Impresii din viata si carti / Svetlana Vizitiu

Oameni, destine, istorii de viata, dragoste, pasiune, carte, lectura, club

Ai grijă ce-ţi doreşti

207 comentarii


El işi ura soţia. O ura! – Au trăit împreună 15 ani: o vedea în fiecare zi, dis-de-dimineaţă, doar că în ultimul an, au început să-l irite cumplit „drăcoveniile” soţiei şi obiceiurile ei sălbatice. Mai ales, una din ele: atunci când, abia trezindu-se, ea îşi întindea braţele şi îi zicea: „Bună dimineață, Soare! Azi, va fi o zi minunată!” – Părea, să fie o expresie obişnuită, însă mâinile ei dolofane, faţa ei somnoroasă, – totul îi provoca dezgust.

Ea se ridica din pat, trecea de-a lungul ferestrei, şi câteva clipe privea în depărtare… Apoi, dezbrăcă cămaşa de noapte, si dezgolită mergea la baie. Anterior, încă de la începutul căsătoriei, el îi adora exteriorul, admita libertatea ei cu apucăturile-i desfrânate. Şi cu toate că corpul soţiei, în continuare, era în formă, nuditatea ei îi provoca furie… Într-o zi, el chiar izbucni şi a vrut s-o împingă, ca să-i trezească procesul de „deșteptare”, însă a adunat toată puterea furiei în pumni, și doar s-a răstit brutal la ea: – Trezeşte-te, femeie, eu sunt deja sătul de tine!rautat

Doar că nu se grăbea să traiască după voia soțului, ea era la curent de povestea lui cu ”cealaltă”, și o cunoștea pe fata, cu care soţul ei se aventura de trei ani…

Se simțea atât de singură.

Doar că timpul aspiră rănile orgoliului, şi a lăsat în urmă un traseu trist al inutilităţii sale… Îi ierta soţului agresiunile, lipsă de atenţie, dorinţa lui de a retrăi anii de tinereţe. Însă, nu-i permitea s-o deranjeze, să trăiască precum dorea ea să înţeleagă orice moment…

Astfel, a decis ea să-și continue viața… de când a aflat că este bolnavă incurabil. Boala o rodea de câteva luni şi în curând… o va doborî. Primul impuls, a fost de urgenţă să povestească despre boală. Tuturor! Pentru a reduce tot adevărul fără milă, împărţindu-l în mici fragmente şi împărtăşindu-l rudelor și prietenilor… Cele mai grele clipe, ea le supravieţuise vis-a-vis de conştiinţizare a morţii sale iminente, și, în al doilea rând, –  ea a decis ferm să păstreze tăcerea. – Nici mamei, nici fiicelor, nimănui… – Discreţie absolută. Doar câteva colege cunoșteau toată drama, şi că în loc de deplasări, ea pleca la tratament și primea doze de radiație la Spitalul Oncologic din Chişinău…

Viaţa ei se scurgea, şi cu fiecare zi în ea se năştea înţelepciunea unei persoane cu posibilităţi de a contempla. Îşi ”petrecea” singurătatea într-o bibliotecă din centrul capitalei,Caika Svetlana unde și lucra, la o jumătate de oră distanță de casa ei. În fiecare zi, urca coridorul îngust între rafturi semnate de un bibliotecar în etate: „Misterul vieţii şi al morţii”; în căutare a unei soluții, din care părea că se vor găsi toate răspunsurile…

El venise la amantă, acasă, unde totul i se arăta luminos, cald şi drag. Se întâlneau de trei ani, şi în tot acest timp o iubea cu o dragoste anormală. Era gelos, o umilea şi era umilit, și credea, că nu mai poate respira departe de acest corp tânăr. Astăzi, a venit aici fiind ferm convins, că va divorţa: – De ce să se chinuie toţi trei, el nu-şi iubeşte soţia, cu atât mai mult, că o urăşte! Iar aici, el va trăi un alt mod de viață fericită. A încercat să resimtă din nou sentimentele din trecut pentru soţia lui, dar n-a izbutit. În acest moment era convins, ca ea l-a enervat chiar din prima zi de când s-au cunoscut. A scos din portmoneu o imagine cu soţia lui şi a rupt-o în bucăţele…

S-au înţeles să se întâlnească la restaurantul Sănătatea, tot acolo, unde nu demult au sărbătorit cei 15 ani de cășnicie. Ea a venit prima. El, înainte de a veni la întâlnire, a trecut pe la casa lor, pentru a căuta actele necesare pentru divorţ. Fiind într-o stare oricum iritată, el a smuls părţile interioare ale sertarelor şi le aruncă pe jos. În una din ele găsi o mapă albastră sigilată, pe care n-o văzu înainte. A rupt banda lipicioasă de pe dosar, pentru a afla conținutul lui. Se aştepta la un ”compromat” din partea soţiei, apoi descoperi numeroase învestigații, extrase şi certificate semnate de medici pe numele soţiei. herbert james draperBănuiala l-a străpuns cu o scânteie electricâ, şi un fir rece a prelins pe spatele lui… – Bolnavă incurabil! – Doamne! – Apoi, s-a băgat în laptop on-line, a dat diagnosticul în căutare, și pe display au apărut cuvinte îngrozitoare: „De la 6-18 luni”. Iar dosarul indica deja jumătate de ani de investigaţii și tratamente…

Ea l-a aşteptat timp de o oră. Telefonul lui nu răspundea. A achitat nota şi a ieşit din restaurant. Era o vreme frumoasă de toamnă, soarele nu mai frigea ca de obicei, dar îi încălzea sufletul:Cât de frumoasă e viaţa, şi cât de bine e pe acest sol, alături de oameni, soare, verdeață...” Pentru prima oară, de când aflase de boală, ea fu cuprinsă de un sentiment de autocompătimire. A avut puterea să ascundă acest secret teribil, pentru ca să nu sufere nimeni, -rudele, prietenii. Mai ales, că această viaţă va rămâne în curând doar o amintire… Mergea pe stradă şi urmărea, cum se bucură ochii oamenilor, – pentru ei toată viața este înainte: numaidecât, iarna, apoi și primăvara! Nu-i va fi dat mai mult să experimenteze sentimente asemănătoare! A izbucnit în plâns…

El se tot plimba prin odaie: pentru prima oară în viaţă, simţea acut, aproape fizic, efemeritatea vieţii. Își aduse aminte de soţia lui tânără în acel moment, când abia s-au cunoscut şi erau cuprinși de iubire și speranţe. Doar a iubit-o mult atunci,  şi de ce era convins că nici acum nu simte ceva? I s-a părut, că acești 15 ani nici n-au existat. Totul e încă înainte: viaţa, fericirea, tinereţea…

În următoarele zile, el a iubit-o și a îngrijit-o ca pe timpuri, era cu ea 24 de ore, zi și noapte, – și resimțea o fericire fără precedent. Avea o frică enormă, că va pleca, şi era gata să-şi dea şi viaţa, numai s-o salveze. Şi dacă cineva era să-i amintească, cât de mult îşi ura soţia o lună în urmă, ar fi răspuns: „Nu eram eu acela!” A văzut, cât îi era de greu să suporte durerea, cum plângea nopţile, crezând că el doarme. Înţelegea, că nu există pedeapsă mai mare decât să-ţi cunoști clipa morţii tale. Vedea, cum ea se luptă pentru viaţă şi se ţinea de orice speranţă delirantă…ai grija ce-ti doresti

Ea a murit două luni mai târziu, în decembrie. El a presărat tot drumul întins cu nea, de acasă până la cimitir, cu flori. A plâns ca un copil; iar atunci când coborau sicriul, a îmbătrânit cu o mie de ani!

Acasă, sub perna ei, el a găsit o notiţă, cu o dorinţă scrisă de ea în ajunul Anului nou: „Să fiu fericită cu El până la sfârşitul vieţii mele”. Se zice, că toate dorinţele de revelion se împlinesc. Aparent, e adevărat, pentru că în acel an el scria: „Să fiu liber”. Fiecare a primit ceea, ce părea să fie un vis… A început să râdă tare, urlând isteric, şi a rupt notiţa cu dorinţă în bucăţele…

(În memoria Irinei A.)

Svetlana Vizitiu

Autor: Svetlana Vizitiu

Blogger, pictor, organizator Clubul Impresii din viata si carti, proiect Biblioteca Parfumata Impresii din viata si carti / Blog Svetlana Vizitiu https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/

207 gânduri despre „Ai grijă ce-ţi doreşti

  1. Indraznesc …NO COMMENT!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Cine spune ca ma supar??   Povestea e reala si e scrisa in 2008, chiar am publicat-o intr-o revista. Si e vorba de prietena mea. Desigur, asa istorii se repeta din zi in zi, si acest lucru ar trebui sa stie si cei care incearca sa ma submine… nu stiu pentru ce 😉

    Apreciat de 1 persoană

  3. Doamna Svetlana, nu va mai enervati cand vi se spune ca a mai circulat o asemenea poveste pe net. Intr-adevar era vorba despre un barbat care s-a dus la amanta, sotia bolnava l-a rugat s-o duca zilnic pe brate, apoi au devenit tot mai apropiati , ducand-o pe brate devenea tot mai usoara , apoi ea a murit Viata bate filmul si asemenea povesti intalnim la tot pasul.Se moare zilnic, se moare de suparare si se moare de neiubire, se moare din neputinta si din ignorare si pe net se moare.

    Apreciat de 1 persoană

  4. Fara cuvinte

    Apreciază

  5. Ce poveste trista

    Apreciază

  6. Dureros ca abia la sfârșit a anteles ce este iubirea adevărata.

    Apreciază

  7. Uneori nu apreciem ce avem decat cand pierdem..

    Apreciat de 1 persoană

  8. Off..mi-au dat lacrimile…niciodata nu constientizam ca poate maine nu exista…uitam sa respectam…sa iubim…sa comunicam..uitam sa ne bucuram de lucruri simple care dau sens vietii noastre!

    Apreciat de 1 persoană

  9. foarte trist ,am plans dupa ce am citit acest articol

    Apreciază

  10. sotia mea mi-a promis ca in luna august ma lasa,si eu i-am zis nepasator ca abia astept,eram certati,aiurea,fara motiv,dar incapatanarea mea au facuto sa creada ca nu o mai vreau langa mine.Pe data de 31 august a murit,avea doar 39 de ani.S-a tinut de cuvand,mi-a redat libertatea,numai ca nu asta imi doream.

    Apreciat de 1 persoană

    • Doamne fereste, nu pot sa cred! Niciodata nu invatam din greselile noastre, chiar si atunci cand dorim acest lucru… Citind, cum sufera alte persoane, – le invinuim pentru orgoliul lor, fara sa ne dam seama, ca si noi putem fi in locul lor… Nu cedam, cu incapatanare si suferim in continuare…
      Eusiea, imi pare rau, si sper sa va reveniti din durerea dvs cat mai e putinta si sa continuati viata, cu grija sa nu repetati erorile… Mult calm va doresc…

      Apreciază

  11. FFF ADEVARAT ; CUNOSC F BINE SENTIMENTUL ; DRAGA MEA SOTIE S-A HOTARAT DUPA 34 DE ANI DE CASATORIE SA PLECE LA DOAMNE ; DOAMNE ; A DECEDAT SUBIT ;SI VALOAREA ADEVARATA AM CUNOSCUT-O DUPA ..

    Apreciat de 1 persoană

  12. Doamne ! Trist dar adevarat ! Atunci cind pierdem pe cineva,aflam,adevarata valoare a celui ce nu mai ieste !

    Apreciază

  13. Est foarte reala!

    Apreciază

  14. Atat de adevarat si in acelasi timp trist 😦 Trebuie sa ii pierdem pe cei dragi,ca mai apoi sa intelegem ca viata fara ei e atat de goala 😦 De multe esti esti nefericit pentru ca la un moment dat iti doresti ceva care la un moment dat te va face sa suferi 😦 Aveti grija ce va doriti. D-zeu sa va binecuvinteze !!!

    Apreciat de 1 persoană

  15. eu nu o sa ma despart asa de viata! si nici nu o sa fie vreun sot care intelege! el a plecat demult!cam trista!

    Apreciat de 1 persoană

  16. Daca e reala, e prea dureroasa…

    Apreciat de 1 persoană

  17. De multe ori realizezi prea tarziu

    Apreciat de 1 persoană

  18. Trist… insa este cursul vietii…

    Apreciat de 1 persoană

  19. o povestire dureroasa va rog sa cititi tot este foarte educativa

    Apreciat de 1 persoană

  20. Pretuiti si respectati cea ce aveti , nu cautati defecte Si priviti doar cei frumos

    Apreciat de 1 persoană

  21. impresionanta poveste. in viata toti. gresim. dar. se pare. ca. desi. incercam. sa. indreptam. lucrurile. pt. unii. dintr . noi. este. prea. tarziu. o seara. buna. si. multa. sanatate.

    Apreciat de 1 persoană

  22. doamne ce intorsatura iau lucrurile

    Apreciat de 1 persoană

  23. FOARTE FRUMOS SI SENSIBIL! VIATA BATE FILMUL!

    Apreciat de 1 persoană

  24. Puterea gandului..un bumerang. Multumim dna

    Apreciat de 1 persoană

  25. Nu cred ca este relevanta (mai ales daca nu exista o sursa „sigura”) afirmatia „ai plagiat, ai copiat”. Conteaza mesajul. Din „poveste” se poate invata cateceva, Insa mi-ar place sa citesc o asemenea poveste si cu rolurile inversate.. Barbatul sa fie cel care sufera si femeia sa fie cea care „pleaca”, ca sunt si asemenea fapte de viata.

    Apreciat de 1 persoană

  26. Fara cuvinte…

    Apreciat de 1 persoană

  27. Cutremuratoare si impresionanta poveste din viata,sunt rar oameni, care pot si stiu sa ascunda durerea si iminenta unui sfarsit rapid,femeia dorea sa traiasca ultimile clipe fericita,doar spiritul omenesc isi trece timpul cu dorinta si cu speranta.

    Apreciat de 1 persoană

  28. Impresionanta poveste de viata 😦

    Apreciază

  29. ai luat-o de sotie,educ-o

    Apreciază

  30. Nu inteleg de ce ne sperie moartea asa de crunt?? In fiecare clipa din momentul nasterii,ea,moartea,ne poate vizita…Personal,nu fac din asta o tragedie!! Trebuie sa constietizam ca de noi depinde totusi putine aspecte …doar de noi…In rest,prea multe sentimente,nu-si au rostul…

    Apreciază

  31. morala ;femeia e intotdeauna puternica si stapina pe situatie indiferent de urmari si cat de grea e suferinta !!!

    Apreciază

  32. superlativ absolut ,cita durere ,cita suferinta !

    Apreciază

  33. O fi copiat o dobitoaca povestea ta si tradus in limba engleza shi acum se da drept autor!
    Svetlana nu da atentie la toti prostii

    Apreciat de 1 persoană

  34. Ai copiat povestea, aproape cuvant cu cuvant, din engleza. Urat din partea ta.

    Apreciază

  35. ooo Doamne cel mai mult m-a strapuns „in memoria Irinei..” oricum noi nu ne invatam pe greselile altora, de multe ori nici din ale noastre..((

    Apreciază

  36. asa sunt uni barbati nu pretuiesc ce au pina cind au pierdut

    Apreciază

  37. cite am avea de invatat atit barbatii cit si femeile din aceasta poveste de viata,,,,

    Apreciază

  38. Ce e viata si cit ne sacrificam pt cei ce îi iubim atunci cind numai suntem îsi dau seama ce perd

    Apreciază

  39. Trist si real, in general,ne dam seama ce am pierdut atunci cand nu mai avem ce face! toti suntem la fel,nu numai barbatii! suntem ca sotii,ca fiice si fii ca soti,cateodata ca parinti

    Apreciază

  40. am citit toata povestea…de exceptie!

    Apreciază

  41. Nu-mi mai pot dori nici macar lucruri elementare,fiindca nu se împlinesc,din fericire. Fiindca ne putem crea propria fericire.

    Apreciază

  42. Emotionant…adevarat. .asa se spune Ai grija ce-ti doresti ca s-ar putea sa se intample …(legile lui Murphi )

    Apreciază

  43. De aceea este SCRIS CLAR , cu înțeles ȘI MAI CLAR în RUGĂCIUNEA ..TATĂL NOSTRU : FACĂ-SE VOIA TA ! Oare ce poate fi mai clar decât asata ! Să ne lăsăm voința pe mîna lui DUMNEZEU , cerința noastră trebuie să fie cel mult asupra celor CEREȘTI , nu a celor pământene !

    Apreciază

  44. nu uitati speranta moare ultima dle Costy ..dar daca nu se poate ,nu se poate

    Apreciază

  45. eu nu vreau nimic. doar ca ia sa fie linga mine nu la 3800de km. asta e cea mai mare dorinta.

    Apreciază

  46. Uite ca am si plans ! 😦 Emotionat !

    Apreciază

  47. nu am cuvinte

    Apreciază

  48. Superba povestirea!Ar trebui sa o citeasca toti barbatii!

    Apreciază

  49. Mie povestea asta mi-a mai confirmat odata(de parca mai era nevoie)caracterul dual si ordinar al unora. ..Daca nu ar fi gasit plicul cu analize?

    Apreciat de 1 persoană

  50. barbatiii in ziua de azi merita spanzurati doar atat..animale cu picioare

    Apreciază

  51. De multe ori viata e o telenovela Domnule Valentin….Cunosc un astfel de caz foarte bine intrucat am fost eroul principal…

    Apreciază

  52. Mi au dat lacrimile….

    Apreciază

  53. Va uitati la prea multe telenovele

    Apreciază

  54. Este atat de reala , rupta din zilelele noastre. Se zice ca : niciodata nu e prea tarziu…..dar la ei a fost prea tarziu.

    Apreciază

  55. trist ..cite clipe de fericire au fost ratacite…

    Apreciază

  56. Povestea are un sfirsit destul de uman…dar am vazut un caz in care, aflind ca sotia avea o boala grea, nu mortala, care necesita unele ingrijiri, el a divortat… astia sint barbatii…

    Apreciat de 1 persoană

  57. SE MAI INTAMPLA IN VIATA DACA NU-I NOROC N-AI CE FACE

    Apreciază

  58. Am citit povestioara, am citit si comentariile. Poate pentru ca intamplarea pe care o expui aici este, in zilele noastre, o poveste traita de multe familii incat a ajuns aproape o banalitate te-ai ales cu critici si acuzatii. Mergi inainte, ai talent si mult simt artistic.

    Apreciat de 1 persoană

  59. Atit de banal si totusi atit de necesar … Pu a intelege cit de vitala si importanta este o persoana trebuie prima sa o pierzi : [

    Apreciat de 1 persoană

  60. o poveste trista cu atit mai mult ca spuneti ca e adevarata

    Apreciază

  61. Oare nu pentru asta există clar cuvintele FACĂ-SE VOIA TA !!! Și nu voia noastră , căci numai TATĂL știe ce au nevoie cu adevărat COPIII săi ! Prostia noastră și mai ales , cele venite din vechime , casă , sănătate , servici , copiL (unul ca să nu se-mpartă averea ) și gata ! Și câte n-am avea cu adevărat nevoie !!!! Numai DUMNEZEU ȘTIE ! Înțelegeți VORBELE ȘI MESAJUT RUGĂCIUNII TATĂL NOSTRU , și fi-veți FERICIȚI !!!

    Apreciază

  62. buna, id meu este bruneturazvy yahoo intra nr meu este 0034642236126 suna-ma sa vb daca vrei.

    Apreciază

  63. stimata doamna, ca semn de furie/razbunare mi-ai publicat adresa de mail aici? nu va face fata.
    daca gasesc link-ul la film il postez neaparat aici.
    sanatate!

    Apreciază

  64. am vazut istoria asta ecranizata, mult timp in urma. asa ca nu stiu daca asta e creatie proprie, dar mai stii

    Apreciază

    • …E proprie, din fapte reale,despre o prietena, asa ca nu stiu ce ai vazut, Dmn Curios! citeste mai atent textul si faptele! Ar fi bine sa pui link-ul la film… In orice caz, nu inteleg, pt ce vin invinuirile?

      Apreciază

  65. O poveste emoţionantă !!!!!!!

    Apreciază

  66. Pingback: O poveste cutremurătoare, reală, scrisă de o bloggeriţă din Moldova | Unica.md

  67. Foarte trist .Numai dupa ce ai pierdut pe cineva iti pare rau dar degeaba parerile de rau sunt inutile cind nu ai realizat asta din timp .

    Apreciat de 1 persoană

  68. Da,foarte frumos,citind aceasta frumoasa poveste,poate ne mai vine mintea la cap,mie mi-au dat lacrimile!

    Apreciat de 1 persoană

  69. chiar m-a facut sa plang

    Apreciază

  70. Va salut cu mare drag! Sunteti foarte bravo, am citit cu mare placere ceea ce ati scris, e un text de viata. Ma bucur ca mai sunt asemenea oameni minunati care scriu asa lucruri bune si utile!

    Apreciat de 1 persoană

  71. Regrete tarzii,din pacate! Dureros,foarte dureros! De ce omul nu este apreciat cum merita? Mai exista oameni adevarati????????

    Apreciat de 1 persoană

  72. buna ziua!
    eu cred ca e adevarat pt ac traiesc exact aceleasi lucruri
    sper ca destinul meu sa fie altul si sa pot schimba ceva pote ma lumineaza dumnezeu pt ac am copii inca mici .o zi buna va doresc si nu mai comentati daca nu a/ti avut o viata asemanatoare!

    Apreciat de 1 persoană

  73. Tragica poveste. Daca e reala cu atit mai mult pacat de femeie…

    Apreciază

  74. E frumoasa dimimeata, nu seara..
    Femeia care-ti lumineaza viata, e frumoasa ziua, e frumoasa seara, dar cea mai frumoasa e dimineata.
    Ziua si seara, frumusetea si eleganta ei sunt vazute si de cei din jur. Dimineata frumusetea e doar pentru tine. Felul in care te saruta dimineata, jumatate adormita si ciufulita, e frumos doar pentru tine. Felul in care se rostogoleste in pat dimineata dintr-un colt in altul al patului, fugind de razele de lumina pe care le-ai lasat sa intre indepartand jaluzelele, e frumos doar pentru tine.
    E cea mai frumoasa dimineata pentru ca e doar pentru tine.

    Apreciat de 1 persoană

  75. Nu avem nimic în comun, dar avem iubirea
    Nu avem nimic în comun, dar îți ador privirea
    Nu avem nimic în comun, dar formăm un unu din doi
    Nu avem nimic în comun, dar ne avem pe noi

    Și totuși dacă stau să mă gândesc
    Ne potrivim căci te iubesc
    Şi totuși dacă stau să mă gândesc mai bine
    Ne potrivim căci ție îți place de mine

    Şi dacă vrem vom trasa multe drumuri comune
    Şi dacă vrem vom crea căi comune
    Şi de este iubire plecăm separat spre nicăieri
    Şi de va fi iubire ajungem unde am fost ieri

    Iubito haide să uităm de diferențele de gen
    Să luăm bilet iubirii în același tren
    Iubito haide să uităm de ceea ce nu ne unește
    Şi prinși în marele mister să ne iubim orbește

    Apreciat de 1 persoană

  76. Impresionant ! Din pacate facem de multe ori greseli fara sa stim ce ne rezerva ziua de maine …

    Apreciat de 1 persoană

  77. e curios deoarece chiar zilele trecute am citit o poveste asemanatoare pe alt blog si pe facebook

    Apreciază

    • serios?? o fi copiat de aici? da-ne, best78, sursele incoace, de altfel te vom invinui de minciuni!
      Cum apar aprecierile la o postare reusita, observ, ca apar si oponenti invidiosi cu invinuiri de plagiat, sau anonimi,care scriu ce le trece prin cap… 🙂 Lor le spun: evitati blogul meu, mai uitati-va si la data. Apropos, articole au fost publicate initial de mine in diferite reviste, cu ani in urma, cine doreste, le spun unde sa caute :))

      Apreciat de 1 persoană

  78. Prea frumos. Ma bucur ca am reusit sa citesc aceste randuri si am deschis mai departe pentru a citi tot. O lectie demna de toata atentia.

    Apreciază

  79. O lectie de viata, o poveste cutremuratoare

    Apreciat de 1 persoană

  80. POVESTI PT ADORMIT COPIII, UN OM SANATOS LA CAP NU AJUNGE IN ASTFEL DE SITUATIE. BARBATI CARE SANT BARBATI , FAC VIATA SA FIE FRUMOASA !

    Apreciază

  81. ” Ai grija ce-ti doresti ”
    Ca s-ar putea sa ti se indeplineasca !!! 🙂 🙂 🙂
    Aliosa.

    Apreciază

  82. trist si adevarat,sunt foarte multe familii in situatii asemanatoare,doar cand simti ca pierzi atunci iti dai seama,ce ai pierdut,

    Apreciat de 1 persoană

  83. Pingback: 6054094211.jpg | Dialog cu Mine Insumi

  84. chiar si daca nu ar fi adevarata in totalitate si tot este scrisa dupa un adevar.Cate femei nu sunt bolnave si ajung ca inainte de moarte sa fie urate de soti(a se intelege aici ura),cati barbati nu inseala nevestele si le desconsidera desi la inceput au fost si ele iubitele lor.Dar si cati barbati nu sunt inselati de neveste, ca doar amantele lor sunt tot femei, numai ca sotul fiind barbat, are oarece drepturi.Este atat de dezgustator ca barbatul de langa tine care are aproximativ de aceeasi varsta sa se creada mereu tanar si feroce, cand de fapt el este aceeasi ramasita de barbat fatal asa cum ea este aceeasi ramasita de femeie fatala.Daca ar avea puterea sa se vada in oglinda mai intai pe ei si apoi sa priveasca cu ura femeile care le-au adus pe lume copii si au fost perfecte candva. cred ca le-ar fi frica sa se mai creada fatali si mereu cautati.

    Apreciat de 1 persoană

  85. EMOTIONANT !

    Apreciază

  86. Superb… emotionant… nu am cuvinte. Ma gandesc la iubita mea si imi spun in sinea mea ca toata viata voi lupta pentru fericirea ei, nu vreau sa ajungem sa avem regrete la sfarsit, oricat de aproape sau departe ar fi clipa plecarii… Tot ce am mai bun in mine vreau sa ii ofer ei si o voi face! Multumesc pentru articol!

    Apreciat de 2 persoane

  87. Sase ani fara Irina! Dumnezeu s-o ierte!

    Apreciat de 1 persoană

  88. Multumesc mult, m-a emotionat tare!!!

    Apreciază

  89. Pingback: PASTILA ZILEI. MARȚI. Ai grijă ce-ți dorești. autor Svetlana Vizitiu | Popasuri Culturale Românești

  90. Bravo Svetlana, intuiam in tine o ființă puternica , un suflet mare si talent deosebit!!!

    Apreciat de 1 persoană

  91. Aceasta poveste lacrimogena ar fi putut fi emotionanta daca era scrisa autentic de tine, dar cum aceasta istorioara aproximativ la fel am primt-o macar de 15 ori pe email in ultimii 10 ani mi se pare plagiat curat si de prost gust sa ti-o asumi ca fiind autentic scrisa de tine.

    Apreciază

    • Am scris-o eu, Florina Pieptu!!! Din viata si experienta proprie! Iar d-ta, arata-mi dovezile!
      Istoria s-a intamplat in 2007, I. a murit la 42 de ani de Limfoma… Mi-a fost prietena si colega… Stiu bine prin cate a trecut, ce a fost si ce a gandit… Desigur, am ”inflorit” cate ceva, sa fie interesant de citit… Nu si pentru persoane rautacioase si invidioase, pe care nu inteleg, ce anume ii supara… 🙂
      P.S. Scuze, ca reactionez in acest mod, consider, ca se observa imediat diferenta stilului: nu sunt profesionista in domeniu, am redat cum am putut o istorioara, care in realitate se repeta din ani in ani, – de aceeas boala mor sute de fiinte; in aceeas situatie nimeresc mii de familii, se iubesc si se despart la fel de multi… N-ar trebui sa ne miram, ca destinele se aseamana..

      Apreciat de 1 persoană

      • Istorioara se merita de citit , dar recunoaste ca ai introdus in texst de la tine ,, spitalul oncologic din Chisinau,, . Restul e plagiat . desigur ca asa cazuri sint f. multe . Dar nu e frumos sa-ti asumi ceia ce nu e munca ta . Cu respect.

        Apreciază

        • Dna Milena (http://whois.arin.net/rest/ip/94.243.87.76) !!
          Nu vorbiti prostii, istorioara e scrisa de mine inca in 2008 pt revista Caravela, ca si alte articole publicate!!! De ce nu puneti intrebarea invers, – cine a plagiat de la mine???
          Irina intr-adevar a decedat la Spitalul Oncologic din Chisinau!
          Observ multi jurnalisti sau scriitori pe care ii apuca invidia pentru un articol binecitit! Calmati-va!

          Apreciază

  92. Emoționant și fără cuvinte.

    Apreciat de 1 persoană

  93. Tare dramatic. Patrunzator!
    Stiu cazuri cind sotul repede gasea la pieptul cui sa se plinga

    Apreciat de 1 persoană

  94. no..koment…!!!

    Apreciază

  95. am un nod in git,incerc sa-mi abtin lacrimile.super articol!

    Apreciat de 1 persoană

  96. fir rece prin spinare….
    foarte patrunzator articol…patrunzator de adevarat
    merci Svetlana!

    Apreciat de 1 persoană

  97. Multumesc pt articol

    ________________________________

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.