu, generalul Moşoiu preluînd comanda grupului de armate „Nord „. A condus contraofensiva victorioasă încheiată cu ocuparea Budapestei, devenind comandant al garnizoanei române din Budapesta, apoi guvernator militar al teritoriilor ungare de la vest de Tisa. După revenirea din Ungaria, a fost pentru scurtă vreme ministru de război, apoi senator, şi, ulterior, ministru al comunicaţiilor (1922-1923) şi al lucrărilor publice (1923-1926). Decorat cu Ordinul Mihai Viteazu clasa a III-a.

    1919 – S-a născut fotbalistul Ion Voinescu, considerat unul dintre cei mai buni portari ai tuturor timpurilor.

    La 16 -17 aprilie 1920 Congresul Partidului Poporului din România, condus de Alexandru Averescu, aceptat fuzionarea cu gruparea lui Sergiu Niţă a Ligii Poporului din Basarabia, ceea ce a permis extinderea Partidului Poporului în Basarabia. Noul partid a avut de înfruntat în Basarabia opoziţia Partidului Ţărănesc, cel mai popular partid din Basarabia la acel moment.
    Trebuie menţionat că Congresul Partidului Poporului din România a fost constituit la 3 aprilie 1918 (16 aprilie 1918, stil nou) la Iaşi, România.

    1921 – S–a născut Peter Ustinov, actor, regizor şi scriitor britanic (“Fantoma lui Barbă Neagră”, “Moarte pe Nil”, “Spartacus”, “Topkapi” – Premiul Oscar.

    1925 – Atentatul de la Biserica „Sveti Nedelia” din Sofia, una dintre cele mai negre pagini din istoria europeană a secolului XX. Partidul Comunist Bulgar, fiind scos în afara legii, a folosit acest lăcaş pentru a elimina pe cei mai de seamă reprezentanţi ai regimului aflat la putere.

    1926 – S-a născut scriitoarea Lucia Olteanu.

    1927 – S-a născut scenograful Ion Oroveanu. Stabilit în străinătate.

    1928 – S-a născut Radu Ciuceanu, fondator şi director al Institutului pentru Studiul Totalitarismului, redactor-şef al revistei “Arhivele Totalitarismului”.

    1928 – S-a născut scriitorul Constantin Aronescu.

    1929 – S-a născut Ed Townsend, cântăreţ R&B american.

    1930 – S-a născut Herbie Mann (Herbert Jay Solomon), flautist, saxofonist şi compozitor american.

    1930 – Declanşarea războiului civil în China.

    1933 – S-a născut Perry Botkin Jr., producător, compozitor şi aranjor american.

    1933 – S-a născut Stelian Gruia, prozator şi poet.

    1935 – A murit Panait Istrati, scriitor român de limbă franceză. Revine în ţară în 1930 (“Chira Chiralina”, “Nerantzula”, “Codin”, “Ciulinii Bărăganului”) (n.11.08.1884).

    1935 – S-a născut Nicolae Brânduş, compozitor şi pianist.

    1935 – S-a născut Bobby (Stanley Robert) Vinton, cântăreţ american.

    1936 – S-a născut Gheorghe Grigurcu, poet şi critic literar (“Rîul incinerat”, “Imposibila neutralitate”, “În cunoştinţă de cauză”).

    1938 – Sînt arestaţi şi condamnaţi la închisoare mai mulţi conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu.

    1938 – S-a născut actorul Constantin Băltăreţu (m.09.03.1985).

    1938 – sunt arestaţi şi condamnaţi apoi la închisoare mai mulţi conducători legionari, printre care şi căpitanul Gărzii de Fier din România, Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în noapte 29-30 noiembrie 1938, lui Codreanu, alături de alţi 12 conducători legionari le-a fost înscenată o evadare, fiind omorîţi în timpul transferului între închisori.

    1939 – S-a născut Dusty Springfield (Mary Catherine Isabel Bernadette O’Brien), cântăreaţă britanică.

    1942 – S–a născut publicistul Viorel Sălăgean, director al săptămânalului „Adevărul economic”.

    La 15 – 16 aprilie 1944 are loc primul bombardament de noapte al aviaţiei engleze asupra României în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul bombardamentului este atacat Turnu Severin.

    1945 – S-a născut Stefan Grossman, chitarist american (The Fugs).

    1947 – S-a născut Gerry Rafferty, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Stealers Wheel).

    1947 – S-a născut Sorin Postolache, caricaturist şi publicist (m.18.06.2002).

    1947 – S-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic, condamnat la moarte de ayatolahul Khomeiny, pentru o insultă la adresa religiei islamice, în lucrarea “Versete satanice”. Rushdie descrie de fapt adevărul despre o religie care, prin absolutizarea unor concepte, a fundamentat terorismul.

    1951 – A murit George Pascu, lingvist, istoric literar şi folclorist (n.1882).

    1953 – S-a născut Kurt Maloo, multi-muzician elveţian (Troppo, Ping Pong).

    1954 – Este executat în închisoarea Jilava, după un simulacru de proces, Lucreţiu Pătrăşcanu, unul dintre liderii PCR, participant de seamă la înfăptuirea actului de la 23 august 1944, jurist, sociolog şi publicist, profesor la Universitatea Bucureşti, ministru al Justiţiei între 1944 şi 1948. A fost arestat în 1948, sub acuzaţie falsă de complot, împreună cu Lena Constante, Elena Pătrăşcanu, Bellu Zilber, Harry Brauner.

    1956 – Aderarea Austriei la Consiliul Europei.

    1957 – S-a născut Maria Maliţa, pictor de costume.

    1959 – S-a născut scriitorul Grigore Chiperi.

    1963 – S-a născut Jimmy Osmond, cântăreţ american (Osmonds Brothers).

    1975 – A murit pictorul Gheorghe Popescu, cunoscut pictor şi restaurator de biserici: biserica Sf. Ioan Botezătorul, Bucureşti (1930); Catedrala ortodoxă din Constanţa (1960-1963); biserica Kretzulescu (1938-1939); fresca interioară a capelei româneşti de la Ierusalim (1964); biserica Hurez (n.12.06.1903).

    1984 – A murit prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (n.29.05.1899).

    1992 – Demisia lui Najibullah, care pune capăt regimului comunist la putere de 14 ani în Afganistan, dar declanşează un război civil între mujahedinii împărţiţi în facţiuni etnice şi regionale.

    1997 – A murit scriitorul japonez Yasunari Kawabata, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1968 (“Frumoasele adormite”, “Stol de păsări”) (n.11.06.1899).

    1997 – A murit Petru Creţia, poet, eseist şi traducător (“Norii”, “Pasărea Phoenix”, “Epos şi logos”) (n.21.01.1927).

    2002 – Israelul cere mai multor state, printre care şi României, medierea cu Siria a situaţiei din sudul Libanului, unde miliţiile libaneze şiite pro-iraniene Hezbollah atacă aproape zilnic zonele de graniţă din nordul Israelului.

    http://www.istoria.md/articol/829/R%C4%83zboiul_rom%C3%A2no_ungar_de_la_1919,_din_Apuseni_pe_Tisa

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Anatole_France

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Charlie_Chaplin

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Tristan_Tzara

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Benedict_al_XVI-lea

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Mazen_Rifai

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Grigurcu

    Apreciază

  14. 15 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    15 aprilie — a 105-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 260 de zile.

    Evenimente
    1918 (7425) — Bojdeuca din Iași a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu
    1978 (7485) — Se adoptă noua Constituţie a RSS Moldoveneşti
    1994 (7501) — M. Snegur, Preşedintele Republicii Moldova, a semnat la Moscova „Actul de Aderare la Statutul CSI a Republicii Moldova cu amendamentele respective”
    S-au născut
    1914 (7421) — Gheorghe Ceglocoff, grafician
    1931 (7438) — Ala Cupcea, scriitoare și ziaristă, lucrător emerit al culturii din RSSM
    1940 (7447) — Gheorghe Berbecaru, critic, scenarist
    1943 (7450) — Dan Cercavschi, regizor
    Au decedat
    1893 (7400) — Petru M. Cîmpeanu, filolog, născut la Iași (n. 1809)
    Sărbători
    Ziua mondială a diagnosticării diabetului
    2 15 Cuv. Titus făcătorul de minuni
    Personalitati nascute pe 15 aprilie
    1452: Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect italian renascentist (d. 1519)
    1642: Suleiman al II-lea, sultan al Imperiului Otoman (d. 1691)
    1684: Ecaterina I a Rusiei (d. 1727)
    1707: Leonhard Euler, matematician şi fizician elveţian (d. 1783)
    1797: Louis Adoplphe Thiers, istoric, politician şi jurnalist francez (d. 1877)
    1858: Émile Durkheim, sociolog francez (d. 1917)
    1873: Henry James, scriitor american (d. 1916)
    1912: Kim Ir Sen, dictator al Coreei de Nord (d. 1994)
    1924: Stephen Fischer-Galaţi, istoric
    1938: Claudia Cardinale, actriţă italiană
    1940: Margareta a II-a, regina Danemarcei
    1961: Rodica Ciobanu, ziaristă
    1958: Abu Hamza al-Masri, şeic egiptean
    1707 – S-a născut Leonhard Euler, matematician şi fizician elveţian (m.18.09.1783).

    1762 – Prin decret imperial, semnat de împărăteasa Maria Tereza, se înfiinţează regimentele grănicereşti româneşti: I la Orlat şi II la Năsăud.
    1762 este semnat Decretul imperial al Sfîntului Imperiu Roman de Naţiune Germană privind înfiinţarea miliţiei naţionale grănicereşti, în urma căruia ia fiinţă regimentul II românesc de la Năsăud şi regimentul I românesc de la Orlat.

    1765 – A murit primul savant rus de importanta mondiala, Mihail Lomonosov. A formulat legea conservarii materiei si a intuit–o pe cea a conservarii energiei. Este creatorul odei, ca specie literara, în literatura rusa si este considerat ca fiind unul dintre fauritorii limbii literare ruse (“Epistola despre regulile prozodiei ruse”, “Retorica”) (n.19.11.1711).

    1797 – S-a născut Louis Adoplphe Thiers, istoric, politician şi jurnalist francez, primul preşedinte al celei de-a III-a Republici Franceze (1871-1873) (m.03.09.1877).

    1824 ţarul Alexandru I sancţionează hotărîrea Consiliului de Miniştri privind anularea în Basarabia ţaristă a funcţiei de semiraş (curier) şi includerea satelor obligate de a-şi asuma cheltuielile de întreţinere a acestor funcţionari în componenţa localităţilor ce plătesc impozite şi îndeplinesc prestaţii de stat.

    1843 – A murit Noah Webster, “părintele lexicografiei americane”. El este editorul Dicţionarului american al limbii engleze, care îi poartă numele (n.16.10.1758).

    1844 – S–a născut filosoful, poetul şi filologul german Friedrich Nietzsche („Aşa grăit–a Zarathustra”, „Dincolo de bine şi de rău”) (m.25.08.1900).

    1858 – S-a născut sociologul francez Émile Durkheim (m.15.11.1917).

    La 15 aprilie 1870 are loc debutul literar al lui Mihai Eminescu în revista Convorbiri literare cu poezia Venere şi Madonă.
    Mihai Eminescu, poet, prozator, publicist şi economist, a fost unul dintre exponenţii de seamă ai gîndirii social-economice din România în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cea mai însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei şi politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist – ocupaţia sa principală pînă la sfîrşitul vieţii.
    Opera poetică eminesciană a fost divizată de destinul poetului în două secţiuni, prima, cea antumă a fost publicată în timpul vieţii poetului de Titu Maiorescu la editura Socec. Cea mai mare parte a creaţiei sale a rămas în manuscris, predate de Titu Maiorescu Bibliotecii Academiei Române, unde au fost folosite iniţial de Perpesscius pentru ediţia critică, iniţiată în 1939 la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea, şi finalizată abia în anul 2000. Manuscrisele au rămas multă vreme nefolosite, criticii au considerat că ele conţin bruioane sau simple schiţe ale operelor neterminate, din acest motiv Titu Maiorescu nici nu şi-a pus problema posibilei lor editări. Criticul literar care le-a pus într-o lumină cu totul specială a fost George Călinescu, cel care îşi va susţine doctoratul în literatură pornind de la nuvela postumă Avatarii faraonului Tla şi care va recompune imaginea întregii opere în magistrala sa monografie Opera lui Mihai Eminescu, un studiu în patru volume, editat iniţial la Editura Fundaţiilor Regale Regele Carol al II-lea pentru Literatură şi Artă, în perioada 1934-1936.

    1873 – S-a născut scriitorul american Henry James („Portretul unei doamne”, „Elisabeta, prinţesa Muntenegrului”) (m.28.02.1916).

    1878 – S-a născut scriitorul elveţian Robert Walser (“Asistentul”, “Plimbarea”, “Jakob von Gunten”) (m.25.12.1956).

    1879 – S-a născut lingvistul Theodor Capidan, membru al Academiei Române (m.1953).

    1893 – A murit filologul Petru M. Câmpeanu, membru de onoare al Societăţii Academice Române (n.1809).

    1901 – S-a născut, în Grecia, Elie Carafoli, inginer român, membru al Academiei Române; a proiectat împreună cu francezul L. Virmoux primul avion de vânătoare românesc, construit în 1930, de Industria Aeronautică Română – Braşov; a publicat “Tratat de aerodinamică”, considerat o operă clasică în domeniu) (m.24.10.1983).

    1912 – S-a născut Kim Ir Sen, om politic nord-coreean, secretar general al CC al P.M.C., preşedinte al RPD Coreene (1946-1994) (m.08.07.1994).

    1912 – Catastrofa transatlanticului “Titanic” (1.517 morţi dintre 2.209 pasageri).

    1918 – Bojdeuca din Iaşi a lui Ion Creangă a fost declarată muzeu, devenind prima casă memorială din România.

    1921 – A murit generalul geodez şi cartograf Constantin Barozzi, membru de onoare al Academiei Române (n.1833).

    1924 – S-a născut istoricul Stephen Fischer-Galaţi. Şi-a luat doctoratul la Universitatea Harvard şi a devenit Distinguished Professor la Universitatea Colorado. A fost director al Centrului pentru studii slave şi est-europene. Din 1967, editează publicaţia “East European Quarterly”. Între 1951 şi 1953, a lucrat la Departamentul de Stat al SUA, iar în vremea administraţiei Nixon a devenit consultant pentru problemele est-europene al Casei Albe.

    1924 – A murit Eduard Caudella, violonist, pedagog şi compozitor (opera “Petru Rareş”, uvertura “Moldova”) (n.20.05.1841).

    1924 – S-a născut dirijorul britanic Sir Neville Mariner, fondator şi preşedinte al “Academy of St. Martin in the Fields”, fondator şi director muzical al “Los Angeles Chamber Orchestra”, şef al orchestrei simfonice a Radioului din Stuttgart (1983-1989).

    1933 – S-a născut Roy Clark, cântăreţ country american.

    1935 – S-a născut muzicologul Gheorghe Firca.

    1938 – A murit César Vallejo, poet, prozator şi eseist peruan (n.16.03.1892).

    1938 – S-a născut actriţa italiană Claudia Cardinale (“Ghepardul”).

    1939 – A avut loc Congresul de constituire a Partidului Democrat din Polonia.

    1939 – S-a născut Jaime Paz Zamora, om politic bolivian, lider al partidului Mişcarea Stîngii Revoluţionare, MIR.

    1939 – S-a născut Marty Wilde (Reginald Smith), cântăreţ britanic.

    1940, la Bălţi, România, în sala Teatrului Scala, a avut loc o şezătoare literară cu participarea unei echipe de scriitori, membri ai Societăţii Scriitorilor Români: profesor N. Herescu, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români, I. Basarabescu, E. Boureanul, Ion Buzdugan, Ion Minulescu, Virgil Carianopol, Octav Dessila, Nicolae Dunăreanu, George Gregorian şi Dimitrie Iov.

    1940 – S-a născut regina Danemarcei, Margrethe a II-a. Sărbătoare naţională în Danemarca.

    La 15 aprilie – 5 mai 1941 are loc o puternică grevă a minerilor din Valea Jiului, România, care îngreunează aprovizionarea armatei antonesciene şi a trupelor germane aflate în ţară.

    1941 – Începe greva minerilor din Valea Jiului, care îngreuiază aprovizionarea armatei antonesciene şi a trupelor germane aflate în ţară.

    1941 – Generalul american Douglas MacArthur este numit comandant al forţelor aliate în Pacific.

    1942 – A murit romancierul austriac Robert Musil (“Omul fără însuşiri”, “Uniri”) (n.06.11.1880).

    La 15 – 16 aprilie 1944 are loc primul bombardament de noapte al aviaţiei engleze asupra României în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial. În cadrul bombardamentului este atacat Turnu Severin.

    1944 – S-a născut Dave Edmunds, chitarist, vocalist, compozitor şi producător britanic (Love Sculpture, Rockpile).

    1944 – Al doilea mare bombardament anglo-american asupra capitalei. Universitatea e distrusă parţial.

    1946 – S-a născut pictorul Zamfir Dumitrescu.

    1946 – S-a născut Şerban Popa, artist în sticlă şi pe textile. Stabilit în Canada.

    1947 – Înfiinţarea Filarmonicii “Banatul” din Timişoara.

    1947 – S-a născut Michael Chapman, compozitor australian.

    1947 – S-a născut Wooley (Stuart) Wolstenhome, vocalist şi clăpar britanic (Braclay James Harvest).

    1949 – S-a născut Marsha Hunt, cântăreaţă britanică.

    1949 – Înfiinţarea Filarmonicii “Gheorghe Dima” din Braşov.

    1949 – Are loc premiera dramei “Bălcescu” de Camil Petrescu.

    1952 – S-a născut Phil Mogg, vocalist şi compozitor britanic (UFO).

    1957 – Se încheie un acord româno-sovietic privind statutul juridic al trupelor sovietice staţionate încă din 1944 pe teritoriul României.

    1961 – S-a născut ziarista Rodica Ciobanu.

    1962 – S-a născut Nick Kamen, cântăreţ britanic.

    1964 – Plenara lărgită a CC al PCR adoptă Declaraţia cu privire la poziţia PCR în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Declaraţia condamnă pretenţiile PCUS de a domina mişcarea comunistă internaţională sub pretextul internaţionalismului proletar. Declaraţia marchează începutul oficial al politicii independente a României în cadrul “lagărului comunist”.

    1966 – S-a născut Graeme Clark, basist, compozitor şi vocalist britanic (Wet Wet Wet).

    1966 – S-a născut Samantha Fox, cântăreaţă britanică.

    1967 – A murit Nicolae Colan, episcop al Clujului şi mitropolit, membru al Academiei Române (n.28.11.1893).

    1971 – La Porţile de Fier, este conectat la sistemul energetic naţional primul hidroagregat, de producţie românească.

    1980 – A murit Jean-Paul Sartre, scriitor şi filosof francez, principal reprezentant al curentului existenţialist ( ”Greaţa”, ”Muştele”, ”Diavolul şi bunul Dumnezeu”) (n.21.06.1905).

    1986 – A murit dramaturgul francez Jean Genet (“Condamnatul la moarte”, “Jurnal de hoţ”, “Balconul”) (n.19.12.1910).

    1988 – A murit scriitorul Modest Morariu, redactor-şef al Editurii “Meridiane” (n.11.08.1929).

    1989 – A murit Hu Yaobang, om politic chinez, una dintre victimele revoluţiei culturale. Reabilitat, după ani de detenţie, el este ales secretar general al CC al PC Chinez şi membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic (n.1915).

    1990 – A murit actriţa suedeză de film Greta Garbo („Anna Karenina”, „Grand Hotel”) (n.18.09.1905).

    1991 – Inaugurarea oficială a activităţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) (Londra).

    1992 – Vatican. Întâlnirea dintre Preşedintele României, Ion Iliescu, şi Papa Ioan Paul al II-lea.

    1993 – A murit geofizicianul canadian J. Tuzo Wilson care a stabilit structura continentelor (n.24.10.1908).

    1994 – A avut loc, la Bucureşti, seminarul parlamentar “Europa Centrală şi minorităţile sale naţionale”.

    1998 – Lansarea oficială a canalului HBO, în Bucureşti.

    1998 – Guvernul condus de Radu Vasile a fost validat de către Parlamentul României.

    1998 – A murit Pol Pot, “criminalul secolului”, responsabil pentru asasinarea, de către khmerii roşii, a două milioane de cambodgieni. Deţinător al puterii absolute în întreaga Cambodgie, în perioada 1976-1979, Pol Pot a instituit o adevărată dictatură a groazei în ţara sa. Aşa-numitul “comunism al epocii de piatră” avea în vedere desfiinţarea oraşelor, a banilor şi edificarea unui stat eminamente agrar (n.19.05.1928).

    1999 – Abdelaziz Bouteflika a cîştigat alegerile prezidenţiale din Algeria.

    2002 – A murit Radu Săplăcan, critic literar şi poet (poezie: ”Livada Roëntgen”, ”Uşor, deasupra lumii”, ”Factorul şarpe”) (n.01.04.1954).

    2004 – S-a desfăşurat, la Bucureşti, prima ediţie a „Festivalului Artelor”, festival muzical de toamnă, organizat de Artexim; festivalul se va organiza din doi în doi ani, în alternanţă cu Festivalul Internaţional de Muzică „George Enescu”.

    Apreciază

  15. 14 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    14 aprilie — a 104-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 261 de zile.

    S-au născut
    1861 (7368) — Alexandru Baltaga, preot şi patriot moldovean, mort în penitenciarele NKVD-ului din Kazani
    1910 (7417) — Gheorghe Bezviconi, istoric literar, heraldist, slavist
    1924 (7431) — George Munteanu, critic și istoric literar moldovean, născut la Orhei (d. 2001)
    1929 (7436) — Octav Pancu-Iași, scriitor, publicist și scenarist, născut la Iași (d. 1975)
    1947 (7454) — Dumitru Olărescu, cineast moldovean, conducător artistic al studioului de filme documentare „Viaţa”
    Au decedat
    1996 (7503) — Pavel Dimitriu (Dmitriev), istoric moldovean
    2000 (7507) — Andrei Sîrbu, pictor moldovean
    2006 (7513) — Elisabeth Ivanovsky, pictor, grafician, scenograf
    Sărbători
    1 14 Sf. Cuv. Maria Egipteanca
    Personalitati nascute pe 14 aprilie
    1885: Iuliu Haţieganu, întemeietor al şcolii medicale superioare romaneşti la Cluj (d. 1959)
    1895: Ionel Nicolae Romanescu, aviator (d. 1918)
    1904: Sir John Gielgud, actor şi regizor britanic (d. 2000)
    1925: Rod Steiger, actor american (d. 2002)
    1929: Octav Pancu-Iaşi, scriitor, publicist şi scenarist (d. 1975)
    1934: Cornelia Velcescu, sculptor, stabilită în străinătate
    1935: Erich von Däniken, scriitor elveţian
    1942: Valentin Lebedev, cosmonaut rus
    1943: Rodica Mandache, actriţă

    1452 – S-a născut Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer şi arhitect italian renascentist (picturi: ”Mona Lisa”, ”Cina cea de Taină”) (m.02.05.1519).

    1456, la Orbic, ţinutul Neamţului, are loc victoria noului domn Ştefan cel Mare al Moldovei asupra fostului domnitor Petru Aron. Ultimul se retrage la poloni, cedînd-le acestora cetatea Hotinului.

    1457 – Începutul domniei lui Ştefan cel Mare (1457-1504), în Moldova.

    1574 – Victoria de la Jiliştea a lui Ioan Vodă cel Viteaz, domn al Moldovei (1572 –1574), împotriva turcilor.
    1574 are loc lupta de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei zdrobeşte oastea turco-munteană care urma să-l instaleze domn pe Petru Şchiopul.

    Intrigile domnului Munteniei Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) la Poartă, care urmărea înscăunarea pe tronul Moldovei a fratelui său, Petru Şchiopul, susţinute cu daruri bogate (100 000 galbeni) marelui vizir Mehmed Sokollu au înrăutăţit relaţiile sultanului Selim II-lea cu Ioan-Vodă al Moldovei. Sultanul cere principelui Transilvaniei şi paşei de Buda să împiedice refugierea domnului Moldovei pe teritoriul lor şi pregăteşte schimbarea chiar şi forţată a domniei în Moldova.

    Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei, nu ascultă se sfatul boierilor şi se pregăteşte de luptă cu turcii. Domnitorul moldav cere ajutorul regelui Uniunii polono-lituaniene, Henric de Valois (1573-1574) şi viitorului rege Henric al III-lea al Franţei (1574-1589) dar este refuzat de ambii. Singurul sprijin Ioan-Vodă l-a obţinut din partea a 1 200 de cazaci polonezi, conduşi de hatmanul Sviercevski.

    Domnul Moldovei dispunea de 20 000 pe pedestraşi, 10 000 de călăraşi (călăreţi) şi de 110 guri de foc, din care 80 tunuri de mare calibru. Gruparea turcă era formată din 40 000 – 50 000 otomani ai beiului de Silistra şi din ostaşi din Muntenia. Armata a urmat cursul Bucureşti – Rîmnicu-Sărat – Milcov (hotarul cu Moldova) şi şi-a instalat tabăra la Focşani, pe malul Rîmnei, afluent al Putnei, lîngă Jilişte.

    Ioan Vodă a înaintat pe direcţia Iaşi – Vaslui – Bîrlad – Tecuci – Focşani. Avangarda oştii sale în frunte cu vornicul Ţării de Jos, Dumbravă şi a lui Sviercevski, cam 5 000 -6 000 călăreţi, a biruit în seara zilei de 23 aprilie 1574 straja munteană, lîngă tabăra otomană. Ioan-Vodă atacă masiv în dimineaţa zilei de 24 aprilie, iar surprindere atacului fiind atît de mare încăt a urmat un mare măcel. Domnul Munteniei Alexandru II-lea era să-şi piardă capul, iar fratele său Petru Şchiopul, s-a refugiat în cetatea otomană a Brăilei.

    La tronul Munteniei a fost înscăunat Vintilă, cu ajutorul moldovenilor vornicului Dumbravă, dar după 4 zile acesta a fost surprins de ostaşii lui Alexandru şi decapitat. Turcii urmau să vină cu noi întăriri de peste 60 000 de oameni.

    1759 – A murit Georg Friedrich Händel, compozitor, organist şi violonist german, precursor al clasicismului muzical (n.23.02.1685).

    1828, stil vechi (26 aprilie 1828, stil nou) începe Războiul ruso-turc 1828-1829. Trupele Rusiei ţariste trec Prutul şi în cîteva zile ocupă Moldova şi Valahia. În locul domnilor celor două principate, care se retrăseseră, se instituie o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al adunărilor (divanurilor Moldovei şi Valahiei). Războiul a durat pînă la 2 septembrie 1829, stil vechi (14 septembrie, stil nou).

    1839 stil nou (2 aprilie 1839, stil vechi), apare la Iaşi, Moldova, sub conducerea lui Gheorghe Asachi, periodicul Foaie sătească a Principatului Moldovei. Periodicul conţinea suplimente consacrate agriculturii, industriei şi negoţului. Foia sătească a Principatului Moldovei a apărut pînă la 6 iulie 1851.

    1849 – Kossuth Lajos proclamă Ungaria stat independent, dar intervenţia habsburgică şi ţaristă duce la înăbuşirea în sînge a revoluţiei declanşate la 15.03.1848.

    1865 – A fost asasinat Abraham Lincoln, al 16-lea preşedinte al SUA (1860-1865), militant pentru desfiinţarea sclaviei (n.12.02.1809).

    1868 – S-a născut artistul plastic Oscar Obedeanu.

    1879 – Agenţia diplomatică a României la Belgrad este ridicată la rangul de legaţie.

    1884 – A apărut, la Sibiu, publicaţia politică şi culturală “Tribuna”. 1884 apare la Sibiu, Transilvania, ziarul politic şi cultural Tribuna, condus între 1884 şi 1886 de Ioan Slavici. Ziarul Tribuna va apărea pînă pe 16 aprilie 1903.

    1885 – S-a născut medicul Iuliu Haţieganu, membru al Academiei Române (m.1959).
    1886 – S-a născut criticul literar Ernst Robert Curtius (m.19.04.1956).

    1891 – A fost semnat Acordul de la Madrid în problema Convenţiei internaţionale de combatere a mărcilor false privind provenienţa mărfurilor.

    1895 – S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu (m.01.11.1918).

    1904 – S-a născut Sir John Gielgud, actor şi regizor britanic. A interpretat personaje de referinţă în piese de teatru (“Henric al V-lea”, “Hamlet”) şi în filme (“Iulius Cezar”, “Crima din Orient Expres”, “Ghandi”) (m.21.05.2000).

    1917 – A murit Lejzer Ludwik Zamenhof, supranumit ”Doktoro Esperanto”, medic şi lingvist polonez. Este recunoscut drept creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspîndite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională. În 1887, a publicat (în limba rusă), sub numele de Doktoro Esperanto, volumul ”Limba internaţională. Prefaţă şi manual complet” (n.15.12.1859).

    1921 în România se înfiinţează institutul de seruri şi vaccinuri Dr.I.Cantacuzino

    1924 – S-a născut George Munteanu, critic şi istoric literar (m.08.11.2001).

    1924 – Se înfiinţează, la Bucureşti, Asociaţia Românească pentru Liga Naţiunilor.

    1925 – S-a născut actorul american Rod Steiger, laureat al premiului Oscar pentru rolul şerifului din ”În arşiţa nopţii” (”Ziua cea mai lungă”, ”Lucky Luciano”, ”Doctor Jivago”, ”Columbo”) (m.09.07.2002).

    1929 – S-a născut Chadli Bendjedid, om politic algerian, preşedinte al statului între anii 1979-1992, fost secretar general al Frontului de Eliberare Naţională.

    1929 – S-a născut Octav Pancu-Iaşi, scriitor, publicist şi scenarist (m.17.04.1975).

    1930 – S-a sinucis Vladimir Vladimirovici Maiakovski, poet şi dramaturg rus (“Ploşniţa”, “Baia de abur”) (n.19.07.1893).

    1932 este adoptată legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

    1933 – S-a născut regizorul Mircea Iva.

    1933 – A apărut legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României.

    1933 – S-a născut Buddy (Wayne) Knox, cântăreţ şi compozitor american (Jimmy Bowen & The Rhythm Orchid).

    1934 – S-a născut sculptorul Cornelia Velcescu. Stabilită în străinătate.

    1935 – S-a născut Loretta Lynn (Loretta Webb), cântăreţă country americană.

    1935 – S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, autorul lucrării “Amintiri despre viitor”.

    1942 – S-a născut Tony Burrows, vocalist, compozitor şi producător britanic (Ivy League, Flowerpot Men, White Plains, Pipkins, Edison Lighthouse).

    1943 – S-a născut actriţa Rodica Mandache (teatru: ”Visul unei nopţi de iarnă”, ”Vorbeşte-mi ca ploaia şi lasă-mă să te ascult”).

    1945 – S-a născut Ritchie Blackmore, chitarist şi compozitor britanic (Outlaws, Deep Purple, Rainbow).

    1946 – S-a născut Patrick Fairley, basist şi chitarist britanic (The Marmalade).

    1948 – S-a născut Larry Ferguson, clăpar britanic (Hot Chocolate).

    1949 – S-a născut June Millington, vocalistă, chitaristă şi compozitoare americană (Fanny).

    1949 – S-a născut Sonja Kristina, vocalistă, chitaristă, pianistă şi compozitoare britanică (Curved Air).

    1950 – S-a născut poeta Daniela Crăsnaru.

    1952 – S-a născut Jerry Knight, basist, vocalist şi clăpar american (Raydio, Bill Withers).

    1956 – HCM nr. 623 dădea dreptul de a se întoarce în localităţile de origine tuturor persoanelor strămutate, redîndu-le casele şi terenurile posedate anterior.

    1986 – A murit scriitoarea franceză Simone de Beauvoir, o luptătoare în slujba egalităţii în drepturi dintre sexe, cunoscută ca teoreticiană a mişcării feministe din anii ’70 (“Mandarinii”, “Invitaţia”, “Sîngele celorlalţi”, “Amintirile unei fete cuminţi”, “Bătrîneţea”) (n.09.01.1908).

    2000 – Preşedintele rus, Vladimir Putin, începe o vizită la Londra, unde se întîlneşte cu premierul Tony Blair şi cu regina Elisabeta a II-a, aceasta fiind prima ieşire în Occident de la alegerea sa.

    2000 – Căderea bursei newyorkeze de pe Wall Street, fenomen care va provoca scăderi îngrijorătoare şi în lanţ ale burselor din întreaga lume.

    Apreciază

  16. 13 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    13 aprilie — a 103-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 262 de zile.

    Evenimente
    1452 – se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol între Ungaria şi Imperiul otoman, ratificat la Seghedin şi mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei. Turcii se obligau să înceteze atacurile asupra Munteniei, Transilvaniei, Ungariei, Serbiei şi să nu ridice noi fortificaţii de-a lungul Dunării. Munteniei i se garanta autonomia, cu obligaţia să plătească regulat haraciul către Poartă şi să-şi îndeplinească obligaţiile de vasalitate faţă de coroana Ungară.
    1653 (7160) — Începutul primei domnii a lui Gheorghe Ștefan în Moldova

    1711 – la Luţk, în Volinia, domnul Moldovei Dimitrie Cantemir încheie Tratatul de alianţă cu Rusia, în care se prevedea eliberarea ţării de sub jugul turcesc, alipirea la Moldova a ţinuturilor smulse ei de Imperiul otoman (Basarabia istorică, transformată în raia turcească cunoscută şi sub numele tătar de Bugeac), regim absolutist în Moldova, tronul rămînînd ereditar în familia Cantemir. „Hotarele Moldovei, respectîndu-se toate drepturile ei străvechi, sunt acelea constituite de Nistru (Cameniţa, Bender cu teritoriul Bugeacului), Dunărea, Valahia, Transilvania şi Polonia, după împărţirea care a fost făcută”. „…Ţara Moldovei îşi va redobîndi frontiera de pe Nistru, ca şi Bugeacul cu toate cetăţile lui care va fi de asemnea al Moldovei pentru totdeauna”.
    Domnul Moldovei Dimitrie Cantemir îl primeşte cu onoruri, la Iaşi, pe Petru cel Mare, ajutîndu-l cu o armată de 10 000 de ostaşi. Totuşi, victoria turcilor la Stănileşti (1711) împotriva oastei ruseşti l-a silit pe Dimitrie Cantemir să se refugieze în Rusia, unde a ajuns unul din sfetnicii ţarului Petru cel Mare.
    Om de o cultură rară, filosof, istoric, geograf, muzicolog, Dimitrie Cantemir a fost, prin opera sa, unul din marii învăţaţi europeni ai vremii

    1859 – în şedinţa Convenţiei de la Paris, Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi al Valahiei, Turcia şi Austria, însă tergiversau. Mai mult, Turcia punea la cale o intervenţie militară peste Dunăre, însă pe 26 august 1859, totuşi, Turcia şi Austria au recunoscut dubla alegere.
    1862 inră în vigoare Legea presei din România.
    1864 (7371) — Domnitorul Al. I. Cuza respinge demisia guvernului Kogălniceanu
    1885 (7392) — Promulgarea Legii depozitului legal, prin care orice tipografie era obligată să trimită cîte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din București și Iași – este adoptată Legea depozitului legal în România, prin care fiecare tipografie este obligată să trimită cîte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti, Iaşi şi Bibliotecii Academiei Române.
    S-au născut
    1867 (7374) — Nicolai Gumalic, pictor moldovean
    1886 (7393) — Nicolae Tonitza, pictor, grafician și critic de artă, născut la Bîrlad (d. 1940)
    1924 (7431) — Alexandru Lungu, medic, poet, pictor și grafician moldovean, născut la Cetatea-Albă
    1947 (7454) — Veaceslav Sereda, regizor
    Au decedat
    1926 (7433) — Vasile Stroiescu, om politic molodvean, susținător al învățămîntului școlar
    Sărbători
    31 13 Săptămîna Patimilor. Sfânta şi Marea Vineri – Scoaterea Sf. Aer. Sf. Sfinţit Mc. Ipatie al Gangrei

    Personalitati nascute pe 13 aprilie

    1519: Caterina de Medici, regină a Franţei (d. 1589)
    1545: Elisabeta de Valois, regina lui Filip al II-lea al Spaniei (d. 1568)
    1743: Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1826)
    1886: Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă român (d. 1940)
    1901: Jacques Lacan, psiholog şi psihanalist francez (d. 1981)
    1906: Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1989)
    1930: Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător şi om politic român
    1939: Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, laureat al Premiului Nobel
    1941: Michael S. Brown, medic american, laureat al Premiului Nobel
    1956: Ioan T. Morar, ziarist şi poet român
    1963: Garri Kasparov, şahist
    1972: Ingrid Vlasov, creatoare de modă româncă
    1988: Anderson, fotbalist brazilian

    1452 – Tratatul de pace de la Adrianopol, încheiat între Ungaria şi Imperiul otoman (ratificat la Seghedin) şi mijlocit de domnul Vladislav al II-lea. Turcii se obligau să înceteze atacurile asupra Ţării Româneşti, Transilvaniei, Ungariei, Serbiei şi Ragusei şi să nu ridice noi fortificaţii de-a lungul Dunării. Ţării Româneşti i se garanta autonomia, cu obligaţia ca domnul Vladislav al II-lea să plătească regulat haraciul către Poartă şi să-şi îndeplinească obligaţiile de vasalitate faţă de coroana Ungariei.

    1519 – S–a născut regina Catherina de Medici (m.05.01.1589).

    1695 – A murit poetul francez Jean de La Fontaine (n.07.09.1621).

    1743 – S-a născut Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al SUA (1801-1809) (m.04.07.1826).

    1769 – S-a născut Sir Thomas Lawrance, pictor englez (m.07.01.1830).

    1796 – A murit episcopul ortodox Gherasim Adamovici (n.1733).

    1862 – Intră în vigoare legea presei.

    1864 – Camera Deputaţilor adoptă o moţiune de vot de blam asupra guvernului Kogălniceanu, care-şi depune demisia, însă domnitorul Al. I. Cuza o respinge.

    1869 – S-a născut istoricul literar Pompiliu Eliade, membru corespondent al Academiei Române (m.24.05.1914).

    1886 – S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m.27.02.1940).

    1889 – A început să funcţioneze prima agenţie de presă din România, “Agenţia Română”.

    1892 – S-a născut medicul Smion Iagnov, membru corespondent al Academiei Române (m.02.01.1958).

    1892 – S-a născut fizicianul britanic Robert Alexander Watson-Watt, inventatorul aparatului radar (m.05.12.1973).

    1901 – S-a născut Jacques Lacan, psiholog şi psihanalist francez (m.09.09.1981).

    1906 – S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez, unul dintre reprezentanţii “teatrului absurd”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1969. Beckett a tematizat, într-o operă marcată de pesimism, eşec şi moarte, strădania deşartă a individului de a descoperi un sens în toate acţiunile sale (piese: “Aşteptîndu-l pe Godot”, “Sfîrşitul partidei”; romane: “Malone moare”, “Nenumita”) (m.22.12.1989).

    1913 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, prima instituţie de învăţămînt superior economic din România.
    1913, în Bucureşti, România, se înfiinţează Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale, cu trei secţiuni:
    comerţ, bancă, asigurări;
    industrie;
    administraţie economică consulară.
    Academia începe să funcţioneze la 15 septembrie 1913 fiind prima instituţie de învăţămînt economic superior din România. Primul rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale şi Industriale a fost matematicianul Anton Davidoglu.
    11-13 aprilie 1917 şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.
    1924 – S-a născut Alexandru Lungu, medic endocrinolog, grafician, pictor şi poet român.

    1924 – Referendumul popular organizat în Grecia privind proclamarea republicii.

    1926 – S-a născut fizicianul Sabin Marius Peculea, membru şi secretar general al Academiei Române.

    1927 – S-a născut actorul francez Maurice Ronet, impus prin filmele „noului val francez”, cu precădere ale regizorului Louis Malle (”Păsările se duc să moară în Peru”, ”Casa de sub arbori”) (m.14.03.1983).
    1928, în România este adoptată legea privind ocrotirea muncii minorilor şi femeilor, precum şi stabilirea duratei zilei de muncă de 8 ore
    1928 – S-a născut poetul spaniol José Agustin Goytisolo (m.19.03.1999).

    1930 – S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, actor, producător, om politic.

    1934 – S-a născut Horace Kay, vocalist american (The Tams).

    1934 – S-a născut Lester Chambers, percuţionist, muzicuţist şi vocalist american (The Chambers Brothers).

    1936 – S-a născut prozatorul Nicolae Velea („Poarta”, „Întîlnire tîrzie”, „Călător printre înţelepciuni”) (m.31.01.1987).

    1937 – S-a născut graficianul Stan Baron.

    1937 – A murit scriitorul rus Ilia Ilf (n.15.10.1897).

    1938 – S-a născut regizoarea Cătălina Buzoianu (”Turandot”, ”Pescăruşul”, ”Lolita”).

    1938 – Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator.

    1939 – Marea Britanie şi Franţa acordă garanţii unilaterale privind frontierele României şi Greciei în speranţa echilibrării jocului politic al Germaniei în zona de sud-est a Europei.

    1939 – S-a născut Seamus Heaney, scriitor nord-irlandez, critic şi profesor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1995. A scris proză, versuri, eseuri, piese de teatru.

    1941 – S-a născut Michael S. Brown, medic american, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1985.

    1941 – Trupele Germaniei hitleriste au ocupat Belgradul.

    1941 – La Moscova, se semnează Tratatul de neutralitate pe timp de zece ani între Japonia şi URSS.

    1943 – S-a născut Jim Pons, basist american (Turtles, Mothers Of Invention, Flo & Eddie).

    1944 – S-a născut John Casady, basist american (Jefferson Airplane, Hot Tuna, KBC).

    1944 – S-a născut actorul Florin Tănase.

    1945 – Proclamarea oficială a administraţiei româneşti în partea de N-E a Transilvaniei (ocupată, în 1940, de Ungaria horthystă), restabilită la 09.03.1945.

    1945 – Eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă.

    1946 – S-a născut Al Green, cântăreţ şi compozitor american.

    1946 – S-a născut Roy Loney, vocalist şi chitarist american (Flamin’ Groovies).

    1946 – Reluarea oficială a relaţiilor diplomatice cu Franţa. Primul ambasador român din perioada postbelică a fost profesorul universitar Simion Stoilov.

    1948 – Marea Adunare Naţională votează Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social. Este ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza.

    1948 – S-a născut Peter Sweval, basist american (Looking Glass, Starz).

    1951 – S-a născut Paebo Bryson, cântăreţ şi compozitor soul american.

    1955 – S-a născut Louis Johnson, basist, chitarist, pianist, vocalist şi compozitor maerican (Brothers Johnson).

    1956 – S-a născut Ioan T. Morar. ziarist şi poet.

    1957 – S-a născut Wayne Lewis, clăpar, vocalist şi compozitor american (Atlantic Starr).

    1972 – S-a născut creatoarea de modă Ingrid Vlasov.

    1973 – Se constituie Institutul Central de Matematică.

    1992 – Proclamarea Republicii Federale Iugoslavia, formată din Serbia şi Muntenegru.

    1993 – A murit Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film (“Pistruiatul”) (n.09.04.1924).

    Apreciază

  17. 12 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    12 aprilie — a 102-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 263 de zile.

    Evenimente
    1457 (6964) — Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare
    1457 (6964) — Bătălia de la Doljeşti s-a dat la 12 aprilie 1457, în urma ei Ştefan cel Mare (1457 – 1504) a ocupat tronul Moldovei, înlăturîndu-l pe Petru Aron (1451 – 1452, 1454 – 1457).
    1457, în urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare vine la domnia Moldovei. Ştefan cel Mare şi Sfînt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava) este fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii), nepotul lui Alexandru cel Bun.
    Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare şi cronicilor a fost transformat într-un erou legendar. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit „Athleta Christi” (atletul lui Christos) iar poporul l-a cîntat în balade: Ştefan-Vodă, domn cel mare, seamăn pe lume nu are, decît numai mîndrul soare.
    1961 (7468) — Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”
    S-au născut
    1899 (7406) — Tudor Teodorescu Braniște, scriitor și ziarist (d. 1969)
    1922 (7429) — Gheorghe Prodan, actor, regizor
    1929 (7436) — Victor Andon, filmolog şi scenarist
    1932 (7439) — Liubomir Iorga, interpret de dansuri populare, coregraf şi meşter de instrumente muzicale
    1932 (7439) — Florin-Teodor Tănăsescu, membru de onoare al AȘM, specialitatea Fizică teoretică
    1950 (7457) — George Rădeanu, pictor, născut la Iași
    Au decedat
    1920 (7427) — Constantin Parno, violonist lăutar moldovean
    1962 (7469) — Constantin I. Gane, scriitor și memorialist, născut la Botoșani
    Sărbători
    Ziua mondială a aviației și cosmonauticii
    30 12 Săptămîna Patimilor. Sfînta şi Marea Joi. Cina cea de Taină. Sf. Cuv. Ioan Scărarul. Sf.Sofronie
    Personalitati nascute pe 12 aprilie

    1885: Robert Delaunay, pictor francez (d. 1941)
    1890: Vintilă Ciocâlteu, poet român (d. 1947)
    1899: Tudor Teodorescu Branişte, scriitor şi ziarist român (d. 1969)
    1904: Mihail Steriade, poet şi publicist român (d. 1994)
    1933: Montserrat Caballé, cântăreaţă spaniolă de operă
    1946: Lordul George Robertson, secretar general al NATO din 1999, succesorul lui Javier Solana

    1457 – Bătălia de lîngă satul Doljeşti (Roman), unde Ştefan, în calitate de pretendent la tronul Moldovei, susţinut de moldovenii din Ţara de Jos şi o mică oaste din Ţara Românească, l-a înfrînt şi alungat din scaunul ţării pe Petru Aron.

    1838- apare la Braşov din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, Gazeta Transilvania, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania. Gazeta Transilvania şi-a încheiat activitatea în 1946.

    1861 – A început războiul de secesiune din SUA, încheiat la 09.04.1865.

    1877 – Rusia a declarat război Turciei (Războiul ruso-româno-turc, 1877-1878).

    1877, după ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei rînduite, episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878.

    1882- este sfinţit paraclisul construit lîngă Chişinău, în partea de est a locului numit „Skakovoe pole” („Hipodromul”), a cărui piatră de temelie a fost pusă la 28 iunie 1881. Construcţia e înălţată în cinstea defilării aici, la 12 aprilie 1877, a armatei ruse, care urma să participe la Războiul ruso-turc din 1877-1878.

    1896 – A murit Karl Humann, arheolog german (n.04.01.1839).

    1899 – S-a născut Tudor Teodorescu Branişte, prozator şi publicist (m.23.03.1969).

    1904 – S-a născut Mihail Steriade, poet şi publicist.

    1913 – S-a născut Lionel Hampton, vibrafonist, baterist, pianist, vocalist şi şef de orchestră american.

    1918 – S-a născut Helen Forrest, cântăreaţă americană.

    1925 – S-a născut Ned Miller, cântăreţ şi compozitor country american.

    1930 – S-a născut Tiny Tim (Herbert Khaury), cântăreţ american.

    1930 – S-a născut scriitorul Marcel Petrişor.

    1930 – S-a născut Helmut von Arz, pictor şi grafician. Stabilit în Germania.

    1930 – se constituie la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier cu scopul reprezentării pe plan politic a Mişcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse în iunie 1927, prin înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail. Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935 sub numele de partidul Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe inginerul Gheorghe Clime.
    În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu este arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an este din nou judecat şi condamnat la zece ani închisoare muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesînd siguranţa statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de răzvrătire.
    În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 legionari, este asasinat prin strangulare, din dispoziţia regelui Carul II-lea al României şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul tentativei de „fugă de sub escortă”, în timpul transferării de la închisoarea Rîmnicu Sărat la cea de la Jilava.

    1931 – S-a născut scriitorul Paul Miclău.

    1933 – S-a născut cîntăreaţa spaniolă de operă Montserrat Caballe.

    1938 – A murit basul rus Feodor Şaliapin (n.13.02.1873).

    1940 – S-a născut scriitorul Mircea Martin.

    1940 – S-a născut Herbie Hancock, clîpar, compozitor şi şef de orchestră american.

    1943 – Întâlnirea dintre conducătorul statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi Hitler, la castelul Klessheim. Hitler îi cere lui Antonescu să înceteze orice tatonări de pace cu puterile antifasciste.

    1944 – În cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul României, şi Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun încheierea unui armistiţiu, cu următoarele condiţii: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 de după ocuparea Basarabiei şi a Bucovinei de nord, dintre România şi URSS, plata unor reparaţii şi despăgubiri de război.

    1944 guvernul Uniunii Sovietice propune guvernului român condiţiile de armistiţiu în cadrul celui de-Al Doilea Război Mondial.

    1944 – S-a născut John Kay, vocalist, chitarist şi compozitor de origine germană (Steppenwolf).

    1944 – S-a născut scriitorul Gheorghe Anca.

    1945 – Participanţii la Mişcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizaţii unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22.10-24.10.1945.

    1946 – S-a născut Lordul George Robertson, secretar general al NATO din 1999, succesorul lui Javier Solana.

    1949 – S-a născut actorul Florin Zamfirescu.

    1950 – S-a născut pictorul George Rădeanu.

    1950 – S-a născut David Cassidy, actor şi cîntăreţ american.

    1953 – S-a născut operatorul de film Vlad Păunescu.

    1954 – S-a înregistrat „Rock Around The Clock” cu Bill Haley & His Comets.

    1954 – A murit Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32-lea preşedinte al SUA (1933-1945). Prin decizia luată în decembrie 1941, de intrare în război a americanilor împotriva forţelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la înfrîngerea Germaniei lui Hitler. Politica externă promovată de el şi îndreptată către cooperare a pus bazele constituirii Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26.06.1945 (n.30.01.1882).

    1956 – S-a născut Alexander Briley, vocalist american (Village People).

    1956 – S-a născut Will Sergeant, chitarist şi compozitor britanic (Echo & The Bunnymen).

    1956 – S-a născut operatorul de film Dan Alexandru (”Pepe şi Fifi”, ”Triunghiul morţii”, serialul ”Martorii”).

    1961 – Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei “Vostok I”. Zborul a durat 180 de minute.

    1962 – A murit scriitorul Constantin I. Gane(“Trecute vieţi de doamne şi domniţe”) (n.14.03.1885).

    1966 – Primul bombardament american asupra R.D. Vietnam.

    1970 – Se deschid pentru circulaţie primele două benzi ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti.

    1975 – A murit Josephine Baker, cîntăreaţă şi dansatoare americană (n.03.06.1906).

    1981 – Are loc primul zbor al navetei spaţiale Columbia, care s-a prăbuşit la 01.02.2003, pierzîndu-şi viaţa şapte astronauţi.

    1989 – A murit Ray “Sugar” Robinson (Walker Smith), boxer american, de şase ori campion mondial (n.03.05.1920).

    1997 – A fost parafat Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerţ Liber, CEFTA.

    2000 – În cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o “mea culpa” istorică pentru toate greşelile Bisericii Catolice.

    Apreciază

  18. 11 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    11 aprilie — a 101-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 264 de zile.

    Evenimente
    1680 (7187) — Apare, la Iași, „Psaltirea de-nțăles a sfîntului împărat proroc David”, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei
    1834 (7341) — Se organizează la Iaşi, sub conducerea lui Gh. Asachi, reprezentaţia teatrală „Serbarea păstorilor moldoveni”
    S-au născut
    1897 (7404) — Gheorghe Zane, economist și istoric, membru al Academiei Române, născut la Galați (d. 1978)
    1944 (7451) — Nicolae Maniu, pictor
    Au decedat
    1744 (7251) — Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir, poet, scriitor iluminist și diplomat rus, inițiator al clasicismului în literatura rusă (n. 1709)
    1907 (7414) — Simion Florea Marian, folclorist și etnograf, născut la Suceava (n.1847)
    2008 (7515) — Ion Stratan, actor
    Sărbători
    Ziua internațională a celor eliberați din lagărele de concentrare fasciste
    29 11 Sf. Ier. Marcu al Aretusei şi Chiril diaconul

    Personalitati nascute pe 11 aprilie

    146: Septimius Severus, împarat roman (193–211), fondator al dinastiei Severilor (d. 211)
    1789: Samuel Heinrich Schwabe, astronom, autorul primului desen detaliat al marii pete roşii de pe Jupiter (d.1895)
    1819: Charles Halle, pianist şi dirijor (d.1895)
    1830: Emanoil Bacaloglu, matematician român (d. 1891)
    1858: Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor (d. 1918)
    1891: Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (d. 1953)
    1897: Gheorghe Zane, economist şi istoric, membru al Academiei Române (d. 1978)
    1901: Theodor Rogalski, compozitor, dirijor şi profesor (d. 1954)
    1924: Gheorghe (Gogu) Viziru, personalitate marcantă a tenisului românesc (d. 2003)
    1942: Virgil Mazilescu, poet român (d. 1984)
    1949: Bagîş Sanghirai, muftiul Cultului Musulman din România
    1954: Teo Peter, basistul trupei „Compact” (d. 2004)

    1744 – A murit poetul Antioh Cantemir, fiul lui Dimitrie Cantemir. Scriitor iluminist şi diplomat rus, el a fost un iniţiator al clasicismului în literatura rusă (n.10.09.1709).

    1819 – S–a născut pianistul şi dirijorul german Sir Charles (Karl) Halle, fondatorul celebrei Halle Orchestra (m.25.10.1895).

    1834 – Se reprezintă, la Iaşi, “Cantata pastorală sau serbarea păstorilor moldoveni”, primul spectacol muzical în limba română.

    1854 – A murit Karl von Basedow, medic german. A descris pentru prima dată tabloul clinic al bolii care-i poartă numele (n.28.03.1799).

    1858,- la Bucureşti, Valahia, s-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor, orator și avocat român, membru al Academiei Române şi primar de Bucureşti.
    Scriitorul îşi va semna operele cu varianta definitivă Barbu Delavrancea (ortografiată la început ”de la Vrancea”, după acel ținut de mare originalitate etno-culturală, de care scriitorul se simţea foarte legat sufleteşte). În perioada 1880 – 1882, Barbu Ștefănescu publică în România liberă foiletoanele intitutale Zig-Zag, semnînd cu pseudonimul Argus. De acum datează și debutul propriu-zis al scriitorului ca nuvelist, cu Sultănică (România liberă, 9 – 15 martie, 1883), semnată Argus. După un scurt popas la Paris (1882 – 1884), pentru a-şi desăvîrşi studiile juridice, Delavrancea publică în 1885 volumul de nuvele Sultănica.
    Prozator şi dramaturg, gazetar, avocat și orator, cu vocația perceperii evenimentelor politice și culturale în cele mai profunde sensuri ale acestora, lansat în politică, ajunge în 1899 primar al Bucureștilor. Rămîne în literatură, însă, întîi de toate prin Hagi-Tudose şi prin trilogia dramatică moldovenească.

    1877, venind cu trenul dinspre Bender (Tighina), gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea soseşte la Chişinău, unde a ieşit penru cîteva clipe pe peronul gării, apoi şi-a continuat calea spre Ungheni, de unde în seara aceleiaşi zile revine la Chişinău. Această deplesare a împăratului rus marca începutul războiului ruso-turc 1877-1878. Tot la 11 aprilie 1877 trupele ruse trec frontiera României.

    1877 – Trupele ţariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani.

    1880 – Ia fiinţă prima direcţie a Căilor Ferate Române.

    1891 – S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m.04.03.1953).

    1893 – S-a născut Dean Gooderham Acheson, om politic american, secretar de stat (1949-1952) şi consilier pentru patru preşedinţi, principalul artizan al politicii externe a Statelor Unite în perioada Războiului Rece de după al doilea Război Mondial (m.12.10.1971).

    1897 – S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric, membru al Academiei Române (m.1978).

    1898 – S-a născut dramaturgul Mircea Ştefănescu (“Micul Infern”) (m.22.10.1982).

    1901 – S-a născut Theodor Rogalski, compozitor, dirijor şi profesor (m.02.02.1954).

    1905 – Principele G.V. Bibescu întreprinde, împreună cu soţia sa Martha, Emanuel Bibescu, inginerul D. Leonida, soţii Ferekyde şi Claude Anet, o mare expediţie cu automobilul în Persia, traversînd Rusia, Crimeea şi Caucazul.

    1907 – A murit Simion Florea Marian, folclorist şi etnograf (“Sărbătorile la români”) (n.01.10.1847).

    1913 – S-a născut pictorul Sorin Ionescu.

    11-17 aprilie 1916 are loc Conferinţa socilistă internaţională de la Kienthal, Elveţia, cu participarea a 43 de delegaţi reprezentînd 10 partide socialiste. Delegaţia Partidului Social Democrat din România nu a putut fi reprezentată la Conferinţă, dar a aderat la hotărîrile adoptate cu acest prilej.

    11-13 aprilie 1917 şi-a ţinut lucrările Congresul Învăţătorilor din gubernia Basarabia, care acceptă institurea şcolii naţionale moldoveneşti, dar cu menţinerea limbii ruse ca obiect de studiu obligatoriu.

    1919 – A fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii, cu sediul la Geneva. România este membru fondator.

    1926 – S-a născut regizorul bulgar Hristo Hristov (“Iconostas”, “Ultima vară”, “Arborele fără sfîrşit”).

    1930 – A murit prozatorul Aureliu Cornea (n.1897).

    1930 – S-a născut scriitorul Mihnea Moisescu.

    1932 – Este prezentat în România filmul “Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană. Acest film-scheci de N. Kiriţescu a fost realizat la Berlin, iar rolul principal l-a avut Constantin Tănase.

    1942 – S-a născut poetul Virgil Mazilescu (”Va fi linişte, va fi seară”) (m.11.08.1984).

    1943 – S-a născut Tony Victor, vocalist american (The Classics).

    1944 – S-a născut pictorul Nicolae Maniu. Stabilit în Germania.

    1944 a încetat din viaţă Ion Minulescu, („Romanţe pentru mai tîrziu”, „De vorbă cu mine însumi”, „Corigent la limba română”) (n.1881, Bucureşti), poet simbolist, prozator şi dramaturg român. Ion Minulescu a condus două publicaţii simboliste, Revista celorlalţi şi Insula (1912), iar din 1926 a fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, România.

    1945 – S-au prăbuşit zidurile “fabricii morţii” de la Buchenwald, simbol al ororilor naziste. Ziua internaţională a celor eliberaţi din lagărele de concentrare fasciste.

    1949 – Are loc premiera piesei “Haiducii” de Victor Eftimiu.

    1949 – S-a născut Lee Sheridan, vocalist britanic (Brotherhood Of Men).

    1954 – S–a născut Teo Peter ), fondatorul şi basistul trupei „Compact” (m.04.12.2004).

    1956 – S-a născut Neville Staples, cântăreţ jamaican (Specials).

    1957 – S-a născut cîntăreaţa Mirela Voiculescu-Fugaru.

    1958 – S-a născut Stuart Adamson, vocalist, compozitor şi chitarist britanic (Big Country).

    1961 – Începe procesul Eichmann în Israel. El este unul dintre organizatorii “soluţiei finale” (omorîrea evreilor în lagărele naziste). La 31.05.1962, este executat.

    1963 – Enciclica Papei Ioan al XXIII-lea, “Pacem in Terris”.

    1964 – A murit matematicianul Alexandru Ghica, membru al Academiei Române (n.1902).

    1968 – România stabileşte relaţii diplomatice cu Republica Volta Superioară.

    1969 – Are loc premiera piesei “Iona” de Marin Sorescu.

    1970 – S-a născut Delroy Pearson, cântăreaţă britanică (Five Stars).

    1977 – A murit poetul francez Jacques Prévert (n.04.02.1900).

    1979 – Capitala ugandeză Kampala este cucerită de trupe tanzaniene. Dictatorul Idi Amin părăseşte ţara.

    1985 – A murit Enver Hoxa (Hodja), conducător al Partidului Comunist Albanez în perioada 1943-1985. Concepţia sa, a unei Albanii independente, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (n.16.10.1908).

    1985 – A murit Enver Hoxha (Hodja), preşedintele Albaniei (1946–1985). Aflat la conducerea Partidului Comunist Albanez în perioada 1943–1985, Hoxha şi–a menţinut ţara într–o izolare totală faţă de restul lumii. Concepţia sa, a unei Albanii independenţe, a adus poporul albanez în stadiul de cea mai subdezvoltată naţiune a Europei (n.16.10.1908).

    1988 – A murit Dave (Prater), cântăreţ soul american (Sam & Dave).

    1990 – A apărut cotidianul “Azi”.

    1990 – Înfiinţarea Centrului European de Cultură din Bucureşti.

    1992 – În cadrul reuniunii Delegaţiei Permanente a PNL, preşedintele partidului, Radu Câmpeanu, anunţă retragerea acestei formaţiuni politice din Convenţia Democrată din România.

    1992 – S-a înfiinţat Eximbank, bancă specializată în susţinerea comerţului exterior al României prin istrumente financiar-bancare şi de asigurări specifice, atît în nume şi cont propriu, cît şi în numele statului.

    1999 – India testează o nouă variantă a rachetei balistice cu rază medie de acţiune de tip AGNHI.

    2000 – Guvernul României solicită Agenţiei Standard and Poor’s să precizeze care sînt sursele de documentare în baza cărora a fost elaborată evaluarea României.

    Apreciază

  19. 10 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    10 aprilie — a 100-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 265 de zile.

    Evenimente
    1884 (7391) — Apare, la Iași, „Revista socială” (pînă în august 1887, cu întreruperi)
    1917 (7424) — Are loc la Chişinău Congresul I al învăţătorilor din Mol­dova
    S-au născut
    1860 (7367) — Terentii Zubcu, profesor de desen
    1912 (7419) — Igor Krupennicov, membru de onoare al AȘM, specialitatea Pedologie
    1912 (7419) — Ilie Cleopa, arhimandrit și duhovnic la Mănăstirea Sihăstria, născut la Botoșani (d. 1998)
    1928 (7435) — Diomid Gherman, neurolog moldovean, membru titular al AŞM
    Au decedat
    1868 (7375) — Ioan Sîrbu, fabulist moldovean
    Sărbători
    28 10 Săptămîna Patimilor. Marțea Mare. Sf. Cuv. Ilarion cel Nou. Sf. Cuv. Ştefan Mărturisitorul

    La 29 martie 1848 – 10 aprilie 1848 domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată.
    Sub infruienţa evenimentelor revoluţiilor izbucnite în Europa, tinerii moldoveni reveniţi din occident au preluat valul revoluţionar cu rapiditate, fixîndu-şi pentru început ca obiectiv înlăturarea domnitorului Moldovei Mihail Sturdza, considerat de ei vinovat pentru toate abuzurile şi nedreptăţile din ţară. Importul de democraţie urma să fie făcut printr-un program de 35 de revendicări ale protestatarilor sub titlul de Petiţie-Proclamaţie. Domnitorul Mihail Sturdza a mimat negocierile luînd în spate măsuri de represiune. În cadrul intervenţiei de înăbuşire a mişcării revoluţionare din Moldova au loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.
    Personalitati nascute pe 10 aprilie

    1847: Joseph Pulitzer, jurnalist american (d. 1911)
    1912: Ilie Cleopa, părinte arhimandrit, teolog şi duhovnic la Mănăstirea Sihăstria (d. 1998)
    1914: Maria Banuş, poetă, eseistă (d. 1999)
    1927: Marshall W. Nirenberg, biochimist american, laureat al Premiului Nobel
    1932: Omar Sharif, actor egiptean
    1939: Doina Levinţa, scenograf, pictor de costume, creator de modă
    1970: Leonard Doroftei, campion mondial la box profesionist la categoria semiuşoară, versiunea WBA

    1742 – A avut loc, la Dublin, premiera operei „Messia” a compozitorului Georg Friedrich Händel.

    1813 – A murit Joseph Louis Lagrange, matematician şi astronom francez, care a pus bazele mecanicii analitice, a adus importante contribuţii în teoria numerelor şi analiza numerică, în mecanica cerească (n.25.01.1736).

    1847 – S–a născut publicistul şi editorul american Joseph Pulitzer, fondatorul Premiului Pulitzer, care din 1917, se acordă anual pentru realizări remarcabile în jurnalism, literatură şi muzică (m.29.10.1911).

    1849 – Au loc primele tratative dintre conducătorii Revoluţiei române, în frunte cu Avram Iancu, şi reprezentanţii revoluţionarilor maghiari.

    1877 – În cadrul Războiului de Independenţă, România întrerupe relaţiile diplomatice cu Turcia.

    1884 – Apare, la Iaşi, “Revista socială” (pînă în august 1887, cu întreruperi), prima publicaţie teoretică socialistă din România.

    1893, la Cuhneşti, judeţul Bălţi, gubernia Basarabia, s-a născut Constantin Leancă, om politic român, Preşedintele Zemstvei Bălți din 1917 în gubernia Basarabia, deputat în Parlamentul României 1919-1939.
    La începutul lui martie 1918 a fost unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Ţării de la Chişinău (n.r. Repblica Democratică Moldovenească, succesoarea guberniei Basarabia) în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România. În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Ţărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Ţărănesc (Ion Mihalache) şi a Partidului Naţional din Transilvania (Iuliu Maniu).

    1912 – S-a născut părintele arhimandrit Ilie Cleopa, teolog şi duhovnic la Mănăstirea Sihăstria (m.02.12.1998).

    1912 – S-a născut scriitorul Anton Breitenhofer.

    1913 – S-a născut romancierul Stefan Heym, figură marcantă a literaturii est-germane (“Relatare despre Regele David”, “Cruciaţii”) (m.16.12.2001).

    1914 – S-a născut Maria Banuş, poetă, eseistă, traducătoare, prozatoare, laureată a Premiului Internaţional Gottfried von Herder în 1989 (m.14.07.1999).

    1919 – A murit Emiliano Zapata, liderul revoluţiei mexicane (n.08.08.1879).

    1921 – S-a născut Martin Denny, compozitor, aranjor şi pianist american.

    1921 – S-a născut Sheb Wooley, actor, cântăreţ şi compozior country american.

    1922 – S-a născut Florin Comişel, compozitor, dirijor, folclorist (m.07.02.1985).

    1922 – A început Conferinţa economică internaţională de la Geneva, care a avut ca obiectiv examinarea modalităţilor de refacere economică a Europei centrale şi răsăritene. Au participat 30 de state.

    1926 – S-a născut scriitorul Virgil Chiriac.

    1927 – S-a născut Marshall W. Nirenberg, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Psihologie şi Medicină în anul 1968.

    1928 – S-a născut Carol Kovacs, operator de film documentar.

    1932 – S-a constituit Partidul Naţional Agrar, condus de Octavian Goga, prin retragerea din Partidul Poporului.

    1932 -în România se constituie Partidul Naţional Agrar din gruparea condusă de Octavian Goga, anterior desprinsă din Partidul Poporului.

    1932 – S-a născut Nate Nelson, vocalist american (Flamingos, The Platters).

    1932 – S-a născut actorul american Omar Sharif (”Doctor Jiivago”, ”Lawrence of Arabia”).

    1935 – S-a născut scriitorul Nicolae Roşianu.

    1936 – S-a născut Bobbie Smith, vocalist american (The Spinners, Detroit Spinners).

    1936 – S-a născut Horia Gane, poet şi prozator.

    1937 – Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand şi al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în acelaşi an, sub numele de Nicolae Brana.

    1939 – S-a născut Doina Levinţa, scenograf de teatru şi televiziune, pictor de costume, creator de modă.

    1940 – S-a născut Ricky Valence, cântăreţ britanic.

    1944 – Eliberarea Odessei în cel de-al Doilea Război Mondial.

    1947 – S-a născut Bunny Wailer (Neville O’Reilly Livingston), basist, vocalist şi percuţionist jamaican (The Wailers).

    1948 – Are loc premiera dramei istorice “Michelangelo” de Al. Kiriţescu.

    1950 – S-a născut Dave Peverett, vocalist, chitarist şi compozitor britanic (Savoy Brown, Foghat).

    1951 – S-a născut criticul literar Mircea Scarlat.

    1958 – Se desfiinţează Uniunea Femeilor Democrate din România, în locul ei constituindu-se Consiliul Naţional al Femeilor, cu misiunea de a conduce mişcarea de femei, fără contururi organizatorice riguroase.

    1959 – S-a născut Katrina Leskanich, vocalistă şi chitaristă americană (Katrina & The Waves).

    1959 – S-a născut Brian Stezer, vocalist, chitarist şi compozitor american (Stray Cats).

    1962 – A murit Stu (Stuart) Sutcliffe, basist britanic în primele zile ale existenţei grupului The Beatles (n.1941).

    1962 – A murit regizorul de film american de origine ungară Michael Curtiz (Mihaly Kertész), cunoscut mai ales pentru filmele ”Captain Blood”, ”Casablanca”, pentru care i s-a decernat Premiul Oscar (n.24.12.1888).

    1970 – S-a născut boxerul Leonard Doroftei, campion mondial la box profesionist la categoria semiuşoară, versiunea WBA.

    1972 – A fost semnată Convenţia privind interzicerea perfecţionării producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi a toxinelor şi distrugerea lor. Convenţia a intrat în vigoare la 26.03.1975.

    1979 – A fost creată Agenţia Panafricană de Informaţii, PANA. A devenit funcţională la 25.05.1983.

    1988 – Mihail Gorbaciov propune limitarea armelor nucleare tactice şi oferă garanţii potrivit cărora Uniunea Sovietică îşi va distruge tot arsenalul chimic.

    1990 – Guvernul României adoptă hotărîrea privind înfiinţarea Fundaţiei România, pentru dezvoltarea relaţiilor cu alte state şi promovarea legăturilor cu ţara ale persoanelor originare din România.

    1993 – Realizarea primei transmisii, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spaţiale. Un astronaut american al staţiei “Discovery” a schimbat cîteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul staţiei orbitale ruse “Mir”.

    1998 – Semnarea acordului istoric privind Irlanda de Nord. La ora 16,36 GMT, la Belfast, după 32 de ore de negocieri neîntrerupte sub preşedinţia ex-senatorului american George Mitchell, guvernele Marii Britanii şi Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord au încheiat un acord privind noua administraţie a provinciei, menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte, soldate cu peste 3.200 de morţi. Acordul, salutat unanim de marile puteri mondiale, deschide calea celei mai mari schimbări în statutul politic al insulei după împărţirea sa, în 1921.

    Apreciază

  20. 09 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    09 aprilie — a 99-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 266 de zile.

    Evenimente
    1850 (7357) — Premiera comediei „Coana Chirița sau Două fete și–o neneacă”, de Vasile Alecsandri pe scena Teatrului Național din Iași
    1933 (7440) — Se deschide la Chişinău Facultatea de Ştiinţe Agricole, filială a Facultăţii de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi
    1992 (7499) — Publicarea „Declaraţiei miniştrilor afacerilor externe ai Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, României şi Ucrainei cu privire la încetarea conflictului de la Nistru”
    S-au născut
    1900 (7407) — Piotr Ivanciuk, directorul Institutului de geologie și substanțe minerale utile al AȘM (1958-1961)
    Au decedat
    1998 (7505) — Mihail Grecu, pictor, artist plastic moldovean
    Sărbători
    27 9 Săptămâna Patimilor. Lunea Mare. Sf. Muceniţă Matroana

    Personalitati nascute pe 9 aprilie

    1821: Charles Baudelaire, poet francez (d. 1867)
    1894: Camil Petrescu, scriitor român (d. 1957)
    1905: William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright (d. 1995)
    1924: Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film (d. 1993)
    1926: Hugh Hefner, fondatorul revistei Playboy
    1933: Jean-Paul Belmondo, actor francez
    1954: Dennis Quaid, actor american
    1962: Mircea Rednic, antrenor român de fotbal
    1975: Terasa Livingstone, actriţă australiană de teatru, film şi televiziune
    1977: Gerard Way, interpret american (My Chemical Romance)

    1553 – A murit scriitorul renascentist francez François Rabelais. Rabelais a fost pe rând autor satiric, călugăr şi medic, numele său devenind sinonim cu umorul obscen („Gargantua şi Pantagruel”) (n.1494).

    1626 – A murit filosoful britanic Francis Bacon („Noul Organon”) (n.22.01.1561).

    1654 – A murit Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti (1632-1654).

    1682 – Robert Cavalier de la Salle a pus stăpânire în numele Franţei asupra Mississippi.

    1732 – Primul memoriu înaintat de episcopul Ioan Inochentie Micu Curţii de la Viena, în care cerea respectarea drepturilor acordate clerului unit prin Diploma Leopoldină.

    1749 – la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, domnul Moldovei Constantin Mavrocordat a convocat Marea Adunare a ţării. Despre desfăşurarea Adunării aflăm din Aşezămîntul de dezrobire şi din relatările cronicarului Pseudo-Enache Kogălniceanu. Conform Aşezămîntului se stabilea statutul vecinilor în comparaţie cu ţăranii slobozi aşezaţi pe moşii boiereşti şi mănăstireşti. Boierii au fost nevoiţi să recunoască abuzul care s-a făcut prin asimilarea vecinilor cu robii ţigani, promiţînd că pe viitor vecinii vor fi consideraţi “săteni megieşi fără moşie”. S-a mai convenit “ca tunci cînd se va vinde moşie oamenii să nu se vînză”. Boierii au convenit să nu le mai spună “vecini” acestor ţărani, “ci ca nişte săteni ai satelor în sat să rămînă”. Afirmaţia privitoare la rămînerea în sat nu se referea la moşia stăpînului, ci era o obligaţie fiscală a tuturor categoriilor de ţărani, introdusă încă în octombrie 1741 de a nu părăsi satele fără încuviinţarea domniei.
    Boierii au refuzat să accepte răscumpărarea vecinilor cu 10 lei ca în Muntenia, socotind această sumă foarte mică, dar au reuşit să capete încuviinţarea domnului ca foştii vecini să presteze 24 de zile de boieresc pe an.

    1821 – S-a născut poetul francez Charles Baudelaire (“Florile răului”, “Spleen de Paris”) (m.31.08.1867).

    1850 – A avut, loc pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, premiera comediei “Coana Chiriţa sau Două fete şi-o neneacă” de Vasile Alecsandri.

    1864 – în România este aprobată legea privind interzicerea cumulului de funcţii publice.

    1865 – S-a încheiat războiul de secesiune din SUA, început la 12.04.1861.

    1894 – S-a născut Camil Petrescu, prozator, poet, dramaturg şi filosof (m.14.05.1957).

    1905 – S-a născut William Fullbright, politician american, fondatorul Programului Şcolar Fullbright (m.09.02.1995).

    1916 – S-a născut Cornelia Bodea, istoric, membră a Academiei Române.

    1916 – A avut loc, la Ateneul Român din Bucureşti, prima audiţie a Suitei a II-a, de George Enescu, sub bagheta compozitorului.

    1918 – Sfatul Ţării hotărăşte unirea Basarabiei cu România.
    1918 – stil nou (27 martie 1918, stil vechi), în prezenţa prim-ministrului României Al. Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi. După votare, prim-ministrul român Marghiloman vine cu o declaraţie în care afirmă: „În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”. În Actul Unirii se menţiona: „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România”. Actul cuprinde şi 11 condiţii.

    1924 – S-a născut scriitorul Francisc Păcurariu (m.1993).

    1924 – S-a născut Francisc Munteanu, scriitor, regizor, scenarist de film (“Pistruiatul”) (m.13.04.1993).

    1926 – S-a născut Hugh Hefner, fondatorul revistei “Playboy”, în 1953. Primele fotografii cu care a pornit revista la drum au fost cele ale actriţei Marilyn Monroe.

    1932 – S-a născut Carl Perkins, cântăreţ, chitarist şi compozitor american.

    1934 – A murit inginerul german Oskar von Miller, fondator al Muzeului german de ştiinţă şi tehnologie din Munchen (n.07.05.1855).

    1939 – S-a născut actriţa Anda Caropol.

    1939 – S-a născut Iosif Cheie-Pantea, critic şi istoric literar.

    1940 – A fost inaugurat Aeroportul Internaţional Bucureşti–Otopeni (din mai 2004 se numeste Aeroportul Internaţional Henri Coandă).

    1940 – la Chişinău, România, concertează cîntăreaţa italiană Maria Teresa Pediaconi.

    1941 – S-a născut poeta Eugenia Topor.

    1941 – S-a născut sculptorul Iugo Gláss. Stabilit în Germania.

    1944 – S-a născut Gene Parsons, baterist, chitarist, basist şi vocalist american (Byrds, Flying Burrito Brothers).

    1944 – S-a născut Emil Stucchio, vocalist american (The Classics).

    1945 – Se constituie, de către PCR, Uniunea Femeilor Antifasciste din România.

    1946 – S-a născut Les Gray, vocalist britanic (Mud).

    1947 – S-a născut ziaristul Horia Alexandrescu.

    1948 – S-a născut Philip Wright, vocalist şi baterist britanic (Paper Lace).

    1956 – S-a născut Blackie Lawless, vocalis, compozitor şi basist american (W.A.S.P.).

    1961 – S-a născut Mark Kelly, clăpar britanic (Marillion).

    1961 – A murit Alexandru Kiriţescu, dramaturg şi traducător. A scris comedii satirice (“Gaiţele sau Cuibul de viespi”, “Dictatorul”), evocări istorice ( “Nunta din Perugia”, ”Borgia”, ”Michelangelo”), remarcabile prin conflictul incisiv, varietatea tipologică şi valoarea observaţiei sociale şi psihologice (n.28.03.1888).

    1962 – S-a născut fotbalistul Mircea Rednic.

    1964 – A murit poetul Mihu Dragomir (Mihail G. Dragomirescu) (n.24.04.1919).

    1976 – A murit Phil Ochs, cântăreţ şi compozitor folk-protest american.

    1988 – A murit sculptorul Vasile Blendea, autorul unor mari ansambluri monumentale (n.1896).

    1991 – Proclamarea independenţei de stat a Georgiei.

    1998 – La Chişinău se dezveleşte o statuie a lui Mihai Eminescu, în faţa Universităţii. Iniţiativa aparţine Uniunii “Vatra Românească” şi “Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni”.

    1999 – Preşedintele Boris Elţîn cere Occidentului să nu împingă Rusia spre o implicare în conflictul iugoslav, pentru că acest lucru ar însemna declanşarea unui război european sau chiar mondial.

    2003 – În răzbiul din Irak, trupele coaliţiei americano-britanice ocupă Bagdadul. Cea mai mare statuie a lui Saddam Hussein este dărîmată cu ajutorul unui transportor blindat american.

    Apreciază

  21. 08 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    08 aprilie — a 98-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 267 de zile.

    Evenimente
    1837 (7344) — Se montează la Conservatorul muzical-dramatic din Iaşi drama „Petru Rareş” de Gh. Asachi
    1903 (7410) — Pogromul din Chişinău, inspirat de P. Cruşevan şi „sutele negre”(6 – 8 aprilie)
    1994 (7501) — Parlamentul ratifică acordurile privind relaţiile Republicii Moldova cu Comunitatea Statelor Independente (CSI)
    S-au născut
    1917 (7424) — Florentin Delmar, compozitor, pianist și dirijor, născut la Focșani (d. 1983)
    1928 (7435) — Tudor Chiticari, medic pediatru și pedagog, doctor în științe medicale
    1934 (7441) — Alexandru Roșca, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei, specialitatea Filozofie
    1947 (7454) — Mark Zeltser, interpret de muzică clasică
    Au decedat
    1973 (7480) — Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor și ceramist spaniol (n. 1881)
    Sărbători
    26 8 Soborul Sf. Arh. Gavriil. Sf. Mc. Montanus preotul și sotia sa Maxima

    Personalitati nascute pe 8 aprilie

    563 î.Hr.: Gautama Buddha, lider religios (d. 483 î.Hr.)
    1320: Regele Peter I al Portugaliei (d. 1367)
    1336: Timur Lenk, întemeietorul imperiului turco–mongol al Timurizilor (d. 1405)
    1431: François Villon, poet francez (d. 1463)
    1605: Filip al IV-lea al Spaniei (d. 1665)
    1802: Gheorghe Magheru, general şi om politic, conducător al armatei revoluţionare române din Muntenia, la 1848 (d. 1880)
    1839: Carol I de Hohenzollern–Sigmaringen, domnitor (1866–1881) şi rege al României (1881–1914)
    1859: Edmund Husserl, filosof (d. 1938)
    1868: Regele Christian IX al Danemarcei (d. 1906)
    1911: Emil Cioran, eseist şi filosof, scriitor de limba franceză (d. 1995)
    1912: Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936. Este considerată cea mai mare patinatoare a tuturor timpurilor (d. 1969)
    1917: Florentin Delmar, compozitor, pianist şi dirijor (d. 1983)
    1927: George Grigoriu, compozitor (d. 1999)
    1929: Jacques Brel, cântăreţ şi actor belgian (d. 1978)
    1932: Jean-Paul Rappeneau, regizor şi scenarist francez
    1938: Kofi Annan, diplomat ghanez, secretar general al ONU

    1336 – S-a născut Timur Lenk, sultan (1388-1405), întemeietorul imperiului turco-mongol al Timurizilor (m.19.06.1405).

    1431 – S-a născut poetul francez François Villon (m.1463).

    1492 – A murit Lorenzo de Medici, umanist italian (n.01.01.1449).

    1541 – A murit dramaturgul spaniol Fernando de Rojas (”Celestina. Tragicomedia lui Calixto şi Melibea”) (n.1465).

    1652 – Au fost întemeiate, de către olandezi, primele aşezări ale europenilor în Africa de Sud, aproape de provincia Cape, cunoscută şi sub numele de Capul Bunei Speranţe, aşa cum au numit-o navigatorii portughezi în 1488.

    1802 – S-a născut Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească (m.23.03.1880).

    1829 – A apărut, la Bucureşti, primul periodic din Ţara Românească, “Curierul Românesc”, editat de Ion Heliade Rădulescu.

    1839 – S-a născut regele Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitor (1866-1881) şi rege al României (1881-1914) (m.1914).

    1848 – A murit compozitorul italian Domenico Maria Gaetano Donizetti (“Lucia di Lammermoor”, “Elixirul dragostei”) (n.29.11.1797).

    1859 – S-a născut filosoful german Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (m.27.04.1938).

    1880 – A avut loc, la Teatrul Naţional din Bucureşti, premiera piesei lui I.L. Caragiale, “D-ale Carnavalului”.

    1885 – A murit C.A. Rosetti, om politic liberal, participant la Revoluţia română de la 1848, conducător de importante ziare şi reviste (n.1816).

    1889 – S-a născut dirijorul britanic Sir Adrian Boult (m.23.02.1983).

    1898 – S-a născut Alexandru Claudian, poet şi sociolog al literaturii (m.16.10.1962).

    1909 – Regele României, Carol I, adresează o scrisoare prinţului Ferdinand de Saxa Coburg, prin care recunoaşte independenţa şi proclamarea regatului bulgar.

    1911 – S-a născut Emil Cioran, eseist şi filosof, unul dintre cei mai originali oameni de cultură contemporani (“Lacrimi şi sfinţi”, “Tratat de descompunere”, “Îndreptar pătimaş”, “Amurgul gîndurilor”) (m.20.06.1995).

    1912 – S-a născut Sonja Henie, patinatoare americană de origine norvegiană, campioană mondială la patinaj între anii 1927 şi 1936. Este considerată cea mai mare patinatoare a tuturor timpurilor (m.12.10.1969).

    1917 – S-a născut Florentin Delmar, compozitor, pianist şi dirijor (m.31.03.1983).

    1921 – S-a născut celebrul tenor italian Franco Corelli, unul dintre cei mai talentaţi cântăreţi de operă. A cântat alături de toate numele mari ale genului: Maria Callas, Giulietta Simionato, Giuseppe Taddei, Tenata Scotto, Nicolae Herlea etc (m.29.10.2003).

    1823 – este sfinţită biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Cinişeuţi, judeţul Orhei, Basarabia ţaristă. Biserica a fost ctitorită din piatră de către clucerul Nicolae Ziloti.

    1924 – Lee de Forest obţine în SUA patentul pentru pick-up.

    1927 – S-a născut compozitorul George Grigoriu (m.23.02.1999).

    1929 – S-a născut Jacques Brel, cîntăreţ şi actor belgian (m.09.10.1978).

    1829 – stil vechi (20 aprilie 1829, stil nou), apare la Bucureşti primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu. Curierul românesc va apărea pînă la 19 aprilie / 1 mai 1848, seria I şi 29 noiembrie / 11 decembrie – 13 / 25 decembrie 1859, seria II. Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.

    1869 – în Basarabia ţaristă este aplicată reforma instituţiilor judecătoreşti.

    1885 – la Bucureşti, România, se stinge din viaţă Constantin A. Rosetti, om politic român, jurnalist, lider al mişcării revoluţionare de la 1848 în Muntenia, membru fondator al Academiei Române, fondator al Partidului Naţional Liberal. C. A. Rosetti reprezintă un simbol al mişcărilor revoluţionare de pe teritoriul României, un permanent luptător pentru cauzele, valorile şi idealurile româneşti. S-a afirmat ca un lider radical al grupării politice liberale şi a ocupat funcţii importante în stat. De asemenea, Rosetti a fost unul dintre precursorii jurnalismului românesc.
    Rosetti este ales deputat şi numit secretar în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă din Muntenia. S-a numărat printre entuziaştii ce l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite Române, prilej cu care va rosti un discurs memorabil: „Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai în mîinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan … Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre … Atâta timp cît Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om.”

    1911 – la Răşinari, judeţul Sibiu, Transilvania s-a născut Emil Cioran, filozof și scriitor român stabilit ulterior în Franţa. Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la faţă a României (1936), Lacrimi și Sfinţi (1937).
    În 1937 Emil Cioran pleacă în Franța cu o bursă a Institutului Francez din București. După o scurtă întoarcere în ţară (două luni) în 1940, el părăsește pentru totdeauna România și se stabilește la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conţinutul lor, dar și pentru stilul plin de distincţie şi fineţe al limbii.
    În măsura în care opera lui Cioran este semnificativă pe plan european pentru impasul filosofiei în acest crepuscul de mileniu, ea dă seamă şi de una din cele mai importante perspective ale gândirii româneşti.

    1920 în România este adoptat prin decret regal Regulamentul de funcţionare a comisiilor pentru descongestionarea organismelor administrative din teritoriile unite şi unificarea lor cu vechiul Regat, conform căruia la Chişinău, România, a început să activeze o comisie regională. Tot în această zi Comisia centrală de unificare, prezidată de primul-ministru A. Averescu, l-a numit în calitate de Inspector general administrativ al Basarabiei pe generalul Mihail Schina.

    1932 – S-a născut Jean-Paul Rappeneau, regizor şi scenarist francez („Cyrano de Bergerac”, „Husarul pe acoperiş”).

    1933 – S-a născut muzicologul Elena Zottoviceanu.

    1938 – S-a născut Kofi Annan, diplomat ghanez, secretar general al ONU.

    1938 – A murit King (Joseph) Oliver, compozitor şi seş de orchestră de jazz american (n.11.05.1885).

    1938 – S-a născut Connie Stevens (Concetta Rosalie Ann Ingolia), actriţă şi cântăreaţă americană.

    1942 – S-a născut Roger „Chappo” Chapman, vocalist şi compozitor britanic (Family, Streetwalkers).

    1946 – S-a născut pictorul Florin Niculai Georgescu. Stabilit la Paris.

    1947 – S-a născut Steve Howe, chtarist, vocalist şi compozitor britanic (Yes, Asia, GTR).

    1949 – S-a născut Reg Isidore, baterist britanic (Peter Bardens, Quiver, High tensions, Skateliners, Robin Trower Band).

    1950 – A murit balerinul rus Vaslav Nijinsky (n.12.03.1890).

    1952 – S-a născut ziaristul Gabriel Andreescu.

    1954 – S-a născut John Schneider, actor şi cântăreţ country american.

    1956 – S-a născut Adela Crăciunoiu, regizoare de film de animaţie şi grafician.

    1967 – Se constituie Automobil Clubul Român (ACR), care preia atribuţiile Asociaţiei Automobiliştilor din România.

    1973 – A murit Pablo Picasso, pictor, sculptor, gravor şi ceramist spaniol (n.25.10.1881).

    1980 – A murit medicul Ion Emil Bruckner, membru al Academiei Române (n.02.04.1912).

    1981 – A murit generalul american Omar Nelson Bradley (n.12.02.1893).

    1984 – A murit Piotr Kapiţa, fizician rus, cercetător al atomului, distins cu Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1978 (n.09.07.1894).

    1985 – Mihail Gorbaciov anunţă că URSS va suspenda instalarea rachetelor cu rază medie de acţiune (SS-20) în Europa şi a cerut Statelor Unite să facă acelaşi lucru.

    1993 – A murit mezzosoprana americană Marian Anderson (n.27.02.1897).

    1994 – A murit cîntăreţul american de rock Kurt Cobain, întemeietorul formaţiei Nirvana.

    1994 – A murit Jean Georgescu, regizor, actor şi scenarist. Clasic al ecranizărilor caragialeşti, el semnează filme-reper ale cinematografiei româneşti din anii ’40 (“Milionar pentru o zi”, “O noapte furtunoasă”, Lanţul slăbiciunilor”, „Lanterna cu amintiri”, „Năbădăile Cleopatrei”, „Maiorul Mura”) (n.25.02.1904).

    1999 – Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad şi Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO.

    2002 – A murit actriţa spaniolă Maria Felix (”Femeia fără suflet”, ”Devoratoarea”) (n.04.05.1914).

    2002 – A murit pictorul Florin Mitroi (n.03.12.1938).

    2003 – Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei şi Regina Silvia au început o vizită de 3 zile în România.

    Apreciază

  22. 07 aprilie, 2013 sau anul 7520 (de la Crearea Lumii)
    07 aprilie — a 97-a zi a anului conform calendarului gregorian. Pînă la sfîrşitul anului au rămas 268 de zile.

    Evenimente
    1913 (7420) — Apare la Chişinău ziarul „Glasul Basarabiei”
    1948 (7455) — Crearea Organizației Mondiale a Sănătății
    2009 (7516) — Manifestații violente la sediul Parlamentului și Președinției Republicii Moldova, simpatizanții opoziției contestînd corectitudinea alegerilor parlamentare
    S-au născut
    1933 (7440) — Nestor Rateș, jurnalist moldovean, născut la Bacău
    1945 (7452) — Mircea Daneliuc, regizor, scenarist și actor moldovean, născut la Hotin
    1947 (7454) — Victor Ștefaniuc, actor
    1952 (7459) — Sergiu Certan, membru corespondent al AȘM, specialitatea Economie
    1954 (7461) — Ion Aldea-Teodorovici, cîntăreţ, compozitor moldovean
    – de Buna-Vestire, în orașul Leova, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, s-a născut Ion Aldea-Teodorovici, compozitor şi cîntăreţ legendar român din Republica Moldova. Dragostea pentru muzică, manifestată timpuriu, i-a fost cultivată de părinți. Tatăl său, Cristofor Teodorovici, a fost preot. De la tatăl său, Ion a moștenit dragostea față de muzica sacră, care l-a inspirat în piesele pe care avea să le scrie mai tîrziu. Împreună cu soția sa, Doina, a militat pentru reunirea Republicii Moldova cu România. A optat pentru revenirea la limba română și grafia latină. Soții Ion și Doina Aldea Teodorovici sunt primii care în anii 90′ au cîntat despre limba română, despre Eminescu.
    1959 (7466) — Marian Stîrcea, compozitor
    Au decedat
    1947 (7454) — Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile (n. 1863)
    1967 (7474) — George Giuglea, lingvist, autorul lucrării „Din literatura populară de astăzi a Basarabiei” (n. 1884)
    Sărbători
    Ziua Internaţională a Sănătăţii
    25 7 Dumnezeiasca Buna Vestire
    Personalitati nascute pe 7 aprilie

    · 1652: Papa Clement al XII-lea (d. 1740)

    · 1765: Johann Christian Baumgarten, medic şi botanist german (d. 1843, Sighişoara)

    · 1770: William Wordsworth, poet englez (d. 1850)

    · 1772: Charles Fourier, filosof utopic şi economist francez (d. 1837)

    · 1889: Gabriela Mistral, poetă chiliană, laureată a Premiului Nobel (d. 1957)

    · 1915: Billie Holiday (SadyDay), cântăreaţă americană de jazz (d. 1959)

    · 1920: Ravi Shankar, compozitor şi chitarist indian

    · 1931: Amza Pelea, actor român (d. 1983)

    · 1928: Alan J. Pakula, regizor american de film (d. 1998)

    · 1939: Francis Ford Coppola, regizor american de film

    · 1944: Gerhard Schröder, politician german

    · 1945: Mircea Daneliuc, regizor, scenarist şi actor român

    1948: Ecaterina Andronescu, politician român

    1614 – A murit pictorul spaniol El Greco (Doménicos Theotokópoulos) (n.1541).

    1701 – Declaraţia mitropolitului unit Atanasie Anghel, prin care accepta unirea cu Biserica Romei.

    1772 – S-a născut Charles Fourier, filosof utopist şi economist francez (”Tratat despre asociaţia domestică şi agricolă”, ”Teoria celor patru mişcări şi a destinelor generale”) (m.10.10.1837).

    1858 – A murit Anton Diabelli, compozitor austriac de origine italiană (n.06.09.1781)

    1863- are loc la Sibiu, Transilvania, un Congres naţional al românilor, care deleagă zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune la Viena revendicările politice ale românilor..

    1889 – S-a născut poeta chiliană Gabriela Mistral, laureată cu Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1945 (m.10.01.1957).

    1889 – apare volumul Teatru a dramaturgului român Ion Luca Caragiale, prefaţat de Titu Maiorescu.
    Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I.L.Caragiale, județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.

    1893 – S-a născut Vasil S. Vasilko, regizor, actor şi pedagog ucrainean.

    1913 – la Chişinău, gubernia Basarabia, apare primul număr al săptămînalului Glasul Basarabiei, sub redacţia lui Gr. D. Constantinescu. Glasul Basarabiei va apărea pînă la 16 august 1917.

    1915 – S-a născut Billie Holiday (“SadyDay”), cotată de critică drept prima cîntăreaţă de jazz în adevăratul sens al cuvîntului (m.17.07.1959).

    La 6-7 aprilie 1917 la Chişinău s-a desfăşurat Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei

    1918 – se înfiinţează la Paris, Franţa, Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino. Comitetul a militat pentru independenţa Transilvaniei şi unirea acesteia cu România.

    1919 – S-a născut Ravi Shankar, muzician indian.

    1922 – S-a născut Mongo (Ramon) Santamaria, percuţionist, compozitor şi şef de orchestră cubanez.

    1925 – S-a născut Oltea Ionescu, pictor de costume în filme semnate de Nicolae Corjos, Sergiu Nicolaescu, Malvina Urşianu, Mircea Daneliuc (m.1993).

    1927 – A fost efectuată cu succes prima transmisie televizată la mare distanţă, în Statele Unite ale Americii. Secretarul Departamentului comerţului din SUA, Herbert Hoover, a ţinut un discurs la Washington.

    1928 – S-a născut regizorul american de film Alan J. Pakula (”Toţi oamenii preşedintelui”) (m.19.11.1998).

    1931 – S-a născut actorul Amza Pellea. Reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. Activitatea artistică a fost completată de cea pedagogică (profesor IATC) şi de cea administrativă. Creatorul lui ”Nea Mărin”, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i-a relevat atît de bine disponibilităţile pentru comedie, Amza Pellea a interpretat atît personaje istorice (Vlădica Hariton din ”Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, ”Voievodul Basarab din ”Croitorii cei mari din Valahia” de Al. Popescu, rolurile din ”Tudor”, ”Răscoala”, ”Haiducii”, ”Dacii”, ”Columna”, ”Mihai Viteazul”), cît şi personaje contemporane (Ailinicii din ”Secunda 58” de Dorel Dorian, Manole din ”Somnoroasa aventură” de T.Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din ”Fîntîna turmelor” de Calderon, Horaţiu din ”Hamlet”, Platonov din ”Un Hamlet de provincie” de Cehov) (m.12.12.1983).

    1931 – S-a născut actorul Amza Pellea, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, creatorul lui „Nea Mărin”, personajul de sorginte populară ce i–a pus în evidenţă disponibilităţile artistice pentru comedie. Amza Pellea a interpretat, pe scenă şi în filme personaje istorice şi contemporane, roluri dramatice şi de comedie prin care s–a impus ca unul dintre cei mai dăruiţi actori români (din filmografie: “Osânda”,“Columna”, “Mihai Viteazul”) (m.12.12.1983).

    1933 – S-a născut jurnalistul Nestor Rateş, fost director al Departamentul Românesc de la Radio Europa Liberă.

    1934 – în România, este adoptată legea pentru apărarea ordinii de stat, în baza căreia orice grupare politică considerată că periclitează ordinea politică şi socială putea fi imediat dizolvată.

    1935 – S-a născut Bobby Bare, cântăreţ, chitarist şi compozitor country american.

    1937 – S-a născut Charley Thomas, vocalist american (The Drifters).

    1938 – S-a născut Freddie Hubbard, trompetist, pianist şi compozitor american de jazz.

    1939 – În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, Albania este atacată de Italia fascistă şi este ocupată în cursul aceleiaşi luni.

    1939 – S-a născut regizorul american de film Francis Ford Coppola, distins cu Premiului Oscar în 1972 şi 1974 (“Naşul”, “Apocalipsul acum”, “Conversaţia”).

    1940 – La Bucureşti, a avut loc deschiderea oficială a “Institutului Cultural German”.

    1943 – S-a născut Mick Abrahams, chitarist britanic (Jethro Tull).

    1943 – S-a născut Spencer Dryden, baterist american (Jefferson Airplane, New Raiders Of The Purple Sage).

    1944 – S-a născut omul politic Gerhard Schroeder, cancelar al Germaniei din 27.10.1998.

    1945 – S-a născut Mircea Daneliuc, regizor, scenarist şi actor.

    1946 – S-a născut Bill Kreutzmann, baterist american (Grateful Dead).

    1947 – S-a născut Pat Bennett, vocalistă americană (The Chiffons).

    1947 – S-a născut Florian Schneider, muzician electronist german (Kraftwerk).

    1947 – S-a născut criticul literar Petru Poantă (”Modalităţi lirice contemporane”, ”Radiografii”).

    1947 – Crearea Partidului Baas Arab Socialist din Irak.

    1947 – A murit industriaşul Henry Ford, fondator al industriei americane de automobile (n.30.07.1863).

    1948 – Crearea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Ziua mondială a sănătăţii.

    1948 – S-a născut Carol Douglas, cântăreaţă americană (The Chantels).

    1949 – S-a născut John Oates, vocalist, chitarist, clăpar şi compozitor american (Hall & Oates).

    1950 – S-a născut Steve Ellis, vocalist şi compozitor britanic (Love Affair, Ellis).

    1951 – S-a născut Janis Ian (Janis Eddy Fink), cântăreaţă, chitaristă, pianistă şi compozitoare americană.

    1951 – S-a născut scriitoarea Ana Bantos.

    1952 – S-a născut poetul Nichita Danilov (”Arlechini la marginea cîmpului”, „Mirele orb”, ”În deşert şi pe ape”).

    1954 – S-a născut scriitorul Daniel Corbu.

    1956 – Columbia records anunţă că, în viitor, discurile pop vor apărea doar in format 45, urmând ca formatul 78 să fie rezervat doar produselor „hillbilly”.

    1960 – S-a născut Simon Climie, cântăreţ şi compozitor britanic.

    1963 – Are loc, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care deleagă zece personalităţi, în frunte cu mitropolitul Andrei Şaguna, pentru a expune împăratului Franz Joseph, la Viena, revendicările politice ale românilor.

    1966 – A murit sculptorul Gheorghe Anghel (“Eminescu”, “Andreescu”, “Cărturar”) (n.22.08.1904).

    1967 – A murit lingvistul George Giuglea, membru al Academiei Române (”Elemente străvechi în limba română”, ”Din literatura populară de astăzi a Basarabiei”) (n.29.01.1884).

    1981 – A murit Kit Lambert, manager şi producător al grupului The Who.

    1985 – Lovitură de stat în Sudan.

    1987 – A murit Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist, autor a peste 30 volume de proză, romane, eseuri (n.13.12.1901).

    1998 – Comitetul pentru probleme sociale al Adunării Parlamentare a CE organizează o audiere în problema Cartei Sociale a Consiliului Europei.

    1999 – Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, împreună cu Academia Română, a acordat regizorului Andrei Şerban, Premiul de Excelenţă în Cultura Românească.

    Apreciază

Lasă un răspuns către svizitiu Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.