Îți vine uneori să plângi,
Cafea să bei într-o tristețe…
Problemele, vrei să le uiți,
Pe toate să le arunci, la rece.
Să te ascunzi sub plapuma tăcerii,
Dând drumul gândurilor până-n zori…
Întrând în a singurățății eră,
De parcă nu ea a lipsit de mii de ori…
Din nou, să te gândești… mai la nimic,
Să tot privești la geam, în balta ploii,
La picături în ceață, și-n monitor cu linc,
Sperând că vine Cineva, te fură…
(Noiembrie, 2019. Svetlana Vizitiu)
(Din Volumul ~„Versete tomnatice ”)
O poveste de viață cu multe învățăminte și întelepciune… 😉
Când voi fi bătrână, mă voi muta cu fiecare dintre copiii mei…
Să le dau la fel de multă bucurie cum mi-au dat și ei mie…
Vreau să dau înapoi tot ce am primit de la ei…
Făcând aceleași lucruri …
Oh, le va plăcea …
Când voi fi bătrână și voi locui cu copiii mei, voi scrie pe pereți cu creioane colorate.
Voi sări pe canapele cu pantofi …
Voi bea din sticle și le voi lăsa în fața frigiderului ….
Voi înfundă toaletele cu hârtie igienică…
Când voi fi bătrână și voi trăi cu copiii mei, când ei vor vorbi la telefon și nu mă vor vedea, mă voi juca cu Zahărul și Făina …
Când voi fi bătrână și voi trăi cu copiii mei, voi sta și mă voi uita la televizor și voi schimba mereu canalul…
Îmi voi scoate șosetele și pierd mereu una…
Mă voi juca cu Noroi până la sfârșitul zilei…
Când voi fi bătrână și voi locui cu copiii mei, când mă vor chema la cină, nu voi mânca legume, salată sau carne…
Voi vărsa lapte pe masă…
Și când se vor enerva, eu voi fugi dacă pot…
Când voi fi bătrână și voi trăi cu copiii mei și mai târziu, când voi fi în pat, ei o să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru tot…
Iar copiii mei se vor uita la mine cu un zâmbet pe jumătate și vor spune:
„Este atât de dulce când doarme!” 🙂
Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu 