Femeie-femeie… Bărbate-bărbate

 

 O femeie adevărată nu va accepta niciodată alături de ea un bărbat care este unul excepțional sau extraordinar, și… numai pentru o oră! Din simplu motiv că ziua are 24 de ore! Cunosc femei care știu mai bine decât tine cum să te îmbraci, cum să scrii, cum să-ți sufli nasul, cum să te comporți cu soțul tău, cum să-ți educi copilul, cum să zbori călare pe mătură, cum… Le cunoașteți intonațiile – o superioritate mascată la greu, aplomb, uneori se pune în funcțiune și arătătorul, altă dată se desfac brațele, la ființele mai emotive explodează și din limbă… Și uneori te mai miri că anume cele răutăcioase sunt dorite de bărbați! 😀

Femeile adevărate sunt nu doar iubite, ele sunt – cucerite! Privite îndelung şi… nu lăsate în urmă; – nu se posedă, nu se despică, nu se ignoră…  Minţile noastre adoră să arunce responsabilitatea asupra celorlalţi, să se plângă, că în acest fel ne e bine, întrucât nu ne mai simțim responsabile…

Fiecare femeie tinde să-şi exprime individualitatea. Dorinţa de a se deosebi din mulţime şi să adăuge la imagine o picătură de creativitate este foarte pronunţată, în special, în sezonul gerului aprig. 😀  Natura actualizată ademeneşte cu culori proaspete reci, şi inspiră la transformare colorată. Anume posibilitatea de a schimba imaginea oferă unei femei acel şarm intrigant, care uneori excită conştiinţa a celui mai experimentat public.

În viață se întâmplă totul cum ar trebui să fie, pur și simplu, noi nu acceptăm imediat… Nu e nevoie de mulți bani în viață, și fericirea nu constă în bani… Și, mai bine să fii lovit de cei care te iubesc decât de satan…

Când vei ajunge la Doamne-Doamne… Nu vei fi întrebat ce maşină ai condus… Ci câţi din cei care nu aveau cu ce se deplasa din lipsă de transport – i-ai luat tu – cu maşina ta… Nu te va întreba nimeni câţi metri pătraţi are casa ta… Doar… câte persoane ai primit cu drag în ea… Nu te va întreba ce haine ai îmbracat… Vei fi întrebat câte persoane ai ajutat tu să se îmbrace… Nu te va întreba – cât de mare a fost salariul tău… Te vor întreba cât de mult te-ai umilit tu pentru a-l obţine… Nici – ce meserie ai avut, doar dacă ai pus în slujba ei tot ce ai avut tu mai bun… Nu te vor întreba câţi prieteni ai avut… Te vor întreba pentru câte persoane ai fost un prieten… Sau cât de ipocrit ai fost ca să-i pierzi… Nu te va întreba nimeni pe cine ai avut ca vecini… Te vor întreba ce vecin ai fost tu pentru ei. Nu te va întreba nimeni despre culoarea pielii tale… Subiectul despre caracterul și calitățile tale este mult mai interesant… Ai grijă de comportamentul tău de azi înainte, dacă conștiințizezi despre ce vorbesc eu aici!

Dacă te simţi trist, puneţi întrebarea: – “a cui este vina?”

Orice politică vine din relație personală! Oamenii care nu au inițiativă, pot scrie istoria, dar nu și s-o creeze… Ce contează unde să putrezești? Important e să poți rezista. Iar un om putred va putrezi oriunde!

❤ SV

L-aș ucide și după moarte!

Pe 19 martie 1934, sovhoznicul Mitrofan Nikitin a deschis focul din pistolul lui în direcția sicriului lui Vladimir Lenin în Mauzoleul din Moskova. La începutul anilor 1930, Nikitin a lucrat în Ukraina, unde a devenit martor la deposedarea țăranilor de pâine, ”răsculacirea”a celor mai înstăriți, la colectivizare și, ca urmare, a foametei crunte. Nikitin l-a acuzat de tot ce se întâmplă în țară pe Lenin, cu toate că acela era deja mort de câțiva ani. Nikitin a decis să se răzbune pentru poporul lui. Sosind în Moskova, el a mers direct la mausoleu, unde a și efectuat două împușcături în sicriul liderului comunist. În timpul arestului, Mitrofan Nikitin s-a împușcat în inimă. În buzunarul lui a fost găsit un răvaș de adio: 
”La Șipka e liniștit. Acolo, mulți dintre comuniștii noștri meditează, să zicem, înșeală. Într-atât oamenii s-au spurcat în minciuni. Împrejur – sărăcie, foame, sclavie, deportări, brutalitate, demoralizare completă. Oamenii se tem unul de altul, cu frică de a scoate un cuvânt în plus, știind, că în spatele lor stau securiștii, trădătorii, tortura și moartea. Oamenii epuizați, de foame cad și mor ca muștele. În jur bântuie ciuma și alte epidemii, care se înmulțesc. Da, inevitabil acest ”socialism rusesc” foarte și foarte mult va aduce dezastru. Încă multe milioane de oameni vor pieri de comunism, de această himeră, o absurditate.
Eu, Nikitin Mitrofan Mihailovici, cu bucurie mor pentru popor. Eu de la 13 ani muncesc, conștiința mea este clară, iar pentru adevăr sunt gata să merg la tortură. Murind, eu protestez din partea milioanelor de muncitori, – ajunge atâta sclavie și teroare!… Oameni, treziți-vă, ce faceți?! Unde ați adus țara noastră? Totul se rostogolește în abișul nopții…”
Una dintre comentariile la această scrisoare:”L-aș ucide și după moarte!” a fost semnată de câteva milioane de utilizatori pe o rețea de socializare…
– Moldoveni, realizați?

Foto: S.Vizitiu, PMAN

Mariana S. Ţăranu: ”Învaţă a trăi fără a te pierde în detalii!” La Clubul de elite ”Impresii din viaţă şi cărţi”

”Omul poate fi considerat matur doar atunci, când învaţă a trăi fără a se pierde în detalii!” – consideră Mariana Ţăranu. – Deşteaptă, are mult curaj şi simţ practic. Un caracter ferm, cu o atitudine fixă şi ştie bine ce vrea de la viaţă, cu capacităţi şi putere neegalabile de a acţiona în ciuda circumstanţelor, – de obicei, astfel de trăsături de caracter sunt atribuite bărbaţilor. Între timp, sau în vremuri grele precum în prezent, apar femei ca Mariana, care surprind contemporanii cu curajul faptelor şi acţiunilor sale, dar şi cu gânduri, relatări uimitoare. Scrie şi procedează precum simte, precum doreşte şi consideră ea că este corect. Gânduri, speranţe, vise, amintiri despre părinţi, prieteni, toate pe care protagonista le-a confesat cu sinceritate astăzi, la Clubului de elite ”Impresii din viata si carti”  Vedeţi albumul: «Mariana S. Taranu protagonista Clubului Impresii din viata si carti» 

 Zi de zi, un gând mic are un efect mare, iar în ani de zile, dacă te ţii de treabă serios poţi contura o altă istorie, o altă realitate. Aşa am înţeles eu de la Mariana Ţăranu, un foarte tânăr doctor în istorie… Un sentiment unic ce nu poate fi descris în cuvinte, iar protagonista făcea pauze adânci, ca noi cei ce-o ascultam, să realizăm momentul care simţea cu adevărată bucurie. Şi un pic de tristeţe, că toată munca ta apreciată, nu este răsplătită pe merit… Esenţial, că Mariana se ambiţionează să meargă mai departe, să muncească, să scrie cărţi documentare, istorice, tot adevărul, căci istoria noastră constă nu doar din evenimentele Holocaust-ului, an de an pomenit cu mare avengură, dar şi evenimente istorice legate de deportări, oameni simpli din popor, migranţi etc. Avem mulţi oameni oneşti în Moldova, în toate domeniile de activitate, care sunt perlele societăţii, valoarea ei, şi cărora le datorăm mult… Şi e mare păcat, că nu sunt apreciaţi după merit, nu sunt auziţi de generaţii, în special, de guvernanţi, indiferenţi. Sunt convinsă, că ei ştiu, cât de mult poate mentalul să schimbe realitatea pe care o trăim cu susţinerea şi solidaritatea lor, dar probabil, că încă n-a venit timpul pentru mentalitatea instabilă a celor pe care-i alegem noi…  (Svetlana Vizitiu)

”Scrisori către S (?) stalin”, – o carte de Mariana S. Ţăranu, care merită să fie citită… Poate, cîteva scrisori, pentru a înţelege unele adevăruri ascunse peste ani de noi… O istorie… –  Eram hăt departe, în Turkestan, Kuşka, o persoană venităla fel de departe, tocmai din Moscova, îmi spunea că mai mare valoare să îi ai în aproape şi să vorbeşti cu oameni pe care îi simţi la suflet, nu e… Aşa şi azi… Sunt lucruri care trebuie să fie însuşite. Vîrsta şi numărul anilor în carnetul de muncă contează mai puţin. Necătînd la vîrstă, elevul şi profesorul de o potrivă sunt valoroşi. Primul cu perspectivă, iar al doilea, – cu ce a pus în pungă. Mariana Ţaranu se încadrează în aceşti doi parametri. Care azi pentru mine nu sunt doar sunt învăţămintele? 1. Stai pe loc – pierzi, te retragi înapoi. 2. Lucrurile mărunte – la o parte, obiective majore ar trebui să fie la capul mesei. 3. A fost o lecţie de cumsecădenie. 4. Mulţi ani înainte, Mariana, înainte! (Аndrei Covrig)

Am ascultat cu plăcere despre activitatea doamnei Mariana Ţăranu, care este o personalitate erudită, inteligentă, competentă, cu o energie deosebită, cu înţelepciune moştenită de la părinţii săi din satul Cimişeni, raionul Criuleni.
Istoricul Mariana Ţăranu munceşte foarte mult, cercetează documente din arhive, scrie lucrări istorice valoroase pentru ca tînăra generaţie să afle istoria adevărată. Scrisul îi oferă o plăcere, o bucurie, mai presus de oricare alta, ne-a destăinuit doamna Mariana la această reuniune.
Mi-a plăcut un adevăr, redat de către doamna Mariana Ţăranu în unul din interviurile sale: „Cred că istorie pot face doar cei curajoşi, iar dreptul de a scrie istorie îl au doar înţelepţii. Numai un istoric înţelept poate elucida veridic şi competent evenimentele istorice”. – Vă doresc, Doamna Mariana, succese remarcabile în continuare! (Tatiana Isacova)

„Cimitirul ostaţilor învinşi” e Tema de acasă pentru mine venită din partea Doamnei Mariana Ţaranu, protagonista care ne-a ţinut cu respiraţia întretăiată mai mult timp la Clubul de elită „Impresii din viaţă şi cărţi”, Dumnezeu să-i dea puteri şi să o apere de rele, căci face un lucru nobil, spune lucrurilor pe nume, pune istoria cea adevărată la loc de cinste, în capul mesei, ca noi să o ducem mai departe prin cărţile scrise de Dumneaei. O Doamnă (Frau) curajoasă, plină de sentimentul responsabilităţii în ceia ce face, un Om adevărat, în venele cărui curge sânge de Român. – (Cobzac Victor) P.S. Poezia în cauză e Tema de acasă, Testarea la stofa de bun Român, propusă de Mariana Ţăranu, o temă care m-a pus pe gânduri, m-a captivat şi undeva după orele două de noapte aveţi prima variantă, care posibil să nu mai sufere schimbări, cam aşa. ”CIMITIRUL OSTAŞILOR ÎNVINŞI”: ”Ci-mi-tir…, ostaşi… , învinşi,/La război… trimişi … să moară, /Şi un bărbat… el… vine… des, /Să-i cânte Tatei… la vi-oa-ră./Bătut de soartă… cu arcuşul,/Pe care-l ţine… tre-mu-rând,Cu-o mână, care nu-l ascultă,/Stârneşte stru-ne-le, pe rând./Şi ele plâng… de pi-că frunza,/Bărbaţi… cu viaţa pusă-n joc,/Trecuţi… prin sabie…, stejari,/La care, toamna… le-a dat foc./Un şir de cruci…, posomorâte, /Şi nume… greu… de descifrat,/Ploaia le-a şters… aşa …arată,/Un… ci-mi-tir… de toţi… uitat.” – VicCo

VREAU UN LOC SUB SOARE!!! Mulţi dintre noi cunosc sau chiar folosesc această expresie …..Fericirea, împlinirea mult dorită nu depinde de locul în care ne aflăm, ci de oamenii, care ne înconjoară ….. A fost o zi luminoasă , remarcabilă, cu prieteni dragi. Am făcut cunoştinţă cu istoria familiei tale MARIANA ŢĂRANU, însă cel mai mult m-a impresionat viaţa ta , un exemplu demn de urmat. Ai un scop , dar nu uiţi nici de valorile moştenite de la părinţi. Alegerea profilului în liceu este un subiect, care marcheză viaţa fiecărui. Ai ales profilul corect DRAGĂ MARIANA!!! FELICITĂRI pentru cea ce ai realizat, succese!!! MULŢI ANI! (Valentina Ciobanu)

De cînd o cunosc (din 1993), Mariana este o muncitoare sîrguincioasă și o luptătoare ambițioasă, care se prigină pe propriile puteri. Vreau să-i doresc succese în continuare, noi descoperiri, realizări și sănătate! (Lucia Argint)

Mariana S. ŢĂRANU, conferenţiar universitar, doctor în istorie, editor. Autoare a lucrărilor: ”V. Lenin fara machiaj: teroarea intelectualităţii sovietice”; ”Cimişeni – file de istorie”. Editorul cărţii: ”Scrisori către Stalin sau spovedaniile celor ocupaţi (1947-1953)”
Este fiica lui Simion şi Lidia ŢĂRANU din satul Cimişeni, raionul Criuleni. Tot ce a realizat datorează parinţilor care au învestit în studiile şi educaţia ei, şi care au motivat-o să meargă înainte. În momentele dificile îi apare imaginea mamei Lidia Ţăranu, directorul Liceului Teoretic Cimişeni (2000-2012), care mereu repeta: ”Cine nu merge înainte, acela merge înapoi. În viaţă, stare de repaus nu există”. Îi este recunoscatoare şi fratelui Dumitru pentru sustinerea tuturor proiectelor.
Cel mai mult regretă că târziu a înteles… să nu se piardă în detalii…

https://www.facebook.com/events/1146702295359179/

Miliardul – Înapoi!

Am întrat în magazin să cumpăr produse alimentare, și întreb la casă, ”da cu o cartă pot achita?” – Au răspuns, că se poate. Am lăsat asul cu tuz-ul de Dobă, am luat produsele și am plecat… Acum, poate cineva să mă ridice de la poliție?..
– Vor veni timpuri, când prezentul cu ”miliardul, președintele și prim-ministru”, vor fi scrise cu litere de ”aur” în istoria Republicii Molodva ca ceva de neconceput nici pentru era primitivă! = Vrem miliardul înapoi!
– Lenea – este un simptom psihosomatic educativ generat de-a lungul anilor de evoluție a mecanismului de recunoaștere intuitivă a muncii fără de sens…
– Stimabile…Cel care vrea să mă adauge ca prieten, vă anunț, că străini nu-i admit… Puteți propune o întâlnire la restauranT… Voi achitați, și eu,.. vă privesc…
– Mai bine sa fii nebun după o femeie decat un tont din natură
– Dragostea – se numește atunci cand o creatură nerasă și cu dinții nespălați este numită ”soare”
– Vârsta medie – e atunci când tu mai crezi că mâine te vei simți mai bine…
Iar bătrânețea, – atunci când pentru restabilirea sănătății începi să cheltui mai mult decât pentru subminarea ei…
– Ori de câte ori vei crede că ai gusturi rafinate, adu-ți aminte de fostul tău….
– Mai rău decât vizionarea unui film cu cineva care deja l-a văzut poate fi vizualizarea filmului în compania celui care a citit cartea după care a fost scris scenariul filmului…
– Nu subestimati posibilitatile oamenilor prosti care s-au adunat in grupuri mari…
– Copilăria s-a încheiat în acel moment, atunci când mama a încetat să ascundă de tine bomboane, și tatăl a început să ascundă coniacul…
– Educația – este ceea ce rămâne în capul tău, după ce ai uitat tot ce te-au învățat în școală. … Și după studii superioare…, la fel
– Preturile la medicamente sunt de o așa natură încât oamenii au început din nou să se trateze cu rugăciuni si… zmeura .. Când vor coborî oare, – atunci când va apărea miliardul?
– Cum n-ai lucra de bine, – întotdeauna se va găsi un țap sau o capră care lucrează mai puțin și primește mai mult ca tine!!
– Cei care cred ca eu sunt buna, – va multumesc!!! Iar cei care ma cunosc, rugamintea mea e – să nu-i suparati pe ceilalti!
– Nu e greu sa ierti, – e greu sa mai ai incredere…
– Cel mai bun lucru care poate fi oferit: Domnului – Inima, iubitului – loialitate, dușmanului – iertare, concurentului – toleranță, copiilor – un exemplu bun, umanității – compasiune…
– Intr-o relație unul este neapărat obraznic! – Principalul, e să reușesti să fii primul!
– Nu lăsa pe mâine ceea ce poți face poimâine!!
– Există o așa dietă de care se țin mai toate femeile, se numește: ”Mănânc totul și sper la o minune!”
– Dacă stai cumva noaptea în spatele unui om care primește banii la un bancomat, și nu vrei ca lui să-i fie frică de tine, – sarută-l ușurel… după gât…
– Omul iscusit la cuvinte de fapte reale timp n-are!
– Valoarea ta reală e cea ce vine din atitudinea față de cei care te scot din sărite!
– Ei și ce, mă rog, dacă se scumpește energia electrică și apa fierbinte. Vom face baie impreună, la lumina luminărilor… La vecini…

❤  Svetlana Vizitiu