Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club


9 comentarii

Iubirile Marianei S. Țăranu: Bogdan și Unirea


      Drumul spre casă o trezește la realitate. Casa ei nouă deja e acolo, la Sibiu, unde Mariana locuiește și merge la mormântul Lui Bogdan… Stă cu ochii închiși plini cu lacrimi și cu mintea goală ascultând dansul frunzelor uscate… Pentru prima data se simte vie înconjurată de spiritele neînsuflețite la cimitir, realizând cât de fragilă este și cât de bine e să te poți deconecta din când în când, uitând de moarte… Amintirea fericirii o înaripează, atunci își dorește ca acele clipe să nu treacă. Șoaptele dulci ale suflului de vânt o hipnotizează… Iubește în continuare. Parcă e posibil, altfel? Nu a fost nevoie de compromisuri pentru a obține o armonie completă în familie, dragostea e cel mai bun tratament pentru două persoane îndrăgostite! Au simțit împreună acele clipe, sentimente și toți cei din jur erau fascinați de iubirea lor. Munca constantă i-a unit dublu. Aveau aceleași interese comune, priviri, scopuri… Au văzut doar unul pe altul și inimile lor, de aceea, a fost atât de firesc și simplu să înțeleagă realitatea istorică a acestor două state care merită și necesită să fie unită pe veci… Moldova și România. Nu Uniunea Europeană, ci aceste două state, în primul rând.

       Doar întâlnindu-se unul cu altul au aflat ce este dragostea adevărată. În public și după culise trăia dragostea. Nu s-au îndoit niciunul, a fost și rămâne acest sentiment real, atunci când nu poți respira fără acest om, cât de târziu, dar a apărut ceea ce nu este dat la fiecare… Bogdan nu se mai sătura s-o alinte din priviri și cu dragostea lui, nu putea trăi deja fără de Mariana, o admira și o lăuda la toată lumea, se mândrea și era fericit împreună cu ea. Era fascinat, nu numaidecât de rolul în societate, nici de frumusețea ei, o adora pentru integritatea ei firească. Mariana – foarte frumoasă, remarcabilă, grațioasă și plină de farmec prin exteriorul său bine creat, și cel mai important, este înțeleaptă. Ei bine, a sosit momentul când ambii au realizat că se iubesc până la ceruri, și ce păcat și ciudat e că în scurt timp, după o lovitură neașteptată de boală, Bogdan chiar a plecat la ceruri… Așa a vrut Domnul, rămâne un gol în suflet, o cicatrice care va rămâne mereu în sufletul ei, precum și dragostea pentru Bogdan, la infinit, unde inevitabil ne vom întâlni cu toții… Mariana va purta mereu memoria omului drag…

      Cel mai strașnic e atunci când vrei să plângi, dar nu te ajută… Vrei sa vorbesti și nu mai ai cu cine, – vrei să pleci, dar îți pierzi direcția, – poți să rămâi, dar nu ai dorință… Sau, nu e nevoie… Cel mai important să nu rămăi singur alături de oamenii care există lângă tine! Prietenii reali mereu vor fi alaturi! Și la bucurie, și la durere! Viata-i asa frumoasa!!!

O nunta aristocratica. Mariana si Bogdan Tamas

      Generaţiile noi sunt diferite. Alte gânduri, alte priorităţi, alte pasiuni, alte idealuri. Păcătuind prin a-i compara mereu cu noi înşine, nu facem decât să-i îndepărtăm, să pierdem ocazia de a-i înţelege, dar prietenii adevărați întotdeauna vor înțelege și te vor susține la nevoie… După lacrimi de durere care nu se mai termină, Mariana continuă ceea ce a făcut prin experiența ei de-o viață. Istoria nu finisează, și ea este istoric de meserie, Doctor în științele ei. Cum se spune, și-a luat geaca și pleacă mereu la drum… Unde? Nicăieri, dar peste tot! Luptă cu mentalitatea și simte că trăiește! Luptă pentru democrație reală și independența țării sale, pentru Unirea celor două maluri de la Nistru și de peste Prut… Prin memoria deportărilor sovietice în care au decedat milioane de oameni, ducând foametea bine organizată de puterea sovietică, ceea ce noi, moldovenii, aflăm peste zeci de ani, și tot nu vrem să credem că este posibil așa ceva, atâta inumanitate deavolească a bântuit în doar câteva persoane care au guvernat și ruinat acest biet stat moldovenesc dezlipit de Patria mamă… Născută în apropierea Nistrului, în raionul Criuleni, Mariana a vorbit cu oamenii de acolo, continuă să interacționeze cu ei, în mod special, o interesează relațiile și situația transnistrienilor și consideră că nu s-a făcut nimic substanțial pentru a-i întoarce în componența Republicii Moldova…

„Drama românilor basarabeni trebuie cunoscută, vorbită şi conştientizată la pătrat, iar noi, băştinaşii, să nu le mai permitem urmaşilor ocupanţilor să se facă a uita că noi suntem la noi acasă.”

                                  Despre Bogdan Tamas, soțul Marianei S. Ţăranu

 ‘’Acum un an Bogdan a vizitat Conacul bunicului Vasile Galaction din satul Plopi, raionul Dondușeni, Basarabia. Conacul, la fel ca și întreagă avere, a fost confiscat și naționalizat de autoritățile sovietice. Familia Galaction a reusit să se salveze de bolșevici trecând Prutul. Stâlpii de la poartă sunt cei autentici, construiți în perioada interbelica, ceea ce e din fier și steaua roșie sunt creațiile ocupantului.
Bogdan, pe bună dreptate, era mândru de obarsia sa de nobil.
Dormi în liniște, Bogdănel!!’’ Mariana
, 16 iulie 2019

Mariana si Bogdan Tamas, 2019

Lavinia Dumitrașcu „Se spune că timpul vindecă rănile…dar doar le ameliorează în măsura în care noi ne obișnuim cu ideea…Amintirea rămâne…acolo…în suflet…Ca și durerea…”

Bianca Rodica Karda „Amintirile rămân întotdeauna în suflete, Mariana. Nimeni nu ni le poate lua. Măcar pe acelea. Ne raportăm la ele și suntem recunoscători că am avut parte de ele. Te îmbrățișez cu prietenie!”

Mariana S. Ţăranu (10 iulie la 16:39): „Si pulbere, tarana de tine s-a alege,/ Caci asta e a lumii nestramutata lege,/ Nimicul te aduce, nimicul te reia,
Nimic din tine-n urma nu va mai ramanea…/ Dormi in pace, Bogdanelul Meu!!! /Nicolae Bogdan Tamas (9 decembrie 1972 – 7 iulie 2019)

                            Gânduri, informații și alte expresii utile de la Mariana S. Țăranu:

  • Mariana S. Ţăranu: „Noi nu prea știm a trăi într-un stat democratic, noi așteptăm și astăzi să ne spună cineva ce să facem și cum să facem și iată asta este o mentalitate post-totalitară …
    Ar fi normal, la aproape trei decenii de independență, să avem o clasă politică formată în noile împrejurări …”
  • „Cetățenii Republicii Moldova sunt produsul unui stat totalitar, unui stat în care n-a existat democrație. Noi nu prea știm a trăi într-un stat democratic, noi așteptăm și astăzi să ne spună cineva ce să facem și cum să facem și iată asta este o mentalitate post-totalitară …
  • noi așteptăm și astăzi să ne spună cineva ce să facem și cum să facem și iată asta este o mentalitate post-totalitară – când oamenii parcă vor, parcă se tem, parcă nu le trebuie. Și de asta așteaptă ca cineva să le spună ce să facă. Cetățenii Republicii Moldova nu știu a trăi în democrație. Dacă vorbim despre un stat de 28 de ani, care are o vârstă de 28 de ani, aici nu poate fi democrație. Democrația se dezvoltă în timp, democrația trebuie cultivată. Deci, ca să vorbim despre un stat democratic, cel puțin la a treia generație putem să spunem că este o democrație mai mult sau mai puțin autentică…”
  • „Dacă vorbim despre independența Republicii Moldova, fiecare a trăit-o, o trăiește în funcție de aspirațiile sale, de nivelul intelectual și de faptul cum a fost implicat în acele evenimente. Cum rămâne în istorie? Rămâne ca un an de cotitură, an în care Republica Moldova a fost reînființată, într-un fel, pentru că este succesoarea RSSM-ului, dar, în același timp, acești 28 de ani, de fapt, sunt niște ani ratați pentru această palmă de pământ, sunt niște ani în care cei care au avut șansa sau neșansa să se nască aici au suportat o veșnică perioadă de tranziție, timpuri incerte, au ales din răul cel mai mic; sunt ani pierduți pentru această palmă de pământ și îndeosebi pentru populația care s-a născut aici, pentru că toți avem o viață biologică și tot timpul am fost în așteptarea schimbărilor.”
  • Doctorul în istorie, Mariana S. Țăranu: “Recuperarea memoriei deportărilor lipsește, iar indiferența mai persistă”. Valul doi al deportărilor – o rană deschisă și astăzi. Cei rămași în viață din acel calvar i-a ajutat credința și dorul de casă. Astăzi, însă comemorarea victimelor deportărilor se lasă cu un gust amar. O radiografie amplă cum s-a petrecut cel de-al doilea val al deportărilor și ce se ascundea de fapt în spatele acestor scenarii diabolice”
  • „Au fost deportaţi toţi cei incomozi regimului sovietic prin mentalitate, prin nivelul de trai şi prin idealurile de care erau călăuziţi: reprezentanţii clerului, intelectualii, gospodarii satelor, foştii funcţionari ai administraţiei româneşti, ziarişti, foşti ofiţeri în armata română. Dar de fapt ei reprezentau coloana vertebrală a poporului nostrum. Mai mult, un popor rămas fără intelectuali, adică fără preoţi, profesori, învăţători, funcţionari uşor este redus la tăcere, manipulate şi deznaţionalizare, ceea ce și s-a întâmplat.”
  • „Credința și dorul de casă i-a ajutat să supraviețuiască… Toate bunurile – casele, utilajul țăranilor deportați – au fost confiscate de colhozuri, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective. Multe din aceste edificii au fost oferite ofițerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc.”
  • Persoanele au fost deportate în așezări speciale cu domiciliul obligatoriu. Deportații locuiau împreună cu familiile, erau supravegheați de NKVD, iar libertatea de mișcare era limitată la o anumită zonă din raza domiciuliului obligator. Lunar familiile deportate trebuiau să se prezinte la ofițerul de supraveghere, la sovietul sătesc în zonele rurale sau la secția de miliție în așezările urbane pentru a-şi confirma prezenţa. Cei deportați au fost folosiți la munci fizice, necalificate, erau impuși să lucreze atât cei maturi, cât și minorii.
  • „…vorbesc acum despre calvarul prin care trec cele câteva școli – șapte școli cu predare în limba română din partea stângă a Nistrului –, iar atunci când vorbim despre pensionarea cetățenilor, atunci când vorbim despre salariile celor din partea stângă a Nistrului, ei la propriu sunt motivați economic ca să primească, să accepte cetățenia transnistreană și noi, vrem sau nu vrem, dar ne pomenim că locuitorii multor sate și din partea dreaptă a Nistrului au cetățenie transnistreană și în ceea ce privește școlile nu se face nimic, în ceea ce privește acordarea cetățeniei, în ceea ce privește punctele de control care pe zi ce trece tot se schimbă, își schimbă destinația…”
  • „Nu pot înţelege, până când vom tolera acest spectacol, regizat atât de bine de Moscova, până când vom accepta ca mica noastră Ţară să continue a fi „Cuba Europei”? Mă întreb pe mine şi vă întreb şi pe voi: oare n-a sosit timpul să-i tragem la răspundere pe aventurierii, complotiştii, criminalii cu cetăţenie rusă care, prin abuz, şi-au atribuit puterea politică în regiunea de Est a Republicii Moldova?” (2010)
  • „ În 1941 au fost deportaţi şi copiii celor mai instruite familii din Basarabia care fie nu au dorit, fie nu au reuşit să plece peste Prut în 1940. Evident, părinţii lor făceau tot posibilul ca copiii lor să facă studii. Satrapii comunişti, fiind conştienţi de acest lucru, le-au creat anumite condiţii. Astfel, copiii deportaţilor au frecventat şcoala medie rusă, ulterior mulţi au fost promovaţi în diverse instituţii medii de specialitate, însă doar la profilul tehnic, şi mai puţin în universităţi. La absolvire au fost repartizaţi în calitate de tineri specialişti în diferite oraşe ale URSS nepermiţându-le, însă, revenirea în locurile natale… Cu toate acestea, mii de familii deportate când revin la baştină constată că averile lor sunt naţionalizate, regimul a reuşit să le creeze o imagine de duşman al poporului şi chiar mai mult, din cauză că nu li se acorda viză de reşedinţă, nu se puteau angaja la serviciu şi nu aveau o altă alternativă decât să se reîntoarcă în locurile de detenţie sau în alte republici unionale.” (2011)
  • „Șansele pe care le are un tânăr să se integreze în viața socială în afara Republicii Moldova nu le are aici. Aici, dacă nu ești membru al unui partid care se află la guvernare sau dacă cineva nu are apartenență politică din anturajul tău, nu ai nicio șansă. Și diaspora, văzând și trăind după regulile democrației autentice, venind în Republica Moldova și confruntându-se cu ceea ce am vorbit mai devreme, își dă seama că, de fapt, este o luptă pierdută din start și se întoarce.” (iulie, 2019)

Mariana S. Țăranu (n. 1976, 3 august)o voce puternică pe scena moldovenească, basarabeancă inteligentă, experimentată, foarte vocală, cu discuții și interviuri răsunătoare la Radio și TV-ul politic cu personalitățile importante din Republica Moldova. Duce dispute ce captează de multă vreme arena politică, scriind și pentru paginile presei din România despre instabilitatea politică, Unire, Integrare Europeană, analizează și oferă strategii, propune variante, caută soluții în încercarea de a evalua posibilitatea rezolvării problemelor sociale și a ieșirii dintr-o criză prelungită în țară…

 Câteva surse importante:

https://www.facebook.com/mariana.taranu.3

http://moldova9.com/doctorul-in-istorie-mariana-s-taranu-recuperarea-memoriei-deportarilor-lipseste-iar-indiferenta-mai-persista-2/

http://intersectii.eu/judecata-impostorilor-trebuie-grbit/

http://intersectii.eu/70-de-ani-de-la-primul-val-al-deportrilor-staliniste-basarabia/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/02/09/mariana-s-taranu-invata-a-trai-fara-a-te-pierde-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

https://moldova.europalibera.org/a/maria-țăranu-la-aproape-trei-decenii-de-independență-ar-fi-normal-să-avem-o-clasă-politică-formată-în-noile-împrejurări-dar-nu-o-avem-/30085280.html

„Din anxietatea sufletului amar de durere, Am inventat fericirea atât de mare, Că mi-e teamă să nu reușesc la timp, Să mă bucur de amintirile spuse mai sus, Ca floarea soarelui ce răsare-n câmp… Scutură-te de praf, aruncă coaja învrăjbită, Frenezia culorilor să o dăm libertății, Cu fantezii și imagini golul umplând, De frumusețe bruscă să te lași surprinsă, De dragoste veșnică cuprinsă…”

La Mulți ani, dragă Mariana!

(Svetlana Vizitiu pentru Mariana S. Țăranu)


7 comentarii

De ce ridicăm monumente peste morminte? Top-chestionar


     Așa precum un codru împodobește o țară, precum o melodie ți-alin un tainic dor, precum un soare mare ne încălzește vara, așa te-arăți tu nouă, – o, Inger păzitor!..

Timpul este o călătorie a vieții, care pornește de la nașterea omului și care ajunge, în cele din urmă, la cimitir. Spre marele nostru regret, atunci când pierdem persoane dragi, realizăm, că anume viața este o călătorie în timp și că noi nu suntem veșnici. De ce, ridicăm monumente peste morminte? Cu cruci, cu pietre funerare de ”aur”, unele mai bogate decât altele? Nu putem judeca pe nimeni, pentru că fiecare vine cu durerea lui, și, după propriul buzunar, încearcă să imortalizeze o amintire, fie dorul după omul drag…  O amintire care după timp de jumătate de an începe să doară și mai mult, pentru că înțelegem… că devenim din ce în ce mai singuri… Nimeni nu ridică monumente din ură sau din răzbunare. Doar aici, omul e sincer cu sine, rugându-se la iertarea celui defunct, aprinzând o luminare, și pentru a cere iertare de cei rămași în viață. Cert, că durerea e aceeași la persoane care într-adevăr au ținut la viața celui decedat, dar și obiceiurile dezvoltate între timp la cimitire, precum și cimitirul Sf. Lazăr (Doina) care este cel mai mare din Europa, și cel mai pomenit în tradiții cu băuturi și gustări de tot soiul pe morminte. Dar, de ce demonstrăm astfel… dragostea pentru cei defuncți uitând să o facem în realitate, cu suflet și atitudine fiind încă în viață? Credem, că cei morți sunt mai aproape de Dumnezeu?! Cine tot ridică prețurile serviciilor funerare, astfel că după… nu putem achita datoriile pentru un sicriu? Domnul nu ține de faptul cât de bogate sunt monumentele sau pomenile cu găluști și alcool: trebuie să ținem minte acest lucru. Judecați vom fi după ceea cum am făptuit, oferit și iubit în viață. Înțelegem și respectăm pe cei care oricum țin de ”tradiția” granitului costisitor asupra celor decedați, că pe toți ne unește sau ne va uni… aceeași durere… Și ne iartă, Doamne, greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri.. Amini! (Svetlana Vizitiu)

   Ce spun moldovenii despre acest lucru, – de ce ridicăm monumente peste morminte? Urmăriți mai jos chestionarul:

De nostalgie. Ca un punct de reper când venim din când în când la întâlnire cu cei de dedesubt. Avem nevoie ca ochii să ni se oprească pe ceva atunci când dorul nostru nu se materializează, ci doar e simţit cu inima. Pentru mine, sunt de ajuns crucile (poate cu vreun mic adaos sculptural). Nu-mi plac exagerările din cimitir. Icoană trebuie să fie fiinţa dragă atunci când e încă vie, nu după ce s-a trecut. – Dina Ciocanu

Din cauza originii, apartenenței religioase, un obicei… Dar religia vorbește despre cruce, cred că e mai mult decât un obicei înrădăcinat… – Moldovanu Irina

E un simplu fetis… Adevărată amintire pentru toți e Crucea care are semnificație creștină… Vitalie Raileanu

Cred că, în primul rând, e o tradiție, dar e fundamentată pe ideea că… să își amintească generațiile următoare unde sunt înhumați / înmormântați strămoșii – Mariana Harjevschi

Oamenii cred în continuare că pot construi Babilonul… – Sergiu Botezatu

Cred că asta se face din dorinţa de a fi ca toţi, din mândrie şi tradiţia moldovenească de a fi „gospodari” – Cornelia Adeola

Din atașament față de cei decedați Din diversitate ce tine de credință: credinciosi, atei, cunoscători ne cunoscatori de cutume- Iurie Bădicu

Din datoria morală de a-i asigura respectul etern – Diana Ciugureanu-Zlatan

Parerea mea este că astfel încercăm să menținem vie memoria defunctului, adică pe monument punem fotografia și scriem ceva date biografice despre răposat. – Mariana S. Ţăranu

Deoarece, am uitat să respectăm memoria oamenilor de valoare. Avem memorie de scurtă durată. Însă, lucrurile cu adevărat importante sunt cele care rezistă în timp. Strămoșii noștri au păstrat meritele lui Decebal timp de mii de ani, – și noi la fel avem menirea să menținem vie memoria celor pe care îi cunoaștem. – Denis Rosca

Dar eu mereu mă întreb ce caută crucile pe marginea drumului…? si dacă, aceste persoane, Dumnezeu să le ierte pe toate, mai au un mormânt și o cruce în altă parte….?! – Galina Codreanu

Pentru a exprima stima și iubirea fata de cel apropiat care a decedat!. Cred că e așa. Nu am idee care ar fi răspunsul corect – Ivan Afanasiev

Monumentele de peste morminte sunt o tradiție în întreagă lume, nu cred că e un lucru rău. Altceva, e dacă ne referim la valoarea estetică. Pompozitatea caracteristică moldovenilor se răsfrânge și la locurile de veci, creându-se vaga impresie de cinste mărită pentru defunct sau fală față de ”vecinii” din jur. E o chestie ce nu ține de religie, ci de cultură. Va mai dura câtva timp până vom înțelege că în viață trebuie să realizăm lucruri monumentale, ca oamenii ce rămân să vorbească despre fapte, iar aceasta face mai mult decât orice monument dichisit ca piatră de mormânt. – Cojocaru Corina

Cred că respectăm traditiile. Diferite popoare de-a lungul secolelor punând cruce de lemn, de piatră sau fier, înseamnă locul, fiind și ca o amintire, dar și ca un respect pentru cei decedați. Dar toate-s trecătoare. Pentru unii e o modă… În Italia, spre exemplu, oamenii dacă decedează în spital sunt în sicrie duși direct la cimitir. Fără trei zile de stat în casă și fără praznice. Dar monumente pun la morminte. Monumente se pun în toate țările lumii – Iurie Brasoveanu

Mormintele peste o sută de ani din cimitire, care aparțin unor persoane importante din societate, sunt istorie și ele trebuie să facă parte din patrimoniul național. În acest sens, Cimitirul Central ar trebui să obțină statut de muzeu. – Nelly Sambris

Nu știu, poate că așa ne manifestăm respectul, dragostea și tristețea față de cei care au plecat. De fapt, le ridicăm pentru noi, ca să ne alinăm tristețea și să ne umplem golul din suflet – Angela Chelaru

Se face pentru amintire, din dorința de a mai realiza, deși cu întârziere, ceva pentru cei dragi. De fapt, toate acestea rămân mai importante pentru cei rămași în viață… – Silvia Antufiev

Eugeniu Răbdău: Dacă ne referim cum decurg lucrurile în ziua de azi, – cel mai probabil de ochii lumii, este o modă în ziua de azi. Mai bine lași o cruce simplă, dar să fie curat, decât să pui un monument și nu mergi tot anul la cimitir… Sau, cel mai probabil, oamenii care au un apropiat decedat, pentru a-și alina suferința sau pentru a-și impăca sufletul, aici pe pământ în memoria lor fac tot felul de lucruri pentru a le arăta dragostea. Dar concluzia este: cel mai important lucru este ce avem in suflet, nu ce punem pe mormânt de văzul lumii. Frumusețea și dragostea pentru persoana care a decedat se află în suflet. Dar daca luam în considerare unele lucruri, alții fac business pe aceste lucruri. Dupa cum am zis, important ce simțim. Dacă vecinul și-a pus monument asta nu trebuie să fie o obligație sau o îndemnare de a face același lucru, însă la noi din păcate aceasta deja e o tradiție mizerabilă…


9 comentarii

Retrospectiva 2016: Clubul de elite ”Impresii din viaţă şi cărţi”


La ceas aniversar, în ajun de an nou, ne îndreptăm gândurile spre viitor, spre evenimente care vor mai veni, spre acel Club cu Impresii din Viaţă şi Cărţi, care va continua să aparțină protagoniştilor şi membrilor, celor care și-l vor imagina şi respecta. În acest exercițiu de imaginație, cu impresii şi realităţi, în club vor fi împreună toţi cei care au încredere în oameni şi în viitor, în puterea cărţilor de a metamorfoza, discret, vieţi; în puterea prozei, versurilor, muzicii și a filmelor de a schimba mentalităţi. Felicitări tuturor participanţilor, dar şi publicului şi cititorilor, celor care ne onorează cu prezenţa lor la Biblioteca Municipală ‘’B.P.Hasdeu’’, pentru efortul pe care îl depun pentru a menţine Clubul în viaţă şi pentru că ne oferă tuturor şansa de a ne cunoaşte şi de a comunica între noi. Felicitări celor care m-au susţinut cu un gând bun în aceste şedinţe şi, probabil, aţi observat că nu am rămas nici eu datoare.eu la club Am făcut-o din suflet şi nu ca obligaţie, să ştiţi. Respect tuturor! Sunteţi cu toţii oameni minunaţi! Indiferent cine suntem în viaţa reală, ce experienţe, trăiri, gânduri, necazuri sau bucurii avem, Clubul IVC ne-a oferit posibilitatea să ne cunoaştem, să interacţionăm şi poate… să ne împrietenim, să ne iubim, unii chiar întemeind familii noi. Indiferent de nume sau renume, cu cine batem palma sau ne înfruntăm, – fiecare din noi rămâne a fi o Personalitate! Eu una, în aceşti trei ani de activitate a clubului, progresez cu fiecare pas în rând cu voi, dar şi în modul de abordare a diferitelor situaţii sau subiecte de discuţie. Consider că şedinţele şi experienţele relatate de fiecare dintre cei 67 de protagonişti au fost toate cu succes! Fie că au fost eşecuri în organizare, fie că au lipsit unele condiţii elementare (necesitatea reparaţiei tehnicii, lipsa jaluzelelor în sala de lectură, microfoane fără calitate, cititori indignaţi de sunete şi provocatori de a destabiliza organizarea şedineţor etc). Încă mai avem energie pentru organizarea şedinţelor clubului, insistăm pentru mai multă transparenţă şi promovare în ceea ce îşi doreşte fiecare participant. clubul IVCCer scuze celor pe care i-am supărat. Chiar de s-a întmplat, intenţia mea a fost să caut şi să găsesc o soluţie corectă şi, dacă unii doritori nu s-au regăsit în listă, a fost pentru că unii din potenţialii protagonişti sunt şi aşa mediatizaţi în Republica Moldova sau peste hotarele ei. Avem tendinţa să-i promovăm, în primul rând, pe oamenii simpli, care au şi doresc să ne împărtăşească experienţa şi povestea lor de viaţă, impresii, de la care avem ce învăţa şi împrumuta. Fiecare este un învingător şi sunt convinsă că am învăţat cu toţii câte ceva din acest marathon al Clubului Impresii din Viaţă şi Cărţi cu şedinte unele mai ‘’agitate’’ ca altele, cu 70 de evenimente (trei Gale şi 67 de şedinţe cu protagonişti) în trei ani! Felicitări tuturor şi un sincer La Mulţi Ani binecuvântaţi! Doamne ajută! (Svetlana Vizitiu)

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/12/19/clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti-retrospectiva-unui-an/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/12/20/retrospectiva-clubului-de-elita-impresii-din-viata-si-carti-anul-2015/

47. Andrei Burac la Clubul ”Impresii din viata si carti” Burac clubIntre Chirurgie si piramide egiptene… ”Chirurgul scriitor sau scriitorul chirurg, bucuros că trăiește și că trăiește din scris, ceea ce nu oricine își poate permite într-un spațiu în care scrisul valorează prea des mai puțin decât a vinde vin sau borș acru. Doctorul care mânuiește cuvântul vindecător și-i deschid ușa cu inimă senină, cum și cărțile. Dar ce poezie știe, să scrie…”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/01/12/andrei-burac-intre-chirurgie-si-piramidele-din-egipt-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

«Andrei Burac Între chirurgie şi piramide egiptene!» album foto

48.  Elena Etcu, creatoare de modele, top-desgner-ul anului 2015, sedinta jubiliara nr 50 al Clubul ”Impresii din viata si carti”! Clubul IVCO încercare de a populariza cultura şi tradiţia vestimentaţiei naţionale, posibilitatea de a demonstra, în special, generaţiei tinere, că ţinem să păstrăm istoria noastră. Frumos, că avem propria istorie de îmbăcăminte, însă nu atât de popularizată pe cât am dori. Foarte bine absorbită de motive naţionale, protagonista le transferă în operele sale cu pânze fine. Purtăm IE cu mândrie!!!
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/01/21/elena-etcu-sezatoare-cu-cruciulite-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

«Elena Etcu designer-ul anului Sezatoare Nationala a cruciulitelor» album foto

49. Mariana S. Ţăranu, protagonista Clubului de elite ”Impresii din viata si carti”Mariana TaranuConferenţiar universitar, doctor în istorie, editor. Autoare a lucrărilor: ”V. Lenin fara machiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”; ”Cimişeni – file de istorie”. Editorul cărţii: ”Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupaţi (1947-1953)”
Deşteaptă, cu mult curaj şi simţ practic. Un caracter ferm, cu o atitudine fixă şi ştie bine ce vrea de la viaţă, cu capacităţi şi putere neegalabile de a acţiona în ciuda circumstanţelor https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/02/09/mariana-s-taranu-invata-a-trai-fara-a-te-pierde-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

Albumul: «Mariana S. Taranu protagonista Clubului Impresii din viata si carti» 

50. Veronica Herţa, şefa Direcţiei Generale Finanţe, Primăria municipiului Chişinău, – protagonista jubiliară sub numărul 50!vero hertaUn eveniment feeric şi îmbucurător prin faptul că CLUBUL de elite continuă cu descoperirea şi promovarea personalităţilor cu varia caractere şi experienţă de viaţă impresionante! O fire firavă cu un caracter puternic, posedă toate calităţile oneste şi acționează cu duritate dacă ştie că e pentru binele omului. Alege să păstreze reputaţia cu conştiinţa de a promova ceea ce a făcut până acum, ceea ce reprezintă cel mai bun şi ce consideră că este corect pentru oameni şi faţă de sine…
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/02/16/veronica-herta-binele-poate-supravietui-un-esec-raul-nu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

«Veronica HERŢA: ”Binele poate supravieţui un eşec, răul -nu”» album foto

51. Octavian Ticu. ticu clubCercetător-coordonator, Institutul de Istorie, Academia de Ştiinţe a Moldovei; Conferenţiar Universitar, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova. Istoric, politician, fost boxer profesionist din Republica Moldova, Ministru al Tineretului şi Sportului din Republicii Moldova între 26 februarie – 30 mai 2013. Între 1995 şi 2003 el a devenit de 7 ori campion naţional la box în Republica Moldova…  Un exemplu brav de tărie de caracter si dorinţa de a exploara universul domeniilor: sport, istorie, cultura, învăţământ, administrație publică centrală, dezvoltare personala, politic aducând frumoase rezultate în fiecare!
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/02/23/cu-octavian-ticu-pe-ringul-vietii-fara-masti-la-clubul-de-eliteimpresii-din-viata-si-carti/

Albumul cu imagini: «Octavian ŢÎCU pe ringul vieţii la Clubul de elite»

52. Vitalie Todirascu, actor, tenor, interpret de muzică folk si uşoară… Vitalie TodirascuUn talent înnăscut, un om cuminte și, poate, prea sincer pentru mediul în care ne ciocnim umăr de umăr în loc să punem umăr lângă umăr. ”Vocea ceea de titan a umplut sala Bibliotecii Haşdeu, a umplut fiecare por din corpul meu, a frunzărit filele din cărţile de pe rafturile bibliotecii… Parcă l-aş fi cunoscut dintotdeauna. Uimitor… Oare el trăieşte în pace cu vocea sa?! Cum e a o poseda şi a rămâne atât de omenesc? De fapt, asta îl face enigmatic… Linişte? Cred că nu o are. E mereu în căutare… Dar are altceva – Darul de a cuceri.”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/03/10/vitalie-todirascu-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

Albumul foto:«Vitalie Todirascu protagonistul Clubului de elite»

53. Georgel Chiruc, genul de om pe care ţi-ar plăcea să-l urmăreşti, şi chiar să-l urmezi: e bine dispus şi are întotdeauna ceva pozitiv de spus.DSC_0821Asigurarea de Viata cu acumulare de capital- o necesitate vitală pentru acei, care -şi doresc să traiască mult şi bine!” „Suntem ceea ce facem in mod repetat, din acest motiv EXCELENTA, nu este un act, este un obicei”, ”Noi avem solutia pentru PENSIA PRIVATĂ în Republica Moldova.- susţine protagonistul din România. – O persoană de succes, un exemplu de urmat… Doar cu efort poți croi o cale prin care să obții poziție, prieteni adevărați, persoane dragi…
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/03/24/georgel-chiruc-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

Albumul foto: «Georgel Chiruc: Asigurarea de viaţă – o necesitate vitală»

54. Natalia Rahmistriuc, SDC17738Secretar General al Clubului de Femei INNER WHEEL Chisinau Elit Europea, care activează în cadrul clubului internațional cu acelaș nume. Are propria ei afacere, este Director Agenției de Modeling Fashion Style Model Agency și de organizare a evenimentelor. Eleganță, stil și calitate: sunt motto-rile principale. Susține producătorii autohtoni, se bucură de succes, face ceea ce-i place, este înconjurată de o mulțime de oameni, care o susțin în tot ce face, de aceea, cu certitudine poate spune că este cea mai fericită!
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/04/12/natalia-rahmistriuc-model-si-creatoare-de-modele-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

«Natalia Rahmistriuc – model si creatoare de modele»

55. Angela Dendiu – o mămică de cinci stele, cu cinci copii, fostă prim-solistă a renumitului Angela DendiuAnsamblului Academic de dansuri populare ”JOC” din Republica Moldova a venit să ne împărtăşească experienţa ei de viaţă, întrunind calităţi uimitoare, de femeie şi de mamă: cu impresii de suflet, emoţionante, vise, speranţe, realizări, dureri, bucurii şi împliniri, – despre toate în ajunul Sfintelor Paşti.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/04/26/angela-dendiu-vreau-sa-sar-cu-parasuta-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

«Angela Dendiu la Clubul de elite Impresii din viata si carti»

56.Galina Maleca si Mihai Galina Maleca, intepretă de muzica populara, – o artistă deja formată, cu o experiență frumoasă și lumină în suflet, optimistă, îndrăgostită şi fericită.  O profunzime, dăruire, sinceritate și o dragoste ne mai întâlnită, atunci când vorbim despre persoană, și, mai ales, atunci când cântă…

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/05/12/galina-maleca-protagonista-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/04/05/galina-maleca-cantul-popular-va-doini/

Galina Maleca: cantul popular va domina” – album foto

57. lanaLana Claire – cea mai elegantă femeie şi o protagonistă de şapte stele. Cea care a creat un eveniment ce a strălucit lumina cu aromă delicată de melodii interpretate şuperb. Apariţia Lanei la club, fondatoare şi preşedinte a Asociaţiei Logopedice din Republica Moldova, la fel şi un muzician virtuoz, ne-a surpins prin intepretarea magnifică şi expresivă, prin sinceritatea de suflet care într-adevăr mişcă spiritele. O reuniune cu zborul sufletul, a fanteziei şi sentimentelor.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/07/renasterea-divina-a-lanei-claire-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

«Lana Claire la Clubul de elite Impresii din viata si carti» – album foto

58. DSC_2637Tatiana Scripa, – Lector universitar la Catedra de pedagogie şi psihologie generală a Universităţii de Stat din Tiraspol, cu sediul în Chișinău. Laureată a Festivalului Internațional de Poezie ,,Renata Verejanu”, Chișinău, edițiile 2014 (poezie) și 2015 (eseu); Laureată a Festivalului Internațional de Poezie ,,Nichita Stănescu”, București, 2015. – O lume plină de poezie. Suflet- Lumina-Caldura-Intelepciune-Talent-Iubire-Inspiratie. O poetă talentată, cu noi valori atât în literatura pentru cei mici, cât și pentru cei mari.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/23/clubul-impresii-din-viata-si-carti-cu-tatiana-scripa/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/17/tatiana-scripa-lasa-destinul-sa-decida/

«Tatiana Scripa în lumea copilăriei. Lansare de cărţi» – album foto

59.mama si fiica StaverIrina Staver – reprezentanta unei noi poezii care nu se joacă cu cuvintele. Ea încearcă să pătrundă în esenţa lor şi a evenimentelor actuale, pentru a le soluţiona. Doar asta e misiunea poetului în societate şi în destinul unui Neam – să aducă Lumină, Adevăr, Speranţă şi Dragoste de viaţă Îi doresc să fie mai curajoasă de a aborda mai perseverent tematica filosofică a vieţii”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/07/05/poezia-irinei-staver-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/27/irina-staver-cred-in-lumea-noastra-in-cea-care-traim/

«Irina Staver la Clubul ”Impresii din viata si carti»

60. DSC_2727Oxana Barbu, a 60-a protagonista la Clubul de elite ”Impresii din viata si carti”. Originară din satul Selemet, Cimislia. doar 27 de ani, şi cu istoria ei si impresii de viaţă, care au marcat-o, greu de imaginat câte a reuşit ea să îndure şi să reziste la o varstă atât de fragedă… O fire puternică, o luptătoare, în urma paraliziei cerebrale, a reuşit să învingă consecinţele bolii, şi deja ştie ce este o experienţă de viaţă dură, pe care ne-a împărtăşit-o la şedinţa clubului! A meritat să o ascultăm.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/07/14/o-lectie-de-viata-de-oxana-barbu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

«Oxana Barbu: O lectie de viata la club» – album foto

61. silviu fusuO noua sedinta a Clubului cu celebrul regizor si actor, Silviu Fusu, O prezenţă naţională, care a acceptat provocarea de a ne împărtăşi experienţa pe care a trăit-o la rândul său. Omul surpriză care oferă impresia a unei punți de nădejde dintre generații. Un personaj expresiv cu o biografie bogată în spate și în viitor. O lecţie de viaţă, un bilanţ, 50 ANI de activitate, Jubileu. Om luminos, plin de bunătate şi pasiune, pe care o împarte din belşug semenilor săi pe parcursul vieţii. A trecut prin momente de mari sacrificii. A luat-o mereu de la capăt şi – a rezistat.
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/08/02/silviu-fusu-omul-surpriza-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

 «Carizmaticul Silviu Fusu la Clubul de elite ”Impresii din viată si cărţi”»

62. Rusalina Russu Rusalina Russu– O doamnă a televiziunii, care a dovedit ca prin perseverență, ambiție și multă muncă se poate ajunge undeva sus fără a face prea multe compromisuri. Un exemplu minor al adevăratei forțe care de la bun început a știut ce-și dorește, și unde va ajunge mai departe. Om public, Rusalina este, de fapt,  o persoană simplă, mereu zâmbitoare, deloc complicată în comunicare… A fost sinceră, a vorbit mult, din impresii din viaţă, experienţă proprie, a plâns, a zâmbit, a răspuns la întrebări, ne-a făcut fericiţi, interesaţi pân-la culme, sentimentali, trişti, vulnerabili, emoţionanţi…
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/09/22/rusalina-russu-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/06/03/rusalina-russu-banii-imi-dau-siguranta/

«Rusalina Russu a 62 protagonista a Clubului de elite»

63. Violeta Bujor-Popovici – Violeta copiiUn suflet luminos cu ochi senini, cu inima deschisă pentru oameni, iar dragostea si înțelepciunea o însoțesc mereu! Modestă, calmă, un Pedagog răbdător, dar cu o atitudine de învingător perseverează cu entuziasm în domeniul educaţiei şcolare. Insistentă în acţiuni de carităţi, susţine şi ajută necondiţionat persoane vulnerabile fără să-şi facă publicitate. – Un adevărat ghid de dezvoltare educaţională prin culori… O soţie model şi o mamă blândă pentru fii ei, un părinte iubitor şi pentru elevii Liceului în care activează…
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/10/04/a-fi-profesor-e-o-vocatie-violeta-bujor-popovici-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

Albumul cu imagini: «Violeta Bujor-Popovici impreuna cu profesorii la Clubul de elite». 

64. Victoria Ursu,Ursu V director, nutriţionist, slabesc.md, – despre ea a fost articolul recent în blog. Mămică a doi copii, o femeie fericită, o doamnă distinsă, având vocaţie  şi aptitudini de manager şi chemare oratorică, cu o fermitate în caracter şi insistenţă dură pentru reuşita proiectelor sale…

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/11/15/omul-care-schimba-oamenii-victoria-ursu-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti/ 

Priviţi albumul deschizând link-ul: «Victoria Ursu la Clubul Impresii din viata si carti»

65. Constantin Rusnac, Ninela Caranfil si C. Rusnacal 65 protagonist la Clubul de elite ”Impresii din viata si carti”, Muzician, Compozitor, Preşedinte Consiliul Național Delfic, Secretar General CNRMS pentru UNESCO, Rector «Conservatorul de Stat Gavriil Musicescu», autor pieselor muzicale legendare… ”Compozitor, poet, savant, Om cu litera mare. Despre el poti vorbi ore în şir numai de bine. Omul care merita toata stima!”

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/11/29/constantin-rusnac-la-clubul-impresii-din-viata-si-carti-sa-nu-te-lasi-pierdut-in-valtoarea-evenimentelor-contemporane/

deschideţi acest album:«Constantin Rusnac la Clubul de elite!»

66. Camelia Radulian, Camelia Radulian”un suflet frumos inspirat de suflete şi meleaguri pământene, cu o dragoste deosebită către Cuvânt”, scriitoare din România, a 66 protagonistă la Clubul de elite ”Impresii din viata si carti”
https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/12/06/camelia-radulian-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

«Camelia Radulian protagonista la Clubul de elite Impresii din viata” – album foto

67. Dorina Codreanudorina codreanuscriitoare, un exemplu pentru tinerii de azi, o poetă de suflet care merită toată atenţia şi pentru că versurile ei te pătrund la inimă, a 67a protagonista la Clubul de elite ”Impresii din viata si carti’

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2016/12/15/dorina-codreanu-un-basm-de-dragoste-patruns-la-clubul-de-elite-impresii-din-viata-si-carti/

«Dorina Codreanu la Clubul Impresii din viata si carti» – album foto

Retrospectiva anilor trecuţi: 2014-2015

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2014/12/24/gala-protagonistilor-clubul-de-elita-impresii-din-viata-si-carti-eveniment/

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/2015/12/24/gala-protagonistilor-2015-clubul-impresii-din-viata-si-carti/

❤ ❤ ❤


10 comentarii

Mariana S. Ţăranu: ”Învaţă a trăi fără a te pierde în detalii!” La Clubul de elite ”Impresii din viaţă şi cărţi”


12715461_985308761543709_3466390554434215046_n”Omul poate fi considerat matur doar atunci, când învaţă a trăi fără a se pierde în detalii!” – consideră Mariana ŢăranuSDC17406– Deşteaptă, are mult curaj şi simţ practic. Un caracter ferm, cu o atitudine fixă şi ştie bine ce vrea de la viaţă, cu capacităţi şi putere neegalabile de a acţiona în ciuda circumstanţelor, – de obicei, astfel de trăsături de caracter sunt atribuite bărbaţilor. SDC17384Între timp, sau în vremuri grele precum în prezent, apar femei ca Mariana, care surprind contemporanii cu curajul faptelor şi acţiunilor sale, dar şi cu gânduri, relatări uimitoare. Scrie şi procedează precum simte, precum doreşte şi consideră ea că este corect. Gânduri, speranţe, vise, amintiri despre părinţi, prieteni, toate pe care protagonista le-a confesat cu sinceritate astăzi, la Clubului de elite ”Impresii din viata si carti”  Vedeţi albumul: «Mariana S. Taranu protagonista Clubului Impresii din viata si carti» 

 Zi de zi, un gând mic are un efect mare, iar în ani de zile, dacă te ţii de treabă serios poţi contura o altă istorie, o altă realitate. SDC17371Aşa am înţeles eu de la Mariana Ţăranu, un foarte tânăr doctor în istorie… Un sentiment unic ce nu poate fi descris în cuvinte, iar protagonista făcea pauze adânci, ca noi cei ce-o ascultam, să realizăm momentul care simţea cu adevărată bucurie. Şi un pic de tristeţe, că toată munca ta apreciată, nu este răsplătită pe merit… SDC17404Esenţial, că Mariana se ambiţionează să meargă mai departe, să muncească, să scrie cărţi documentare, istorice, tot adevărul, căci istoria noastră constă nu doar din evenimentele Holocaust-ului, an de an pomenit cu mare avengură, dar şi evenimente istorice legate de deportări, oameni simpli din popor, migranţi etc. Avem mulţi oameni oneşti în Moldova, în toate domeniile de activitate, care sunt perlele societăţii, valoarea ei, şi cărora le datorăm mult… SDC17352Şi e mare păcat, că nu sunt apreciaţi după merit, nu sunt auziţi de generaţii, în special, de guvernanţi, indiferenţi. Sunt convinsă, că ei ştiu, cât de mult poate mentalul să schimbe realitatea pe care o trăim cu susţinerea şi solidaritatea lor, dar probabil, că încă n-a venit timpul pentru mentalitatea instabilă a celor pe care-i alegem noi…  (Svetlana Vizitiu)

Scrisori către S (?) stalin”, – o carte de Mariana S. Ţăranu, care merită să fie citită… Poate, cîteva scrisori, pentru a înţelege unele adevăruri ascunse peste ani de noi… O istorie… –  Eram hăt departe, în Turkestan, Kuşka, o persoană venităla fel de departe, tocmai din Moscova, îmi spunea că mai mare valoare să îi ai în aproape şi să vorbeşti cu oameni pe care îi simţi la suflet, nu e… Aşa şi azi… Sunt lucruri care trebuie să fie însuşite. Vîrsta şi numărul anilor în carnetul de muncă contează mai puţin. Necătînd la vîrstă, elevul şi profesorul de o potrivă sunt valoroşi. Primul cu perspectivă, iar al doilea, – cu ce a pus în pungă. Mariana Ţaranu se încadrează în aceşti doi parametri. Care azi pentru mine nu sunt doar sunt învăţămintele? 1. Stai pe loc – pierzi, te retragi înapoi. 2. Lucrurile mărunte – la o parte, obiective majore ar trebui să fie la capul mesei. 3. A fost o lecţie de cumsecădenie. 4. Mulţi ani înainte, Mariana, înainte! (Аndrei Covrig)

Am ascultat cu plăcere despre activitatea doamnei Mariana Ţăranu, care este o personalitate erudită, inteligentă, competentă, cu o energie deosebită, cu înţelepciune moştenită de la părinţii săi din satul Cimişeni, raionul Criuleni.
Istoricul Mariana Ţăranu munceşte foarte mult, cercetează documente din arhive, scrie lucrări istorice valoroase pentru ca tînăra generaţie să afle istoria adevărată. Scrisul îi oferă o plăcere, o bucurie, mai presus de oricare alta, ne-a destăinuit doamna Mariana la această reuniune.
Mi-a plăcut un adevăr, redat de către doamna Mariana Ţăranu în unul din interviurile sale: „Cred că istorie pot face doar cei curajoşi, iar dreptul de a scrie istorie îl au doar înţelepţii. Numai un istoric înţelept poate elucida veridic şi competent evenimentele istorice”. – Vă doresc, Doamna Mariana, succese remarcabile în continuare! (Tatiana Isacova)

„Cimitirul ostaţilor învinşi” e Tema de acasă pentru mine venită din partea Doamnei Mariana Ţaranu, protagonista care ne-a ţinut cu respiraţia întretăiată mai mult timp la Clubul de elită „Impresii din viaţă şi cărţi”, Dumnezeu să-i dea puteri şi să o apere de rele, căci face un lucru nobil, spune lucrurilor pe nume, pune istoria cea adevărată la loc de cinste, în capul mesei, ca noi să o ducem mai departe prin cărţile scrise de Dumneaei. O Doamnă (Frau) curajoasă, plină de sentimentul responsabilităţii în ceia ce face, un Om adevărat, în venele cărui curge sânge de Român. – (Cobzac Victor) P.S. Poezia în cauză e Tema de acasă, Testarea la stofa de bun Român, propusă de Mariana Ţăranu, o temă care m-a pus pe gânduri, m-a captivat şi undeva după orele două de noapte aveţi prima variantă, care posibil să nu mai sufere schimbări, cam aşa.CIMITIRUL OSTAŞILOR ÎNVINŞI”: ”Ci-mi-tir…, ostaşi… , învinşi,/La război… trimişi … să moară, /Şi un bărbat… el… vine… des, /Să-i cânte Tatei… la vi-oa-ră./Bătut de soartă… cu arcuşul,/Pe care-l ţine… tre-mu-rând,Cu-o mână, care nu-l ascultă,/Stârneşte stru-ne-le, pe rând./Şi ele plâng… de pi-că frunza,/Bărbaţi… cu viaţa pusă-n joc,/Trecuţi… prin sabie…, stejari,/La care, toamna… le-a dat foc./Un şir de cruci…, posomorâte, /Şi nume… greu… de descifrat,/Ploaia le-a şters… aşa …arată,/Un… ci-mi-tir… de toţi… uitat.” – VicCo

VREAU UN LOC SUB SOARE!!! Mulţi dintre noi cunosc sau chiar folosesc această expresie …..Fericirea, împlinirea mult dorită nu depinde de locul în care ne aflăm, ci de oamenii, care ne înconjoară ….. A fost o zi luminoasă , remarcabilă, cu prieteni dragi. Am făcut cunoştinţă cu istoria familiei tale MARIANA ŢĂRANU, însă cel mai mult m-a impresionat viaţa ta , un exemplu demn de urmat. Ai un scop , dar nu uiţi nici de valorile moştenite de la părinţi. Alegerea profilului în liceu este un subiect, care marcheză viaţa fiecărui. Ai ales profilul corect DRAGĂ MARIANA!!! FELICITĂRI pentru cea ce ai realizat, succese!!! MULŢI ANI! (Valentina Ciobanu)

De cînd o cunosc (din 1993), Mariana este o muncitoare sîrguincioasă și o luptătoare ambițioasă, care se prigină pe propriile puteri. Vreau să-i doresc succese în continuare, noi descoperiri, realizări și sănătate! (Lucia Argint)

Mariana S. ŢĂRANU, conferenţiar universitar, doctor în istorie, editor. Autoare a lucrărilor: ”V. Lenin fara machiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”; ”Cimişeni – file de istorie”. Editorul cărţii: ”Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupaţi (1947-1953)”Mariana Taranu
Este fiica lui Simion şi Lidia ŢĂRANU din satul Cimişeni, raionul Criuleni. Tot ce a realizat datorează parinţilor care au învestit în studiile şi educaţia ei, şi care au motivat-o să meargă înainte. În momentele dificile îi apare imaginea mamei Lidia Ţăranu, directorul Liceului Teoretic Cimişeni (2000-2012), care mereu repeta: ”Cine nu merge înainte, acela merge înapoi. În viaţă, stare de repaus nu există”. Îi este recunoscatoare şi fratelui Dumitru pentru sustinerea tuturor proiectelor.
Cel mai mult regretă că târziu a înteles… să nu se piardă în detalii…

https://www.facebook.com/events/1146702295359179/