Atunci când călătorești în transportul public parizian ceea ce frapează, în primul rând, este numărul persoanelor care citesc. Și așa, a fost întotdeauna. Chiar și proliferarea gadgeturilor electronice nu a pus capăt acestei cutume. Cert, acum mulți citesc și de pe suporturi de alt tip (e-bookuri de ex.), dar citesc!
Dacă-l vezi cu cartea în mână pe cineva la Chișinău, ai impresia că ai dat de un OZN. Faptul că la noi se citește puțin, nu este o noutate. Acei puțini, care constituie nucleul cititorilor din R. Moldova, par a se cunoaște deja nominal (grație noilor tehnologii, printre altele) și, în pofida aparențelor, căci tot ei sunt și acei care produc texte (nu neapărat literare), nu sunt nici reprezentativi, nici suficient de influenţi pentru a avea o pondere sau un rol de formatori de opinie…
Citeam recent un studiu care afirmă că tineriii care au crescut în case pline cu cărți (acei care au efectuat studiul, nici nu au încercat să meargă mai departe, să vadă, de exemplu, cât și ce ce anume citește copilul, ce statut social au părinții, etc., etc.) mai târziu au o reușită socială net peste medie. Iată-așa o legitate: cărți = reușită socială! Statistică implacabilă… Par a fi niște banalități, dar… Cine nu-și aduce aminte de faimosul: „Da’ ce, am să-l fac profesor?” de la noi. Încăpățânarea seculară a moldovenlor de a nu face carte (mai cu seamă de a nu citi, căci studii se pare că se mai fac, mai rău cu lectura) pare absurdă și inexplicabilă… În schimb, suntem meșteri la tânguială. Nu funcționează ceva și gata! De 25 de ani…
Un publicist celebru (nu-i de pe la noi şi nu am să-i pomenesc numele, căci nu are nici cea mai mică importanță) afirma recent într-un interviu că el nu mai citește literatură. Fiindcă ea ar fi falsă. Că nu mai are timp pentru beletristică. Numai că omul, în dorința sa de a epata publicul larg, minte și induce în eroare cu nerușinare spectatorul care-l privește la televizor (în loc să citească o carte). Minte, fiindcă, chiar dacă și nu citește literatură „noua” (dar cine știe cum o fi în realitate?), îi cunoaște pe clasici destul de bine și induce în eroare fiindcă marea majoritate a auditoriului său nu are nici minimumul din lecturile clasice „obligatorii” însuşite… Or, publicistul nostru dă dovadă de o cultură generală mult peste media populară.
Literatura, dacă e să fim onești, nici nu pretinde la statutul de „adevăr”. Din momentul în care am spus „literatură” trebuie să asumăm automat faptul că vorbim despre o realitate specifică, scripturală.
Literatura, indiferent de gen, este o lume a ideilor și oricât de „realist” nu ar fi textul, oricât de mult nu ar face el trimiteri spre faptele din realitatea considerată „obiectivă”, oricât de mult nu le-ar reclama ori nu s-ar autoidentifica drept unul „realist”, el rămâne în zona ficțiunii.
Cu alte cuvinte, vom zice ceva asemănător cu spusele publicistului pomenit mai sus: literatura niciodată nu este o descriere fidelă a realității! Dar ea nu minte. Ea este o reflecție ideatică a lumii care ne înconjoară și astfel ne ajută să înțelegem ceea ce se petrece cu noi în această lume. Lectura nu este altceva decât un joc permanent și o gimnastică destul de intensivă a ideilor.
Un popor care citește întotdeauna are viitor. Un popor care citește mult, are un viitor cert. Și această regulă se aplică fără excepții de niciun fel. Nici măcar studiile și acumularea de diplome nu ajută mult. Acumularea de cunoștințe fără plasticitatea gândului nu este decât un set de reguli și procedee, instrucțiuni tehnice de aplicare a ceva care a fost gândit de alții…
Bineînțeles, cu condiția să nu rămâi prizonier al unei singure cărți… (Vitalie Vovc)
❤
19 iulie 2017 la 16:10
https://www.facebook.com/events/1705361133054319/
ApreciazăApreciat de 1 persoană
19 iulie 2016 la 15:21
http://www.vitalie-vovc.com/2016/07/to-read-or-not-to-be.html
ApreciazăApreciază
18 iulie 2016 la 23:07
Interesant, dar foarte trist!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 12:46
Oameni scumpi o zi mega minunată trăiască cartea pe orice suport să revenim la lectură lectura educativa lectura literaturii universale literatura artistică romanele poieziile blogurile toate acestea sînt nestemate ale omenirii deci să le păstram să citim să ne bucuram de viață vivat Cartea doamne ajutî ocroteste neamul Basarabean
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 11:32
Citit cu Mare Interes! Respect!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 11:31
ata-asa… Frumoase si adevarate ganduri. Educatia nu e doar cuvantul spus, fara cel scris oare ce ne-am face?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 11:14
desigur, si eu cred, ca atunci cand in lipsa cumparatorilor sau clientilor nu ai ce face, si nici wi-fi nu ai, ce sa mai faci daca sa nu citesti publicitate sau bursa muncii in cautate de un loc de munca mai fierbinte? 🙂
ApreciazăApreciază
18 iulie 2016 la 11:12
n Romania am observat-o chiar şi la piaţă–ţăranii -vânzători citesc …mulţi din ei presa cotidiană…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 4:02
Nici măcar Dan Brown nu intră la cap, citit de aiurea, să fim serioși… în zgomot tensiune, oboseală, contra timp, ce să citești, doar titlurile… e teatru ieftin… la cîrciumă, da, se mai poate… în parc, da… dar în metro, să fim serioși, e fudulie, spectacol… nu ai cum citi Proust , pe îndelete, tot, în metro…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 4:04
Sonke Nissen Koog , va dau dreptate… Oricum, mai exista biblioteci, sunt cam pustii…. Transportul e doar o alegorie… Sensul e altul, sper sa intelegeti
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 4:14
Veniti la Biblioteca! In prezent, oamenii fac planuri pentru planuri, proiecte pentru proiecte, pierd notiunea timpului, si uita pentru cine se fac toate acestea, uita ca in acest timp fug utilizatorii de exemplu, si planurile raman doar pentru … colegi, in fuga dupa functii sau pentru bani Uita adevaratul sens al vietii, si ca sa constientizam toate acestea, avem nevoie de dezvoltare mintala continua! Cum vine asta fara carte, si depinde si Ce citim, desigur…. Noapte buna! 🙂
ApreciazăApreciază
18 iulie 2016 la 4:18
Așa e peste tot, cei buni sînt în minoritate… fără puteri… Noapte bună, stimată doamnă!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 3:53
o fi, dar cum citești Fichte, Schelling, Schopenhauer, Dao de Jing, Kant, Faulkner, Joyce și pe alții, care nu aveau ce face acasă, în transportul public sau privat, parizian, londonez, moscovit sau malaezian?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
18 iulie 2016 la 4:01
Sonke Nissen Koog fie si intre cinci statii, dar sa prindem ceva la minte. in goana dupa ban, mai constientizeaza cineva de ce avem nevoie de Carte?
ApreciazăApreciază
18 iulie 2016 la 4:06
Cine ne are, pe care noi, si la ce… eu intreb… poate unii reusesc sa citeasca Lumea ca voință și reprezentare între cinci stații…
ApreciazăApreciat de 1 persoană