O simplă formulă

Iubește-ți vârsta ta, prețuiește –

Fiecare moment al ei

are propria frumusețe –

Cu zâmbetul tău dornic

îmbrac-o…

Căci formula fericirii e una foarte simplă:

Mai mult dăruiește din tine

în fiecare clipă

celui care atât de mult

are nevoie de tine…

– Nu te enerva, fii mai tolerant, iartă,

Chiar dacă este

Atât de greu uneori.

Să te impui cu gândul

Nu încerca,

Învață să asculți, să înțelegi.

În fiecare clipă

încearcă să cauți o părticică

de bunătate și să n-o pierzi.

Iubește-ți vârsta… – Mai înțeleaptă cu anii,

Așa deci, devenim un pic mai buni,

Noi,

La multe privim cu alți ochi,

Și dorim tot mai multă frumusețe

în toate.

Nu e nevoie de oglinzi,

de frica reflecției tale, –

– Prețuiește-ți cutele fără de preț…

Ești plin de viață,

în stare să te îndrăgostești,

Să iubești

– Uită de vârstă,

Ea nu te condamnă!

Fără reproșuri

Fie să trezească gelozie firească,

Una blândă

La cei, mai tineri, entuziasmul tău

tineresc

Strică, explodează cu sine monotonia

Zilelor cotidiene,

Optimismul să alimenteze

Focul…

Celui ce cu sufletul tânăr

Va acoperi cenușiul mulțimii din stradă,

Scântei suflând

Tot mai sus

Ca cerul să lumineze

Un spirit în noapte

Cu steaua lui

Tot mai tânără…

Svetlana Vizitiu